{"id":6922,"date":"2026-03-09T08:27:49","date_gmt":"2026-03-09T06:27:49","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6922"},"modified":"2026-03-09T08:52:08","modified_gmt":"2026-03-09T06:52:08","slug":"9-martie-conul-de-pin-mitul-lui-attis-si-renasterea-primaverii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/9-martie-conul-de-pin-mitul-lui-attis-si-renasterea-primaverii\/","title":{"rendered":"9 martie \u2013 Conul de pin: mitul lui Attis \u0219i rena\u0219terea prim\u0103verii"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Luna martie are o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu o pies\u0103 arheologic\u0103 impresionant\u0103 aflat\u0103 \u00een colec\u021bia Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba. Este vorba despre <strong>un con de pin funerar<\/strong>, de dimensiuni considerabile (\u00een\u0103l\u021bime de 1,46 m), c\u0103ruia \u00eei dedic\u0103m fila din <strong>9 martie<\/strong> a calendarului istoric <strong><em>\u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d<\/em><\/strong>. Acesta a fost descoperit <strong>\u00een luna martie 1963<\/strong>, \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor pentru funda\u021bia blocului A5, \u00een zona g\u0103rii vechi din Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen volumul <em>\u201eArta sculptural\u0103 \u00een Dobrogea Roman\u0103, secolele I-III\u201d<\/em> (2002), Zaharia Covacef a subliniat c\u0103 <em>\u201eunica reprezentare independent\u0103 a unui con de pin a fost descoperit\u0103 la Constan\u021ba\u201d<\/em> \u0219i a detaliat referitor la piesa arheologic\u0103, datat\u0103 \u00een secolul al II-lea p. Chr.: <em>\u201eSculptura este format\u0103 din trei p\u0103r\u021bi: baza, conul de pin propriu-zis \u0219i v\u00e2rful. Baza la r\u00e2ndul ei este tripl\u0103: partea de jos are forma unui hexagon, \u00eenalt de 12,5 cm, lungimea fiec\u0103rei laturi fiind de 40 cm; urmeaz\u0103 o por\u021biune \u2013 trapezoidal\u0103 \u00een sec\u021biune \u2013 \u00eenalt\u0103 de 12 cm; ultima parte a bazei este de form\u0103 circulat\u0103 \u0219i are \u00een\u0103l\u021bimea de 6,5 cm. Conul de pin are forma ovoidal\u0103 \u0219i este \u00eenalt de 90 cm. V\u00e2rful monumentului, \u00eenalt de 25 cm, este de asemenea ovoidal, iar pe el se \u00eencol\u0103ce\u0219te un \u0219arpe care ajunge cu capul \u00een partea cea mai de sus\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Simbol funerar asociat cu nemurirea \u0219i rena\u0219terea, conul de pin este un motiv recurent \u00een iconografia elenistic\u0103 \u0219i roman\u0103, fiind \u00eent\u00e2lnit frecvent pe inscrip\u021bii, altare, reliefuri \u0219i alte reprezent\u0103ri sculpturale funerare \u0219i religioase. Ad\u0103ugarea \u0219arpelui pe monument, simbol \u00een sine, \u00eent\u0103re\u0219te ideea de via\u021b\u0103 etern\u0103 \u0219i rena\u0219tere, a mai ar\u0103tat Zaharia Covacef.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Interpretarea simbolisticii conului de pin face trimitere la <strong>Attis<\/strong>, o divinitate mitic\u0103 ce \u00ee\u0219i are originea \u00een religia oriental\u0103 a frigienilor, popor indo-european antic care a tr\u0103it \u00een primele milenii \u00eenainte de era noastr\u0103 \u00een Frigia, regiune situat\u0103 \u00een partea central-vestic\u0103 a Asiei Mici. Attis este asociat cu zei\u021ba Cybele, numit\u0103 \u0219i \u201eMarea Mam\u0103 a Zeilor\u201d, iar ulterior miturile despre cei doi s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i au cunoscut o mare popularitate \u00een lumea elenistic\u0103 \u0219i roman\u0103. Credin\u021bele despre aceste zeit\u0103\u021bi ofereau adoratorilor pove\u0219ti pline de simboluri, \u00een care, dup\u0103 suferin\u021be, lupt\u0103 \u0219i sacrificiu de s\u00e2nge, urma victoria &#8211; triumful vie\u021bii \u00een fa\u021ba mor\u021bii \u0219i bucuria n\u0103scut\u0103 dintr-o durere \u00eenvins\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De-a lungul timpului, mitul lui Attis a \u00eembr\u0103cat diverse forme. \u00cen unele versiuni, el era un t\u00e2n\u0103r p\u0103stor de o frumuse\u021be ie\u0219it\u0103 din comun, care devenea zeitate dup\u0103 moarte; \u00een altele, avea parte de o na\u0219tere miraculoas\u0103, fie dintr-o fecioar\u0103 fecundat\u0103 prin intermediul unui fruct de c\u0103tre o divinitate, fie dintr-o st\u00e2nc\u0103, \u0219i era o fiin\u021b\u0103 bisexual\u0103. Rela\u021bia dintre Cybele \u0219i Attis este descris\u0103 \u00een moduri diverse: b\u0103rbatul \u00eei era zei\u021bei fie consort, amant sau fiu spiritual.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Caracteristica definitorie a mitului este faptul c\u0103, \u00een urma unui episod brutal, Attis moare sub un pin, pentru a re\u00eenvia apoi \u00een natura din jurul arborelui sacru. \u00centr-o versiune elenistic\u0103, din s\u00e2ngele lui Attis r\u0103sar violetele, iar din trupul s\u0103u \u00eengropat de Cybele va r\u0103s\u0103ri migdalul, <em>\u201esimbol amar al doliului\u201d<\/em>, dup\u0103 cum descrie Robert Turcan \u00een ampla lucrare <em>\u201eCultele orientale \u00een lumea roman\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Momentul central al mitului, indiferent de versiune, este moartea lui Attis sub un pin &#8211; un detaliu esen\u021bial, c\u0103ci pinul devine simbol al continuit\u0103\u021bii vie\u021bii. Zeitatea dep\u0103\u0219e\u0219te astfel statutul de personaj tragic \u0219i devine expresia ciclului vegetal: dispari\u021bia aparent\u0103 a naturii \u00een sezonul rece \u0219i revenirea ei spectaculoas\u0103 prim\u0103vara. Pinul, fiind verde tot anul, sugereaz\u0103 c\u0103 via\u021ba nu \u00eenceteaz\u0103 complet niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Relevant\u0103 \u00een acest sens este men\u021bionarea ceremoniilor dedicate zei\u021bei Cybele, precum \u0219i lui Attis, instituite \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului roman Claudius, care se desf\u0103\u0219urau prim\u0103vara, \u00eentre 15 \u0219i 27 martie. Potrivit descrierii oferite de Robert Turcan \u00een lucrarea men\u021bionat\u0103, pe 15 martie aveau loc defil\u0103ri pe str\u0103zi, cu trestii t\u0103iate pe malurile r\u00e2ului Almo, iar marele preot jertfea un taur de \u0219ase ani, <em>\u201e\u00eentru fertilitatea loturilor muntoase\u201d<\/em>. Apoi urmau nou\u0103 zile \u00een care oamenii se ab\u021bineau de la p\u00e2ine, rodii, gutui, carne de porc, pe\u0219te \u0219i, probabil, vin. <em>\u201ePe 22 martie, se t\u0103ia un pin \u00eenaintea sf\u00e2r\u0219itului nop\u021bii, sacrific\u00e2nd un berbec al c\u0103rui s\u00e2nge impregna r\u0103d\u0103cinile arborelui\u201d<\/em>, iar arborele era expus pentru a fi adorat de mul\u021bime. Urmau ziua bocetelor de doliu \u2013 c\u00e2nd mul\u021bimea de adoratori parcurgea str\u0103zile \u00een mare zgomot, sufl\u00e2nd \u00een trompete \u0219i lovind \u00een scuturi &#8211; \u0219i ziua s\u00e2ngelui, c\u00e2nd aveau loc dansuri frenetice \u00een jurul pinului sf\u00e2nt, iar b\u0103rba\u021bii \u00ee\u0219i loveau piepturile goale cu conuri de pin. Pe 25 martie era consemnat\u0103 ziua bucuriei populare, a\u0219a-numitei \u00eenvieri a lui Attis sau <em>\u201eprima pe care soarele o face mai lung\u0103 dec\u00e2t noaptea\u201d, <\/em>\u00een esen\u021b\u0103 <em>\u201eo s\u0103rb\u0103toare a prim\u0103verii \u0219i a vie\u021bii reg\u0103site\u201d. <\/em>\u00cen aceast\u0103 zi, s\u0103rb\u0103torirea lua forma unui carnaval, c\u00e2nd <em>\u201ecavaleri \u0219i senatori, liber\u021bi \u0219i demnitari defilau machia\u021bi, masca\u021bi \u0219i deghiza\u021bi \u00een cele mai nea\u0219teptate chipuri\u201d<\/em>. Dup\u0103 o serie de zile at\u00e2t de solicitante, ziua de odihn\u0103 din 26 martie era necesar\u0103, pentru ca pe 27 martie s\u0103 fie ziua \u201esp\u0103l\u0103rii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mitul lui Attis r\u0103m\u00e2ne o expresie a ideii de ciclicitate \u0219i regenerare a naturii, \u00een care moartea nu reprezint\u0103 un sf\u00e2r\u0219it, ci o trecere spre rena\u0219tere. \u00cen aceea\u0219i logic\u0103, pinul sub care Attis \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te sf\u00e2r\u0219itul simbolizeaz\u0103 nemurirea \u00een lumea natural\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen zilele urm\u0103toare, vom dedica o fil\u0103 din calendarul nostru istoric zei\u021bei Cybele, care are o lung\u0103 \u0219i frumoas\u0103 tradi\u021bie de venerare \u00een lumea elenistic\u0103 \u0219i roman\u0103 \u0219i de al c\u0103rei cult a fost str\u00e2ns legat mitul lui Attis.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclama zilei &#8211; La Pavlide &#8211; Mare magazin de Manufactur\u0103 \u015fi Galanterie, articole de iarn\u0103 bine \u2019asortat, \u015ftof\u0103rie de B\u0103rba\u0163i \u015fi de dam\u0103. Galo\u015fi \u015fi \u015eo\u015foni Marca Pepege\u201c Se g\u0103se\u015fte numai la PAVLlDE, Strada Carol 52 bis, Constan\u0163a. (1927)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Luna martie are o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu o pies\u0103 arheologic\u0103 impresionant\u0103 aflat\u0103 \u00een colec\u021bia Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba. Este vorba despre un con de pin funerar, de dimensiuni considerabile (\u00een\u0103l\u021bime de 1,46 m), c\u0103ruia \u00eei dedic\u0103m fila din 9 martie a calendarului istoric \u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d. Acesta a fost descoperit \u00een luna [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6923,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6922","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6922"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6922\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6931,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6922\/revisions\/6931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6923"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}