{"id":6920,"date":"2026-03-08T07:53:13","date_gmt":"2026-03-08T05:53:13","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6920"},"modified":"2026-03-08T07:53:14","modified_gmt":"2026-03-08T05:53:14","slug":"8-martie-ziua-femeii-apus-de-soare-la-constanta-si-un-scriitor-al-marii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/8-martie-ziua-femeii-apus-de-soare-la-constanta-si-un-scriitor-al-marii\/","title":{"rendered":"8 martie &#8211; \u00a0Ziua Femeii, \u201eApus de soare\u201d la Constan\u021ba \u0219i un scriitor al m\u0103rii"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Ini\u021biativa instituirii unei <strong>Zile Interna\u021bionale a Femeii<\/strong> a fost lansat\u0103 \u00een anul 1910, la Conferin\u021ba Interna\u021bional\u0103 a Femeilor Socialiste de la Copenhaga, iar meritul acestei idei \u00eei era atribuit activistei germane Clara Zetkin. Prima Zi Interna\u021bional\u0103 a Femeii a fost marcat\u0103 \u00een 1911, \u00een statele vest-europene, dar nu pe 8 martie, ci pe 19 martie. Data a fost modificat\u0103 dup\u0103 evenimentele din 1917, c\u00e2nd, \u00een Rusia, femeile au declan\u0219at o grev\u0103 pe 23 februarie (calendar vechi), echivalentul datei de 8 martie \u00een calendarul nou. \u00cen 1975, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite a recunoscut oficial <strong>8 martie<\/strong> drept Ziua Interna\u021bional\u0103 a Femeii, \u00een cadrul Anului Interna\u021bional al Femeii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Referitor la \u00eenceputurile s\u0103rb\u0103toririi dedicate femeilor, \u00een articolul <em>\u201e8 martie \u2013 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Femeii\u201d<\/em>, publicat pe 7 martie 1954 \u00een ziarul <em>\u00cenainte<\/em> se arat\u0103: <em>\u201eS-au \u00eemplinit 44 de ani de la cea de a doua conferin\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 a femeilor socialiste din Copenhaga, c\u00eend s-a hot\u0103r\u00e2t ca la 8 martie, \u00een fiecare an, s\u0103 se s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Femeii. Rolul istoric pe care l-a avut aceast\u0103 hot\u0103r\u00eere, este acela c\u0103 a unit \u0219i mai mult femeile din lumea \u00eentreag\u0103 \u00een lupta pentru drepturi, pentru fericirea copiilor, pentru via\u021b\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen \u021bara noastr\u0103, celebrarea zilei de 8 martie se face constant dup\u0103 anul 1948, c\u00e2nd femeii \u00eei sunt l\u0103udate realiz\u0103rile muncitore\u0219ti, \u00eei sunt apreciate rolurile de mam\u0103 \u0219i so\u021bie \u0219i \u00eei sunt dedicate manifest\u0103ri culturale. \u00cen perioada comunist\u0103, aceast\u0103 zi era perceput\u0103 \u0219i celebrat\u0103 mai degrab\u0103 ca Ziua Mamei, accentul fiind pus pe rolul matern al femeii \u0219i pe omagierea mamelor. \u00cen presa vremii apar pagini \u00eentregi dedicate femeilor \u0219i rolului acestora \u00een societate, pline cu articole de propagand\u0103 socialist\u0103, dar nu lipsesc nici poeziile, caricaturile sau rebusurile cu aceast\u0103 tematic\u0103. <em>\u201eZiua femeii este deopotriv\u0103 \u0219i ziua b\u0103rba\u021bilor, \u00een m\u0103sura \u00een care femeia este mama, sora, logodnica, so\u021bia noastr\u0103, tovar\u0103\u0219a de zile bune \u0219i de zile negre, sprijinul celor mai nobile n\u0103dejdi. De ziua femeii, adresez minunatei noastre tovar\u0103\u0219e cele mai calde ur\u0103ri de fericire\u201d<\/em>, este mesajul de felicit\u0103ri semnat de Sic\u0103 Alexandrescu, \u201eartist al poporului\u201d, publicat printre altele \u00een num\u0103rul din martie 1970 al revistei <em>Femeia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>***<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Teatrul Elpis<\/strong> a g\u0103zduit pe&nbsp; <strong>8 martie 1925<\/strong> o reprezenta\u021bie de gal\u0103 a Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti, realizat\u0103 cu ocazia jubileului de 50 de ani de teatru ai marelui actor rom\u00e2n, maestrul <strong>Constantin I. Nottara<\/strong> (1859-1935). Piesa oferit\u0103 publicului const\u0103n\u021bean a fost <strong><em>Apus de Soare<\/em><\/strong>, zguduitoarea dram\u0103 a lui Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea. Din ziarul <em>Dacia<\/em> afl\u0103m c\u0103 \u00een afara maestrului, rolurile au fost asigurate de al\u021bi mari actori ai \u021b\u0103rii &#8211; Critico, Orendi, Meli\u0219anu, Romano, \u0219i de mari actri\u021be, precum doamnele Nicolau, Ciuceanu \u0219i Buziganu. De asemenea, a impresionat \u0219i domni\u0219oara Voluntaru <em>&#8220;talent t\u00e2n\u0103r&#8221;<\/em> din Constan\u021ba. Trupa de actori de la Na\u021bional se aflau, cu ocazia jubileului, \u00eentr-un turneu \u00een marile ora\u0219e ale \u021b\u0103rii. Ziarul <em>Dacia <\/em>a men\u021bionat c\u0103 Nottara, ajuns deja la v\u00e2rsta de 66 de ani, <em>&#8220;a jucat pentru ultima dat\u0103, poate, rolul lui \u0218tefan cel Mare&#8221;.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din <em>Dobrogea Jun\u0103<\/em> afl\u0103m c\u0103 marele actor \u0219i colegii s\u0103i au fost primi\u021bi cu alai la Constan\u021ba, \u00een ziua reprezenta\u021biei: <em>&#8220;&#8230; un public imens a \u021binut s\u0103 primeasc\u0103 la gar\u0103 pe ilustrul oaspete \u0219i \u00een momentul intr\u0103rii trenului \u00een sta\u021bie, strig\u0103turile de Ura se amestecau cu sunetele muzicei militare, venit\u0103 \u0219i ea \u00een acela\u0219i scop&#8230; Oficialit\u0103\u021bile au str\u0103lucit prin absen\u021b\u0103. Nu s-au rostit discursuri&#8230; De la Gar\u0103 la restaurantul Bristol din Pia\u021ba Independen\u021bei <\/em>(n.n. ast\u0103zi Pia\u021ba Ovidiu)<em> maestrul a mers cu tr\u0103sura 78, cea mai rebegit\u0103 dintre birjele Constan\u021bei&#8221;<\/em>. Seara, pe scena de la Elpis, Nottara a primit o statuet\u0103 cump\u0103rat\u0103 de organizatori de la magazinul Pincus \u0218apira. La finalul reprezenta\u021biei, impresarul Moritz Comet a anun\u021bat c\u0103 Nottara va reveni la Constan\u021ba, dar nu cu <em>Apus de Soare<\/em>, ci cu piesa <em>Ludovic al XI-lea.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Toate ziarele urbei au c\u0103zut de acord asupra unui lucru (fapt foarte rar, de altfel) \u0219i anume c\u0103 reprezenta\u021bia maestrului a fost una de excep\u021bie \u0219i c\u0103 prezen\u021ba sa \u0219i a celorlal\u021bi actori la Constan\u021ba a fost o s\u0103rb\u0103toare unic\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>***<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe numele s\u0103u real Nicolae Bogza, scriitorul <strong>Radu Tudoran<\/strong> s-a n\u0103scut pe data de <strong>8 martie 1911<\/strong>, \u00een localitatea prahovean\u0103 Blejoi. Lingvist, traduc\u0103tor \u0219i prozator rom\u00e2n, el a fost fratele lui Geo Bogza, p\u0103rintele reportajului literar, \u0219i fiul unui func\u021bionar din Marina Comercial\u0103, care i-a insuflat dragostea pentru mare. Este celebru gra\u021bie romanelor sale \u00een care evoc\u0103 marea: <strong><em>Toate p\u00e2nzele sus!, <\/em><\/strong><em>Un port la r\u0103s\u0103rit, Maria \u0219i Marea<\/em> \u0219i este autorul ciclului de romane <em>Sf\u00e2r\u0219it de mileniu.<\/em> Pentru felul \u00een care a \u0219tiut s\u0103 descrie universul maritim, specific Dobrogei, Radu Tudoran merit\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte din acest calendar istoric dedicat ora\u0219ului Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> &#8211;<em>Dumitru C. Frangopol &#8211; Mare magazin de sticl\u0103rie, faian\u021berie, articole de fer\u0103rie \u0219i menaji, bine asortat cu sobe de tuci de iarn\u0103. Magazin de \u00eencredere. Strada Carol 48. (1927)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Sursa foto: Florentina Boz\u00eentan<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ini\u021biativa instituirii unei Zile Interna\u021bionale a Femeii a fost lansat\u0103 \u00een anul 1910, la Conferin\u021ba Interna\u021bional\u0103 a Femeilor Socialiste de la Copenhaga, iar meritul acestei idei \u00eei era atribuit activistei germane Clara Zetkin. Prima Zi Interna\u021bional\u0103 a Femeii a fost marcat\u0103 \u00een 1911, \u00een statele vest-europene, dar nu pe 8 martie, ci pe 19 martie. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6916,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6920","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6920","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6920"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6920\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6921,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6920\/revisions\/6921"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6916"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6920"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6920"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6920"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}