{"id":7039,"date":"2026-03-24T08:42:28","date_gmt":"2026-03-24T06:42:28","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7039"},"modified":"2026-03-24T08:42:29","modified_gmt":"2026-03-24T06:42:29","slug":"24-martie-un-ajutor-de-primar-un-trubadur-local-si-o-vizita-regala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/24-martie-un-ajutor-de-primar-un-trubadur-local-si-o-vizita-regala\/","title":{"rendered":"24 martie &#8211; Un ajutor de primar, un trubadur local \u0219i o vizit\u0103 regal\u0103"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">La sf\u00e2r\u0219itul lunii martie, anul 1932, destinele ora\u0219ului au fost conduse, temporar, de un reprezentant al comunit\u0103\u021bii musulmane. Acesta era avocatul, politicianul \u0219i parlamentarul t\u0103tar <strong>Selim Abdulakim<\/strong> (nume rom\u00e2nizat Abdulachim), n\u0103scut \u00een 1886 la Constan\u021ba \u0219i decedat aici pe 28 martie 1943. El a fost \u00eenainte de toate un <strong>patriot<\/strong> rom\u00e2n, precum \u0219i un <strong>militant<\/strong> pentru cauza etnicilor turci \u0219i t\u0103tari. &nbsp;\u00cen prim\u0103vara anului 1932, Abdulakim era <strong>ajutor de primar<\/strong> \u0219i, atunci c\u00e2nd primarul Ion C. Teodorescu-Valahu a plecat la un congres la Paris, el i-a \u021binut locul. Acest eveniment este un excelent prilej pentru a onora memoria acestei personalit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Provenit dintr-o familie cu venituri modeste, Abdulakim a avut \u00een copil\u0103rie norocul de a beneficia de o burs\u0103 oferit\u0103 de regele Carol I tinerilor cu poten\u021bial. A reu\u0219it astfel s\u0103 urmeze Facultatea de Drept la Bucure\u0219ti, dup\u0103 care a devenit avocat al Baroului Constan\u021ba. \u00cen perioada interbelic\u0103, el a fost pre\u0219edintele comunit\u0103\u021bii musulmane din ora\u0219 \u0219i i-a reprezentat interesele \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. \u00cen 1929 a creat Fondul Cultural Musulman care \u00eei purta numele \u0219i, prin intermediul acestuia, a reu\u0219it s\u0103 ajute peste 200 de tineri elevi \u0219i studen\u021bi turci \u0219i t\u0103tari. S-a opus tendin\u021bei de emigrare \u00een mas\u0103 a musulmanilor din Dobrogea, consider\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 ar reprezenta un adev\u0103rat pericol na\u021bional. Mereu, la tribun\u0103, a afirmat c\u0103 elementul musulman este strict indispensabil Dobrogei multietnice. Selim Abdulakim a fost un adev\u0103rat patriot rom\u00e2n, a\u0219a cum fusese \u0219i fratele s\u0103u <strong>Kazim Abdulakim<\/strong>, sublocotenent \u00een armata rom\u00e2n\u0103, erou mort pe front \u00een b\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, \u00een 1917, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. Selim Abdulakim a decedat pe 28 martie 1943 \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat&nbsp; \u00een Cimitirul Musulman al ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>***<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen zilele de <strong>23 \u0219i 24 martie 1927<\/strong>, Constan\u021ba primea vizita unei escadre maritime franceze, \u00een baza rela\u021biei de prietenie \u0219i de cooperare dintre Hexagon \u0219i statul rom\u00e2n. La restaurantul Bristol, din Pia\u021ba Independen\u021bei (Ovidiu),&nbsp; a avut loc un banchet oferit de c\u0103tre Prim\u0103ria Municipiului (condus\u0103 pe atunci de Ion Bentoiu) oaspe\u021bilor condu\u0219i de contraamiralul de Bouis. La sosirea sa la local, delega\u021bia str\u0103in\u0103 a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de acordurile imnului lor na\u021bional, La Marseillaise, intonat\u0103 de orchestra condus\u0103 de marele rapsod local, fiu al ora\u0219ului, maestrul Gogu Botea. Orchestra a intonat imediat \u0219i imnul na\u021bional, \u201eTr\u0103iasc\u0103 Regele\u201d, dup\u0103 care a continuat s\u0103 c\u00e2nte toat\u0103 seara, \u00eenc\u00e2nt\u00e2nd asisten\u021ba. Musafirii str\u0103ini au fost apoi \u00eenc\u00e2nta\u021bi de piesele interpretate la pian chiar de maestru, care era deja, la acea vreme, recunoscut pe plan interna\u021bional. Compozi\u021biile sale, \u00een general tangouri, se c\u00e2ntau \u00een marile ora\u0219e ale Europei, la Paris, Londra, Berlin sau Moscova, dar ajunseser\u0103 \u0219i \u00een Statele Unite \u0219i chiar \u00een Australia (Melbourne).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cea mai apreciat\u0103 melodie pe aceste scene era <strong><em>Tango \u021bigan<\/em><\/strong>. Alte titluri: <em>\u201eS\u0103rutarea ce mi-ai dat\u201d, \u201eCe te doare. Inimioar\u0103?\u201d, \u201eDar e\u0219ti la fel\u201d, \u201eInvita\u021bie la tango\u201d,<\/em> etc&#8230;. \u00cen 1931, Gogu Botea a compus <em>\u201eTan\u021bi Tango\u201d<\/em>, dedicat frumoasei craiovence Tan\u021bi Vii\u0219oreanu, care a c\u00e2\u0219tigat \u00een acel an Miss Rom\u00e2nia. \u00cen acela\u0219i an 1931, compozitorul const\u0103n\u021bean i-a dedicat melodia <strong><em>\u201eFlori de L\u0103m\u00e2i\u021b\u0103\u201d<\/em><\/strong> principesei Ileana (fiic\u0103 a reginei Maria \u0219i sor\u0103 a lui Carol al II-lea), cu ocazia c\u0103s\u0103toriei ei cu arhiducele Anton de Austria. Dup\u0103 un timp, c\u00e2nt\u0103re\u021bul a primit o scrisoare cu urm\u0103toarele r\u00e2nduri: <em>\u201eDomnule, A.S.R. Principesa Ileana a primit compozi\u0163ia Dv. \u201eFlori de l\u0103m\u00e2i\u0163\u0103\u201d \u015fi m\u0103 \u00eens\u0103rcineaz\u0103 a v\u0103 mul\u0163umi pentru frumoasa amintire. Primi\u0163i v\u0103 rog D-le salut\u0103rile mele distinse. Adela Cantemir, Sinaia 20 iulie 1931\u201d<\/em>.Gogu Botea a fost o personalitate cultural\u0103 a urbei care merit\u0103 \u0219i ast\u0103zi s\u0103 fie recunoscut\u0103 \u0219i onorat\u0103 la adev\u0103rata sa valoare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">***<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe <strong>24 martie 1902<\/strong>, ziarul <strong><em>\u201eConstan\u021ba\u201d <\/em><\/strong>a publicat un articol referitor la <strong>vizita<\/strong> f\u0103cut\u0103 cu o zi \u00eenainte, pe <strong>23 martie<\/strong>, la Constan\u021ba, de o parte din membrii familiei refale a Rom\u00e2niei. La ora 2 \u0219i jum\u0103tate dup\u0103-amiaza, a ajuns \u00een ora\u0219 <strong>regele Carol I<\/strong>, \u00eenso\u021bit de principele mo\u0219tenitor Ferdinand, de principesa Maria, micul prin\u021b Carol (viitorul rege Carol al II-lea), de Friedrich de Hohenzolern (fratele lui Carol I) \u0219i de alte rude din Germania. Nu a fost o vizit\u0103 oficial\u0103, \u00eentruc\u00e2t familia regal\u0103 se afla \u00een doliu, regina Elisabeta lipsind ca urmare a decesului mamei sale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Afl\u0103m din ziarul Constan\u021ba urm\u0103toarele: <em>\u201eM\u0103ria Sa Regele, cu \u00eentreaga suit\u0103, a vizitat lucr\u0103rile (n.n. de modernizare) portului \u0219i cele ale tunelului (n.n. tunelul Palas), p\u00e2n\u0103 la orele 5 pm, c\u00e2nd au plecat prin Gara Ora\u0219, peste tot pavoazat, aclamat pretudindenea de c\u0103tre mul\u021bimea e\u0219it\u0103 \u00eentru pream\u0103rirea \u00eenal\u021bilor oaspe\u021bi<\/em><em>\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong><em> \u2013 Simon Alperin &amp; Co, Societate \u00een comandit\u0103, Bulevardul Independen\u021bei nr.3. Reprezentant depozitar al Fabricei de Bere GIB Bucure\u0219ti. Fabric\u0103 de Liqueruri, Cogneac \u0219i diferite b\u0103uturi spirtoase. Depozit de spirt \u0219i \u021buic\u0103, c\u00e2t \u0219i acid carbonic \u00een tuburi mari \u0219i mici. (1924)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La sf\u00e2r\u0219itul lunii martie, anul 1932, destinele ora\u0219ului au fost conduse, temporar, de un reprezentant al comunit\u0103\u021bii musulmane. Acesta era avocatul, politicianul \u0219i parlamentarul t\u0103tar Selim Abdulakim (nume rom\u00e2nizat Abdulachim), n\u0103scut \u00een 1886 la Constan\u021ba \u0219i decedat aici pe 28 martie 1943. El a fost \u00eenainte de toate un patriot rom\u00e2n, precum \u0219i un militant [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6972,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7039","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7039","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7039"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7039\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7040,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7039\/revisions\/7040"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6972"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7039"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7039"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7039"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}