Timp de mai bine de 13 veacuri, din secolul al VII-lea \u00ee.H \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al VII-lea d.H, Dobrogea (Scythia Minor) s-a aflat sub influen\u021ba marilor culturi ale antichit\u0103\u021bii: greac\u0103, roman\u0103 \u0219i romano-bizantin\u0103. Colonie a Miletului \u00eencep\u00e2nd din secolul al VI-lea \u00ee.H., Tomisul (Constan\u021ba de ast\u0103zi) a avut o poveste extraordinar\u0103, plin\u0103 de momente deosebite de dezvoltare \u0219i prosperitate, dar \u0219i perioade tulburi. Nu vom vorbi \u00eens\u0103 ast\u0103zi despre evenimentele militare prezente \u00een istorie ora\u0219ului, ci despre un aspect inedit, \u0219i anume rolul pe care l-au jucat femeile \u00een antichitatea cet\u0103\u021bii Tomis.<\/p>\n\n\n\n
\u00cencepem mai \u00eent\u00e2i cu societatea greceasc\u0103… De\u0219i vorbim despre Grecia – patria democra\u021biei – trebuie s\u0103 spunem c\u0103, la \u00eenceput, la vechii elini, femeia nu a avut deloc un rol privilegiat. \u00cen perioada arhaic\u0103 a civiliza\u021biei grece\u0219ti (p\u00e2n\u0103 \u00een 490-480 \u00ee.H.), ea era total exclus\u0103 din via\u021ba public\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 fie supus\u0103 so\u021bului, dedicat\u0103 exclusiv rolului domestic, av\u00e2nd atribu\u021bii strict casnice. Situa\u021bia \u00eencepe s\u0103 se schimbe treptat \u00een epoca elenistic\u0103 (secolul IV \u00ee.H. \u2013 secolul I d.H.) c\u00e2nd apar consemn\u0103ri despre unele femei (din familii ilustre \u0219i bogate) ce de\u021bin anumite func\u021bii publice. Este vorba despre sacerdo\u021bii, despre func\u021bii de mari preotese ale unor culte religioase din panteonul grecesc.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen epoca st\u0103p\u00e2nirii romane situa\u021bia se modific\u0103 \u0219i mai mult. Pentru femeia roman\u0103, grija fa\u021b\u0103 de familie \u0219i supunerea fa\u021b\u0103 de so\u021b nu mai sunt de ajuns. Multe tinere, educate \u0219i provenite din familii sus-puse, \u00eencep s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103 accesul la func\u021bii publice. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een Scythia Minor, unde ele \u00eencep s\u0103 se implice \u00een via\u021ba religioas\u0103 a cet\u0103\u021bii, preo\u021bia fiind \u00een continuare singurul domeniu public unde li se permite accesul. Nu este \u00eens\u0103 pu\u021bin lucru, pentru c\u0103 pe aceast\u0103 cale femeile antichit\u0103\u021bii dobrogene reu\u0219esc s\u0103 ob\u021bin\u0103 influen\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 joace roluri extrem de importante. Le reg\u0103sim \u00een inscrip\u021bii fie preotese ale unor diverse culte \u0219i temple, fie conduc\u0103toare sau membre de seam\u0103 ale unor asocia\u021bii \u0219i colegii religioase, care se ocupau de organizarea unor evenimente publice.<\/p>\n\n\n\n
Un prim exemplu este Sossia Africana, o persoan\u0103 care a tr\u0103it \u00een secolele II-III d.H, perioada \u00een care ora\u0219ul este descris ca marea metropol\u0103 a Pontului Vestic. Sossia Africana a supravie\u021buit timpului nu printr-o singur\u0103 dovad\u0103, ci prin dou\u0103, aspect inedit. Primul monument este o baz\u0103 de calcar care mai p\u0103streaz\u0103 \u0219i un fragment dintr-o statuie ast\u0103zi disp\u0103rut\u0103. Inscrip\u021bia de pe soclu ne spune c\u0103 Sfatul \u0219i Poporul Tomisului au ridicat o statuie \u00een cinstea unui anume Quietus, fost veteran roman (\u201ccare \u0219i-a \u00eendeplinit serviciul militar cu cinste\u201d<\/em>), \u0219i fost agoranom<\/em> (magistrat ce se ocupa de controlul pie\u021bei\/agorei \u0219i \u00een general, de via\u021ba economic\u0103 a ora\u0219ului). B\u0103rbatul a fost onorat de c\u0103tre conducerea ora\u0219ului, dar afl\u0103m din inscrip\u021bie c\u0103 statuia sa a fost ridicat\u0103 de so\u021bia sa, Sossia.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cel de al doilea caz, Sossia nu apare ca so\u021bie dedicant\u0103, ci ca personaj principal. \u0218i aici avem o baz\u0103 de statuie pus\u0103 tot de c\u0103tre \u201cSfatul \u0219i Poporul Tomisului<\/em>\u201d. Inscrip\u021bia de pe baza de calcar ne spune, f\u0103r\u0103 echivoc, c\u0103 aici se afla reprezentarea Sossiei, mare preoteas\u0103 a zei\u021bei Cybele: \u201cNoroc bun! Sfatul \u0219i poporul metropolei Tomis, pentru Sossia Africana, so\u021bia lui Quietus, care a fost preoteas\u0103 a Mamei Zeilor \u0219i ca o adev\u0103rat\u0103 fiic\u0103 a lui C. Iulius Africanus, a dep\u0103\u0219it pe predecesoarele sale \u00eentru preo\u021bie \u0219i a completat podoabele zei\u021bei cu ofrande de aur\u2026 \u00een semn de pre\u021buire\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Este clar c\u0103 Sossia a avut atuurile necesare pentru a accede \u00een aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 func\u021bie, dar faptele l\u0103udate de Sfat \u0219i Popor ne arat\u0103 c\u0103 ea a f\u0103cut tot ce \u00eei era posibil pentru a demonstra c\u0103 \u00ee\u0219i merit\u0103 recunoa\u0219terea public\u0103. De remarcat este faptul c\u0103, acum aproximativ 1800 de ani, \u00een metropola Tomis, \u00eentr-un spa\u021biu public, oamenii treceau \u0219i admirau statuia unei femei puternice pe nume Sossia Africana!<\/p>\n\n\n\n Al doilea exemplu se refer\u0103 la o femeie care \u00ee\u0219i arog\u0103 titlul de \u201cMater Romanorum\u201d<\/em>, \u201eMama Romanilor\u201d. Monumentul are pe fronton un relief cu Cavalerul Trac, eroul protector al mormintelor, aflat la v\u00e2n\u0103toare. Inscrip\u021bia poart\u0103 la \u00eenceput urm\u0103toarele cuvinte: \u201cEroului \u0219i St\u0103p\u00e2nului<\/em> (n.a. Eros et Domnus<\/em>), a ridicat acest monument Menia Iuliane, n\u0103scut\u0103 \u00een Tiana, mama romanilor scri\u0219i mai jos\u2026<\/em>\u201d (urmeaz\u0103 numele a 13 b\u0103rba\u021bi, membri ai aceleia\u0219i asocia\u021bii \u0219i care sunt originari din diverse zone, \u00een general din Asia Mic\u0103). Foarte interesant este c\u0103 Menia Iuliane este cea care prezideaz\u0103 acest colegiu de adoratori ai Cavalerului \u0219i c\u0103 ea este \u201cmama\u201d acestor orientali romaniza\u021bi. Aici, cultul Cavalerului poate fi legat \u0219i de Cybele, Marea Mam\u0103 a Zeilor, pe care romanii au contopit-o pe imaginea zei\u021bei str\u0103moa\u0219ei Venus Genetrix, adesea \u0219i ea denumit\u0103 \u201cMater Romanorum\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceste colegii religioase, create pentru venerarea unei anumite divinit\u0103\u021bi, erau implicate puternic \u00een via\u021ba public\u0103 a comunit\u0103\u021bii. Cu siguran\u021b\u0103, Mater Romanorum \u0219i colegii s\u0103i se ocupau de organizarea de s\u0103rb\u0103tori \u0219i evenimente publice, de ceremonii religioase etc. Ca \u0219i \u201cpre\u0219edinte\u201d al colegiului, Menia Iuliane putea avea \u0219i atribu\u021bii de ordin financiar-administrativ.<\/p>\n\n\n\n Foarte probabil, Menia Iuliane nu provenea dintr-o sus-pus\u0103 familie (sau nu a considerat necesar s\u0103 men\u021bioneze acest lucru). Numele ei este roman, ea \u00eens\u0103\u0219i fiind o oriental\u0103 romanizat\u0103. Poate c\u0103 era o simpl\u0103 femeie liber\u0103 sau chiar o fost\u0103 libert\u0103 (libert \u2013 sclav eliberat care a primit cet\u0103\u021benia roman\u0103).<\/p>\n\n\n\n Multe femei ale Pontului St\u00e2ng au r\u0103mas \u00een istoria locului datorit\u0103 faptelor lor de binefacere. Este \u0219i cazul unei femei numit\u0103 Epifania, care a tr\u0103it \u00een secollele II-III d.H. Din inscrip\u021bia sa funerar\u0103 (ISM II, 375(211)) afl\u0103m c\u0103 era n\u0103scut\u0103 \u00een Grecia Mam\u0103, din mam\u0103 atenian\u0103 \u0219i tat\u0103 originar din Hermione. Fiic\u0103 \u0219i so\u021bie de armator, Epifania s-a stabilit la Tomis \u0219i s-a implicat \u00een binefacerea s\u0103rmanilor: \u201c\u2026M-am n\u0103scut \u00eentre muze \u0219i m-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it din bunurile \u00een\u021belepciunii. Ca femeie, unor femei am dat mult ajutor so\u021biilor p\u0103r\u0103site, st\u0103p\u00e2nit\u0103 fiind de sentimente pioase. De asemenea, am ajutat mult pe cea re\u021binut\u0103 pe patul de suferin\u021b\u0103\u2026\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen afara deja consacratei Sossia Aficana, la Tomis mai avem dou\u0103 mari preotese, f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te \u00eens\u0103 cu exactitate \u00een cadrul c\u0103rui cult activau. Fiind \u00eens\u0103 so\u021biile unor \u00eenal\u021bi func\u021bionari tomitani din secolele II-III d.H., este foarte probabil ca ele s\u0103 fi activat \u00een cadrul cultului imperial, creat pentru celebrarea imperatorului. Ele se numeau Ulpia Matrona \u0219i Iulia Apolauste \u0219i erau so\u021biile nobililor Aurelius Priscius Isidorus \u0219i Aurelius Priscius Annianus, pontarhi \u0219i sponsori ai jocurilor de gladiatori.<\/p>\n\n\n\n \u00cencheiem cu alte trei tomitane de frunte ale epocii romane. Primele dou\u0103 sunt membre de seam\u0103, conduc\u0103toare chiar, ale unei asocia\u021bii a \u201cdendrophorilor\u201d (\u201cpurt\u0103tori de arbore\u201d),<\/em> din cadrul cultului Marii Mame Cybele \u0219i a paredrului ei Attis. Pe list\u0103, al\u0103turi de numero\u0219i b\u0103rba\u021bi apar \u201cNanas, fiica lui Theodon, mam\u0103 a dendrophorilor\u201d <\/em>and \u201cP. Aelia Olimpia, mai marea purt\u0103toarelor de vergele\u201d. <\/em>Al treilea \u0219i ultimul exemplu este cel al femeii Flavia Nona (\u201cmater dumi\u201d<\/em>)\u201d mam\u0103\u201d a unui colegiu dedicat Cybelei. Ea figureaz\u0103 al\u0103turi de \u201epater dumi\u201d, p\u0103rintele colegiului, Aurelius Valerianus, ca \u0219i donatoare \u0219i dedicant\u0103 a monumentului.<\/p>\n\n\n\n Femeile mai sus-prezentate au jucat roluri importante \u00een via\u021ba public\u0103 a cet\u0103\u021bii Tomis \u0219i \u00ee\u0219i merit\u0103 recunoa\u0219terea \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Parcul \u0219i varieteul Carpa\u021bi. La Alexe. Strada Scarlat V\u00e2rnav. Local de prim rang. Orchestr\u0103 clasic\u0103. Arti\u0219ti de la cele mai mari teatre din capital\u0103. Pre\u021buri moderate. Deschis p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103. (1927)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Timp de mai bine de 13 veacuri, din secolul al VII-lea \u00ee.H \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al VII-lea d.H, Dobrogea (Scythia Minor) s-a aflat sub influen\u021ba marilor culturi ale antichit\u0103\u021bii: greac\u0103, roman\u0103 \u0219i romano-bizantin\u0103. Colonie a Miletului \u00eencep\u00e2nd din secolul al VI-lea \u00ee.H., Tomisul (Constan\u021ba de ast\u0103zi) a avut o poveste extraordinar\u0103, plin\u0103 de momente […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6924,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6932","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6932","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6932"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6932\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6933,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6932\/revisions\/6933"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6932"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6932"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6932"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}