{"id":6960,"date":"2026-03-17T07:59:32","date_gmt":"2026-03-17T05:59:32","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6960"},"modified":"2026-03-17T08:06:56","modified_gmt":"2026-03-17T06:06:56","slug":"17-martie-firmanul-imparatesc-sultanul-abdul-aziz-scoala-si-comunitatea-greaca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/17-martie-firmanul-imparatesc-sultanul-abdul-aziz-scoala-si-comunitatea-greaca\/","title":{"rendered":"17 martie – Firmanul \u00eemp\u0103r\u0103tesc, sultanul Abdul Aziz, \u0219coala \u0219i comunitatea greac\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Fila de ast\u0103zi este dedicat\u0103 unui moment extrem de important din istoria ora\u0219ului. Ne \u00eentoarcem \u00een timp mai bine de un secol \u0219i jum\u0103tate, p\u00e2n\u0103 \u00een luna martie a anului 1863, pe c\u00e2nd Constan\u021ba (Kiustenge) \u0219i Dobrogea f\u0103ceau \u00eenc\u0103 parte din Imperiul Otoman. Este momentul \u00een care sultanul otoman Abdul Aziz<\/strong> emite un decret \u00eemp\u0103r\u0103tesc, un firman<\/em>, prin care doneaz\u0103 comunit\u0103\u021bii grece\u0219ti din Kiustenge teren pentru construc\u021bia unei biserici (Biserica greac\u0103 Metamorphosis – t\u00e2rnosit\u0103 \u00een 1868), a unei \u0219coli (\u0218coala greac\u0103, fosta \u0218coal\u0103 nr. 2) \u0219i a unui spital.<\/p>\n\n\n\n

Firmanul a fost trimis demnitarilor otomani ce conduceau provincia Dobruca-eli (Dobrogea) \u0219i ora\u0219ul Kiustenge (Constan\u021ba): Re\u0219it Pa\u0219a – prefectul Tulcei \u0219i subprefectului (eparhului) de Kiustenge, Ru\u0219di Pa\u0219a, func\u021bionar de gradul IV, precum \u0219i celorlal\u021bi oficiali ai aparatului administrativ \u0219i religios (“\u00een\u021belep\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i vesti\u021bi judec\u0103tor \u0219i muftiu \u0219i cinsti\u021bi consilieri ai ora\u0219ului, c\u0103rora s\u0103 le creasc\u0103 cinstea”). <\/em>Documentul a fost redactat la Constantinopol, \u00een luna musulman\u0103 Rebul Evvel (martie), \u00een anul 1280 dup\u0103 Hegira, \u00een spe\u021b\u0103 anul 1863 conform calendarului cre\u0219tin. Hegira reprezint\u0103 \u00eenceputul erei musulmane, data \u00een care profetul Mahomed a emigrat de la Mecca la Medina. Anul I al Hegirei din calendarul musulman corespunde cu anul 622 din calendarul cre\u0219tin gregorian.<\/p>\n\n\n\n

Actul lui Abdul Aziz confirm\u0103 o dona\u021bie de teren pentru comunitatea greac\u0103, \u00een suprafa\u021b\u0103 de 3380 de co\u021bi. Red\u0103m un amplu fragment din firman (Firman \u00eemp\u0103r\u0103tesc privitor la cl\u0103direa \u0218coalelor Comunit\u0103\u021bii Elene din Constan\u021ba)<\/em><\/strong>, \u00een traducerea sa de pe site-ul comunit\u0103\u021bii grece\u0219ti Elpis Constan\u021ba (sursa https:\/\/elpis.ro\/fotografii-de-arhiva\/#iLightbox[gallery_image_1]\/19., https:\/\/bisericagreaca.ro\/despre-lacas\/):<\/p>\n\n\n\n

“De indat\u0103 ce va sosi acest act al meu s\u0103 lua\u0163i la cuno\u015ftin\u0163\u0103 de faptul c\u0103 in apropierea locului de rug\u0103ciuni pe care \u00eel de\u0163in deja grecii afla\u0163i \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia mea s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 biseric\u0103, spital \u015fi \u015fcoal\u0103, exist\u0103 un teren apar\u0163in\u00e2nd statului de 3380 co\u0163i, pe care sus-numi\u0163ii l-au solicitat prin a lor jalb\u0103 transmis\u0103 mie cu cererea Patriarhului, spre a li se d\u0103rui acel teren. Cercet\u00e2nd chestiunea conform tipicului \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere r\u0103spunsul primit prin dare de seam\u0103 c\u0103 biserica mai sus men\u0163ionat\u0103 \u015fi anexele sale constituie parte care nu provoac\u0103 pejudiciu nim\u0103nui, deoarece \u015fi terenul aflat lang\u0103 el, pe care \u00eel cer \u00een jalba lor s\u0103 li se acorde \u015fi el, nu produce nicio pagub\u0103 \u015fi, pentru c\u0103 e dovedit c\u0103 aceast\u0103 parte apar\u0163ine \u00een intregime statului \u015fi nu se afl\u0103 \u00een posesia cuiva, s-a cerut de la consiliul imperial s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 acest teren ca fiind absolut necesar pentru construirea Bisericii, Spitalului \u015fi a \u015ecolii.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Voi, Prefect, Eparh, Naib, Muftiu \u015fi ceilal\u0163i mai sus numi\u0163i, dup\u0103 ce ve\u0163i da terenul pentru construirea Bisericii, Spitalului \u015fi a \u015ecolii, nimeni s\u0103 nu pun\u0103 vreo piedic\u0103 sau obstacol \u015fi s\u0103 fi\u0163i aten\u0163i s\u0103 nu permite\u0163i nim\u0103nui s\u0103 le ia acestora niciun obol, ci s\u0103 le acorda\u0163i \u00eentreaga protec\u0163ie necesar\u0103 \u015fi tot ajutorul.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Lua\u0163i aminte. Respecta\u0163i-mi semn\u0103tura.”<\/em><\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 dona\u021bie a f\u0103cut posibil\u0103 ridicarea \u0219colii grece\u0219ti, o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt important\u0103 pentru istoria ora\u0219ului, fiind printre primele unit\u0103\u021bi \u0219colare organizate, a c\u0103rei cl\u0103dire continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un reper al comunit\u0103\u021bii elene din Constan\u021ba.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Frate al nu mai pu\u021bin celebrului Abdul Medgid<\/strong> (1839-1861), Abdul Aziz a fost un sultan reformator, adept al moderniz\u0103rii dup\u0103 modelul Occidentului vest-european, iar \u00een timpul domniei sale (1861-1876), la Constan\u021ba s-au \u00eenregistrat mai multe evenimente benefice dezvolt\u0103rii urbane. Pe l\u00e2ng\u0103 dona\u021bia oferit\u0103 comunit\u0103\u021bii grece\u0219ti (terenul pentru \u0219coal\u0103, Biserica Methamorfosis \u0219i spital), el a ordonat \u00een 1864 construirea Ci\u0219melei Otomane de la Siutghiol<\/strong> (principala surs\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103 a ora\u0219ului), precum \u0219i ridicarea Geamiei Hunchiar<\/strong> (1867-1868).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul domniei lui, Principatul Rom\u00e2niei a ob\u021binut recunoa\u0219terea statal\u0103 din partea Imperiului Otoman. Alexandru Ioan Cuza a fost de dou\u0103 ori la Constantinopol pentru a discuta cu sultanul, \u00een 1860 \u0219i 1864, \u0219i de fiecare dat\u0103 a trecut (la dus \u0219i la \u00eentors) prin Dobrogea. \u00cen 1860 a venit de la Br\u0103ila la Sulina, unde s-a \u00eembarcat pe un vas. La a doua vizit\u0103, la dus, de la Cernavoda a mers p\u00e2n\u0103 la Constan\u021ba cu trenul condus de managerul DBSR John Trevor Barkley, a stat c\u00e2teva ore la Hotel Danubius (ulterior Metropol, situat \u00een vecin\u0103tatea actualei Case Theiler, de pe strada Titulescu (fost\u0103 strada Elen\u0103), dup\u0103 care s-a \u00eembarcat pentru capitala Imperiului. Foarte probabil, numele localit\u0103\u021bii moderne Agigea \u00ee\u0219i are originea \u00een termenul Azizie (\u201ea lui Aziz\u201d, \u201edin vremea lui Aziz\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> – Casinoul din Constan\u021ba – Mari atrac\u021biuni de senza\u021bie – Serb\u0103ri de zi \u0219i de noapte – Teatru de comedii rom\u00e2nesc sub direc\u021biunea d-lui Davila. Teatru de comedii francez. Teatru de variet\u0103\u021bi \u0219i Music-Hall. Orchestra de virtuo\u0219i din Monte Carlo sub direc\u021biunea d-lui Reynaud – Cei mai celebri arti\u0219ti de pe scenele europene – Restaurant \u0219i terase de consuma\u021biuni – Mari serb\u0103ri, Focuri de artificii splendide -Meeting de avia\u021biune – Cursee de cai – Curse de regate. Toate atrac\u021biunile marilor casinouri din lume (Dobrogea Jun\u0103, 1914)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: Elpis.ro<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fila de ast\u0103zi este dedicat\u0103 unui moment extrem de important din istoria ora\u0219ului. Ne \u00eentoarcem \u00een timp mai bine de un secol \u0219i jum\u0103tate, p\u00e2n\u0103 \u00een luna martie a anului 1863, pe c\u00e2nd Constan\u021ba (Kiustenge) \u0219i Dobrogea f\u0103ceau \u00eenc\u0103 parte din Imperiul Otoman. Este momentul \u00een care sultanul otoman Abdul Aziz emite un decret \u00eemp\u0103r\u0103tesc, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6941,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6960","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6960","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6960"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6962,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6960\/revisions\/6962"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6941"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}