{"id":6956,"date":"2026-03-15T10:26:00","date_gmt":"2026-03-15T08:26:00","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6956"},"modified":"2026-03-15T10:26:00","modified_gmt":"2026-03-15T08:26:00","slug":"15-martie-teatru-medicina-si-poezie-in-istoria-constantei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/15-martie-teatru-medicina-si-poezie-in-istoria-constantei\/","title":{"rendered":"15 martie \u2013 Teatru, medicin\u0103 \u0219i poezie \u00een istoria Constan\u021bei"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Ora\u0219-port aflat \u00een plin\u0103 dezvoltare \u00een anii &#8217;20 ai secolului trecut, Constan\u021ba a devenit \u0219i un puternic centru cultural, aici av\u00e2nd loc numeroase evenimente de \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 artistic\u0103. \u0218i acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpla doar \u00een perioada estival\u0103, c\u00e2nd urbea era luat\u0103 cu asalt de zeci de vii de vilegiaturi\u0219ti, ci \u0219i \u00een restul anului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u0219a cum am ar\u0103tat \u0219i \u00een alte file anterioare ale acestui calendar, marii actori ai \u021b\u0103rii \u0219i-au f\u0103cut un obicei din a da reprezenta\u021bii pe litoral, \u00een primele luni ale fiec\u0103rui an. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i pe data de <strong>15 martie 1928<\/strong>, c\u00e2nd \u00een <strong>Sala Ligii Culturale<\/strong> (Teatrul Tranulis, viitorul Fantasio), cu \u00eencepere de la ora 20:30, a fost pus\u0103 \u00een scen\u0103 piesa de teatru <strong><em>Pavilionul cu umbre<\/em><\/strong>, dram\u0103 modern\u0103 \u00een trei acte, de <strong>Gib I. Mih\u0103escu<\/strong> (1894-1935). Capul de afi\u0219 al piesei era marea actri\u021b\u0103 rom\u00e2n\u0103 Maria (Marioara) Ventura (1886-1954), o veritabil\u0103 regin\u0103 a scenei europene. Vedeta a venit la Constan\u021ba cu o trup\u0103 de actori, de asemenea consacra\u021bi: Gaby Danielopol, Eugenia Zaharia, Olga \u021a\u0103ranu, Romald Bulfinsky, A. Pop-Mar\u021bian, Orendi, Polizu \u0219i Romano. Direc\u021bia scenic\u0103 a piesei era semnat\u0103 de reputatul regizor Soare V. Soare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Maria Ventura juca rolul principal, Liana, o t\u00e2n\u0103r\u0103 ajuns\u0103 la vremea m\u0103riti\u0219ului \u0219i al c\u0103rei destin este urm\u0103rit de umbrele \u0219i p\u0103catele f\u0103cute anterior de propria-i mam\u0103. Piesa <em>Pavilionul cu umbre<\/em> era proasp\u0103t publicat\u0103, iar Gib Mih\u0103escu era destul de pu\u021bin cunoscut \u00een acel moment, av\u00e2nd la activ doar volumul de nuvele <em>Grandiflora <\/em>(debut). El avea s\u0103 devin\u0103 celebru \u00een anii &#8217;30, c\u00e2nd va publica romanele <em>Bra\u021bul Andromedei, Rusoaica, Femeia de Ciocolat\u0103, Zilele \u0219i nop\u021bile unui student \u00eent\u00e2rziat <\/em>and<em> Donna Alba<\/em>. Actorii din trupa Mariei Ventura au dat greutate piesei lui Mih\u0103escu \u0219i au fost un adev\u0103rat magnet pentru publicul const\u0103n\u021bean, dornic s\u0103 \u00eei vad\u0103 juc\u00e2nd pe ace\u0219ti mon\u0219tri sacri. Sala a fost arhiplin\u0103, piesa a fost excelent\u0103, iar actorii au fost ova\u021biona\u021bi \u0219i aplauda\u021bi la scen\u0103 deschis\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Gazetele locale anun\u021baser\u0103 evenimentul cu zile bune \u00eenainte \u0219i \u00eei invitaser\u0103 pe const\u0103n\u021beni s\u0103 vin\u0103 s\u0103 o vad\u0103 pe marea Marioara Ventura, cea <em>\u201ccare poart\u0103 peste grani\u021bi, cu at\u00e2ta gra\u021bie, faima geniului rom\u00e2nismului\u201d<\/em>. Localnicilor li se recomandase <em>\u201cs\u0103 vin\u0103 la data sus-indicat\u0103 la gar\u0103 (la 2 \u0219i jum\u0103tate p.m), spre a o primi cu flori \u0219i urale, a\u0219a cum merit\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rom\u00e2nc\u0103 cu origini evreie\u0219ti, Maria (Marioara) Ventura era deja un nume mare al scenei continentale. Fiic\u0103 a dramaturgului Grigore Ventura, ea studiase la Conservatorul din Paris \u0219i jucase acolo al\u0103turi de legendarii <strong>Sarah Bernhardt<\/strong> and <strong>Eduard de Max<\/strong>, care o influen\u021baser\u0103 puternic. Dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial jucase la <strong>Comedia parizian\u0103<\/strong> \u0219i avusese roluri \u00een piese de Racine, Moliere, Cehov, Shaw \u0219i Mauriac. Actri\u021b\u0103 cu o voce impresionant\u0103, capabil\u0103 s\u0103 joace at\u00e2t dram\u0103, c\u00e2t \u0219i comedie, Ventura nu \u0219i-a uitat o clip\u0103 \u021bara natal\u0103 \u0219i a jucat \u00een numeroase piese autohtone, d\u00e2nd un mare imbold dramaturgiei rom\u00e2ne\u0219ti. De altfel, la un an dup\u0103 rolul de la Constan\u021ba, cu ajutorul unei subven\u021bii a statului rom\u00e2n, ea a \u00eenfiin\u021bat la Bucure\u0219ti Teatrul Maria Ventura. \u00cen 1938 avea s\u0103 devin\u0103 prima femeie care punea \u00een scen\u0103 o pies\u0103 la Comedia Francez\u0103, <em>Ifigenia<\/em>, de Racine. A jucat \u0219i \u00een c\u00e2teva filme la Paris, printre care \u0219i <em>Les Miserables<\/em> (1913), dup\u0103 Victor Hugo.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prezen\u021ba Mariei Ventura la Constan\u021ba \u0219i piesa <em>Pavilionul cu umbre<\/em> reprezint\u0103 momente deosebite din calendarul cultural al urbei lui Ovidius, evenimente care trebuie rememorate \u0219i apreciate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">***<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe 15 martie 1957 se n\u0103\u0219tea, \u00een localitatea bra\u0219ovean\u0103 Z\u0103rne\u0219ti, prof. univ. dr. <strong>Octavian Dumitru Unc<\/strong>. Chirurg de voca\u021bie \u0219i profesor universitar respectat, acesta \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea medical\u0103 \u0219i didactic\u0103 \u00een Constan\u021ba \u0219i s-a remarcat prin introducerea unor tehnici moderne \u00een chirurgia s\u00e2nului \u0219i prin contribu\u021bii semnificative la perfec\u021bionarea tratamentului cancerului mamar.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dincolo de bisturiu \u0219i de sutele de lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice publicate, Octavian Dumitru Unc a p\u0103strat mereu o latur\u0103 profund artistic\u0103 \u0219i sensibil\u0103. Membru al Uniunii Scriitorilor filiala Constan\u021ba, autor al mai multor volume de poezie, precum \u201eElegii euxine\u201d, \u201eReverii\u201d, \u201ePrea dor de mam\u0103\u201d sau \u201eVersuri pictate\u201d, a transmis \u00een crea\u021biile sale preocuparea constant\u0103 pentru g\u0103sirea lini\u0219tii interioare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Reputatul chirurg s-a stins din via\u021b\u0103 la 24 octombrie 2020, dup\u0103 o existen\u021b\u0103 care poate fi privit\u0103 ca un dialog permanent \u00eentre dou\u0103 lumi: cea a \u0219tiin\u021bei, precis\u0103 \u0219i disciplinat\u0103, \u0219i cea a poeziei, liber\u0103 \u0219i sensibil\u0103. \u00cen ambele a l\u0103sat o amprent\u0103 puternic\u0103, fiind un exemplu de intelectual complet, pentru care medicina \u0219i literatura au fost dou\u0103 moduri complementare de a \u00een\u021belege via\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong><em> \u2013 Federala Cooperativelor S\u0103te\u0219ti \u2013 Sucursala Constan\u021ba -Str. \u0218tefan cel Mare (Mangaliei) No.41 \u2013 Vinde mai eftin ca ori-unde diverse m\u0103rfuri \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, precum \u0219i P\u00e2nzeturi \u2013 Stofe \u2013 Ghete \u2013 Haine \u2013 Tot felul de articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte -Covoare Rom\u00e2ne\u0219ti (1924).<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ora\u0219-port aflat \u00een plin\u0103 dezvoltare \u00een anii &#8217;20 ai secolului trecut, Constan\u021ba a devenit \u0219i un puternic centru cultural, aici av\u00e2nd loc numeroase evenimente de \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 artistic\u0103. \u0218i acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpla doar \u00een perioada estival\u0103, c\u00e2nd urbea era luat\u0103 cu asalt de zeci de vii de vilegiaturi\u0219ti, ci \u0219i \u00een restul anului. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6929,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6956","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6956"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6956\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6957,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6956\/revisions\/6957"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}