{"id":6965,"date":"2026-03-19T08:23:45","date_gmt":"2026-03-19T06:23:45","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6965"},"modified":"2026-03-19T08:23:45","modified_gmt":"2026-03-19T06:23:45","slug":"19-martie-stela-palmata-un-artefact-inedit-o-poveste-tragica-si-termenul-la-ananghie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/19-martie-stela-palmata-un-artefact-inedit-o-poveste-tragica-si-termenul-la-ananghie\/","title":{"rendered":"19 martie &#8211; Stela Palmat\u0103: un artefact inedit, o poveste tragic\u0103 \u0219i termenul \u201cla ananghie\u201d"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Demonii \u0219i spiritele se reg\u0103sesc pe multe <strong>altare funerare<\/strong> din Scythia Minor \u0219i implicit din Tomis (Constan\u021ba de ast\u0103zi). Una dintre piesele reprezentative \u00een acest sens este <strong>Stela Palmat\u0103<\/strong>, numit\u0103 astfel pentru c\u0103 pe monument sunt sculptate dou\u0103 palme, ca semne ale invoca\u021biei divine. Piesa c\u0103reia \u00eei dedic\u0103m fila de calendar din 19 martie face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen inscrip\u021bia \u00een greac\u0103 ce \u00eempodobe\u0219te artefactul, un tomitan pe nume Asclepiades le cere <strong><em>\u201czeilor subp\u0103m\u00e2nteni\u201d<\/em><\/strong> s\u0103 \u00eei fac\u0103 dreptate \u0219i s\u0103 r\u0103zbune moartea nedreapt\u0103 a celor doi copii ai s\u0103i, Flavia Aquilina, de 8 ani, \u0219i Iulius Augurinus, de 2 ani, \u201er\u0103pi\u021bi\u201d, uci\u0219i de un <em>daimon<\/em> (demon), <strong><em>\u201ecu ochi r\u0103i\u201d <\/em><\/strong>(surs\u0103 &#8211; ISM II 173 (9)). M\u00e2inile ridicate spre cer sunt clar semne prin care Asclepiades implor\u0103 r\u0103zbunarea divin\u0103<strong><em>, <\/em><\/strong>solicit\u00e2nd zeilor repararea acestei mari nedrept\u0103\u021bi f\u0103cut\u0103 at\u00e2t lui, c\u00e2t mai ales neprih\u0103ni\u021bilor s\u0103i urma\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit unor speciali\u0219ti, Asclepiades o invoc\u0103 chiar pe <strong>Ananke<\/strong>, o zei\u021b\u0103 a Destinului &#8211; personificare a fatalit\u0103\u021bii \u0219i a inevitabilului. De aceasta se temea p\u00e2n\u0103 \u0219i marele Zeus, iar de la numele ei avem ast\u0103zi termenul <strong><em>\u201cla ananghie\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu trebuie s\u0103 ne mire faptul c\u0103 tomitanul crede c\u0103 moartea copiilor s\u0103i a fost provocat\u0103 de un demon cu ochii r\u0103i. Grecii antici credeau \u00een deochi \u0219i \u00een faptul c\u0103 \u201eochiul r\u0103u\u201d putea provoca decesul unei persoane. Stela palmat\u0103 nu ne spune \u00eens\u0103 \u00een mod clar dac\u0103 cei doi copii au murit din cauza unui deochi. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 mitul lui Ulise ne spune c\u0103 acesta a fost vr\u0103jit, la propriu, de ochii vr\u0103jitoarei Circe sau c\u0103 numele zei\u021bei Kora (Persefona), so\u021bia lui Hades \u0219i fiica Demetrei, \u00ee\u0219i are originea \u00een cuv\u00e2ntul <em>hore <\/em>&#8211; pupila ochiului. C\u00e2nd Kora Persefona a fost r\u0103pit\u0103 de Hades, mama ei, Demetra, a plecat \u00een c\u0103utarea acesteia. Cea care a ajutat-o pe Demetra s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 fiica a fost nimeni alta dec\u00e2t <strong>Hecate,<\/strong> zei\u021ba magiei \u0219i a vr\u0103jitoriei, protectoare a drumurilor \u0219i a r\u0103sp\u00e2ntiilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Hecate avea un cortegiu mare de demoni, iar printre ace\u0219tia se num\u0103rau \u0219i <strong><em>Eriniile<\/em>.<\/strong> Este posibil ca at\u00e2t Asclepiades din Stela Palmat\u0103, c\u00e2t \u0219i al\u021bi tomitani, s\u0103 se fi g\u00e2ndit la acestea atunci c\u00e2nd cereau divinit\u0103\u021bii r\u0103zbunarea unor mor\u021bi nedrepte. <em>Eriniile<\/em> (<em>Furii<\/em> la romani) erau trei divinit\u0103\u021bi ale infernului, femei cu p\u0103rul r\u0103v\u0103\u0219it \u0219i plin de \u0219erpi. Rolul lor era acela de a-i chinui pe cei care s\u0103v\u00e2r\u0219eau un mare p\u0103cat \u0219i de a \u00eei face s\u0103 se sinucid\u0103. Eriniile se numeau <em>Tisiphone<\/em> (R\u0103zbunarea), <em>Megara <\/em>(Gelozia) \u0219i <em>Alecto <\/em>(Nelini\u0219tea).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Stela Palmat\u0103 este o pies\u0103 deosebit\u0103, cu o poveste teribil\u0103, dar care ne vorbe\u0219te, dup\u0103 aproape dou\u0103 milenii despre credin\u021bele \u0219i spaimele tomitanilor&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> \u2013 <em>Nu m\u00e2nca\u021bi! Nu be\u021bi! P\u00e2n\u0103 nu vizita\u021bi Restaurantul Tudorache, proprietar Tudorache Nicolau, str. Mihail Cog\u0103lniceanu nr.29, Cel mai renumit gr\u0103tar na\u021bional din Constan\u021ba. Vinuri alese (1924)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Sursa foto: MINAC<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Demonii \u0219i spiritele se reg\u0103sesc pe multe altare funerare din Scythia Minor \u0219i implicit din Tomis (Constan\u021ba de ast\u0103zi). Una dintre piesele reprezentative \u00een acest sens este Stela Palmat\u0103, numit\u0103 astfel pentru c\u0103 pe monument sunt sculptate dou\u0103 palme, ca semne ale invoca\u021biei divine. Piesa c\u0103reia \u00eei dedic\u0103m fila de calendar din 19 martie face [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6943,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6965","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6965"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6965\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6966,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6965\/revisions\/6966"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}