{"id":6934,"date":"2026-03-11T08:21:57","date_gmt":"2026-03-11T06:21:57","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6934"},"modified":"2026-03-11T10:04:04","modified_gmt":"2026-03-11T08:04:04","slug":"11-martie-tezaurul-de-la-sucidava-izvoarele-arta-si-credinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/11-martie-tezaurul-de-la-sucidava-izvoarele-arta-si-credinta\/","title":{"rendered":"11 martie \u2013 Tezaurul de la Sucidava \u2013 Izvoarele. Art\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen cadrul calendarului \u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d, dedic\u0103m ziua de <strong>11 martie<\/strong> uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice din spa\u021biul dobrogean, precum \u0219i din Rom\u00e2nia: <strong>Tezaurul de la Sucidava-Izvoarele<\/strong>. Ansamblul excep\u021bional, alc\u0103tuit din 17 obiecte, este <em>\u201eprodusul unei descoperiri ocazionale\u201d<\/em>, <em>\u201ea\u0219a cum s-au f\u0103cut numeroase altele pe teritoriul dintre Dun\u0103rea de Jos \u0219i Marea Neagr\u0103, \u021binut recunoscut, de altfel, printr-o bog\u0103\u021bie arheologic\u0103 inegalabil\u0103\u201d<\/em>, au subliniat cercet\u0103torii Adrian R\u0103dulescu \u0219i Traian Cliante \u00een articolul <em>\u201eTezaurul de la Sucidava \u2013 Izvoarele (jud. Constan\u021ba)\u201d<\/em>, publicat \u00een revista \u0219tiin\u021bific\u0103 <em>Pontica 19<\/em> (1986).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Descoperirea \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a fost f\u0103cut\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1984, <em>\u201e\u00een ruptura unui mal al Dun\u0103rii, \u00een apropierea localit\u0103\u021bii Izvoarele (P\u00eerjoaia), \u00een cetatea al\u0103turat\u0103, identificat\u0103 mai demult cu antica Sucidava\u201d<\/em>. Cercet\u0103torii au mai precizat c\u0103 <em>\u201eprin valoarea lor artistic\u0103 \u0219i cu prec\u0103dere documentar\u0103, piesele componente vin s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 un patrimoniu de epoc\u0103 \u2013 \u0219i a\u0219a foarte valoros \u2013 al monumentelor romano-bizantine, descoperite \u00een aceast\u0103 parte a Imperiului (roman)\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen componen\u021ba Tezaurului de la Sucidava \u2013 Izvoarele sunt \u0219ase linguri\u021be, \u0219ase boluri, o can\u0103 de dimensiuni relativ mari, o c\u0103ni\u021b\u0103 trilobat\u0103 (n.a. cu trei lobi, asem\u0103n\u0103toare unor petale), o pater\u0103 (n.a. vas ritual, asem\u0103n\u0103tor unei farfurii decorative, folosit \u00een ceremonii religioase), o strecur\u0103toare \u0219i un <em>reliquarium<\/em> (n.a. recipient destinat p\u0103str\u0103rii relicvelor). Linguri\u021bele, la prima vedere identice, prezint\u0103 diferen\u021be subtile de dimensiune \u0219i decor, fiind ornate cu caneluri longitudinale, iar unele dintre ele p\u0103str\u00e2nd por\u021biuni de inscrip\u021bii, precum BIKT sau NAZ. Bolurile sunt lucrate cu mare fine\u021be \u0219i decorate cu cercuri concentrice \u0219i caneluri, iar pe patru dintre ele apare o \u0219tampil\u0103 cu o cruce \u00een relief, \u00eenconjurat\u0103 de o inscrip\u021bie par\u021bial p\u0103strat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen cazul pieselor de dimensiuni mai mari se remarc\u0103 bog\u0103\u021bia decorativ\u0103. Cana mare prezint\u0103 capete de grifoni la extremit\u0103\u021bile toartei \u0219i <em>\u201ea fost decorat\u0103 \u00een partea superioar\u0103 prin frapare, \u00een forma unui vrej de vi\u021b\u0103 de vie\u201d<\/em>. C\u0103ni\u021ba trilobat\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 motive geometrice \u0219i vegetale, al\u0103turi de br\u00e2uri \u00een relief \u0219i c\u00e2mpuri decorative complexe, \u00een timp ce patera are \u00een centrul cupei un medalion cu un <em>kantharos<\/em> (n.r. cup\u0103 antic\u0103, cu dou\u0103 toarte) din care beau doi porumbei, iar m\u00e2nerul este \u00eempodobit cu o ghirland\u0103 de vi\u021b\u0103 de vie. Una dintre cele mai spectaculoase piese, strecur\u0103toarea, poart\u0103 simboluri cre\u0219tine gravate, reprezent\u00e2nd doi p\u0103uni care se adap\u0103 dintr-un <em>kantharos<\/em>, al\u0103turi de pe\u0219ti \u0219i alte perfora\u021bii decorative.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00centregul ansamblu de argint\u0103rie reflect\u0103 puternice influen\u021be ale artei paleocre\u0219tine, aspect eviden\u021biat de decorurile simbolice \u0219i de prezen\u021ba <em>reliquarium-ului<\/em>, recipient ornat cu motive geometrice, vegetale, cruci stilizate \u0219i o hristogram\u0103 (n.a. simbol cre\u0219tin alc\u0103tuit din literele numelui lui Hristos), elemente specifice cre\u0219tinismului timpuriu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eAdunate deci \u00eentr-un singur lot, \u00een condi\u021bii istorice \u0219i pe c\u0103i greu de determinat, ele au alc\u0103tuit tezaurul sucidavens pentru folosin\u021be liturgice. Unele piese sunt grupate prin scop func\u021bional, cum ar fi cutia reliquar, sau ansamblul format din c\u0103ni\u021ba trilobat\u0103 cu patera care formeaz\u0103 a\u0219a-numitul charnibozeston; sunt scrijelate cuvintele de esen\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 pe c\u00e2teva vase: phos, zoe \u2013 lumin\u0103, via\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Este o practic\u0103 a vremii ca \u00een bisericile episcopale (mitropolitane) s\u0103 se concentreze, prin danii de la credincio\u0219i, obiecte necesare practicilor liturgice, folosite de preo\u021bi \u0219i ierarhi superiori la s\u0103rb\u0103torile religioase, la marile anivers\u0103ri etc., a\u0219a dup\u0103 cum este cazul cu cel de la Sucidava, localitatea devenit\u0103 re\u0219edin\u021ba uneia dintre cele 14 eparhii episcopale ale Sci\u021biei\u201d<\/em>, se puncteaz\u0103 \u00een <em>\u201eIstoria Dobrogei\u201d <\/em>(1998), sub semn\u0103tura istoricilor Adrian R\u0103dulescu \u0219i Ion Bitoleanu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceast\u0103 descoperire, al\u0103turi de altele de o mai mic\u0103 amploare, a conferit cet\u0103\u021bii Sucidava Moesica <em>\u201eimaginea unui puternic bastion al cre\u0219tinismului situat la limita Imperiului cu lumea barbar\u0103\u201d<\/em>, tezaurul apar\u021bin\u00e2nd <em>\u201euneia dintre bisericile puternice \u0219i bogate ale ora\u0219ului, sprijinit\u0103 \u2013 a\u0219a cum ne arat\u0103 chiar piesele \u00een discu\u021bie \u2013 de o comunitate cre\u0219tin\u0103 bine constituit\u0103\u201d<\/em>, dup\u0103 cum au eviden\u021biat istoricii R\u0103dulescu \u0219i Cliante. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2t prive\u0219te Sucidava Moesica, istoricii au notat: <em>\u201eIndiferent de momentul apari\u021biei unei episcopii a sucidavensilor, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacului al V-lea dar \u0219i \u00een cel urm\u0103tor, ora\u0219ul va r\u0103m\u00e2ne pentru \u00eentreaga zon\u0103 un puternic centru de r\u0103sp\u00e2ndire nu numai a cre\u0219tinismului, dar \u0219i a spiritualit\u0103\u021bii \u00een general. Rolul s\u0103u va fi din ce \u00een ce mai greu de \u00eendeplinit c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului al VI-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al VII-lea e.n. Tot mai desele atacuri barbare, grefate pe fondul fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor interne vor avea urm\u0103ri nefaste pentru toat\u0103 regiunea Dun\u0103rii de Jos. Odat\u0103 cu pr\u0103bu\u0219irea sistemului defensiv din aceast\u0103 parte a Imperiului, via\u021ba or\u0103\u0219eneasc\u0103 at\u00e2t de \u00eenfloritoare c\u00e2ndva, se va stinge treptat, popula\u021bia vechilor centre ruraliz\u00e2ndu-se sau retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een locuri mai izolate, dar mai sigure. C\u00e2nd anume a fost depozitat tezaurul de la Sucidava nu putem preciza anume; \u00eens\u0103 acest proces se leag\u0103 cu siguran\u021b\u0103 de vreunul dintre numeroasele atacuri petrecute \u00een perioada amintit\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tezaurul de la Sucidava \u2013 Izvoarele se afl\u0103 \u00een patrimoniul Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba, iar o parte dintre piesele sale componente pot fi admirate \u00een cadrul expozi\u021biei itinerante <strong><em>\u201eARS SACRA. Primul mileniu al erei cre\u0219tine \u00een Dobrogea\u201d<\/em><\/strong>, g\u0103zduit\u0103 de Muzeul \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d din B\u00e2rlad p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea lunii mai 2026.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclama zilei &#8211;&nbsp; Vre\u021bi s\u0103 be\u021bi un vin bun \u0219i natural? Nu-l c\u0103uta\u021bi la c\u00e2rciumile din centru ci alerga\u021bi cu to\u021bi la C\u00e2rciuma Na\u021bional\u0103 a lui C.&nbsp; Georgescu din strada Mangaliei 105 (1925).<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Surs\u0103 foto: MINAC<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen cadrul calendarului \u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d, dedic\u0103m ziua de 11 martie uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice din spa\u021biul dobrogean, precum \u0219i din Rom\u00e2nia: Tezaurul de la Sucidava-Izvoarele. Ansamblul excep\u021bional, alc\u0103tuit din 17 obiecte, este \u201eprodusul unei descoperiri ocazionale\u201d, \u201ea\u0219a cum s-au f\u0103cut numeroase altele pe teritoriul dintre Dun\u0103rea de Jos \u0219i Marea Neagr\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6925,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6934","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6934","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6934"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6934\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6937,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6934\/revisions\/6937"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6925"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6934"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6934"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6934"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}