{"id":6897,"date":"2026-03-05T08:20:39","date_gmt":"2026-03-05T06:20:39","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6897"},"modified":"2026-03-05T08:20:39","modified_gmt":"2026-03-05T06:20:39","slug":"5-martie-otto-bendorf-si-monumentul-de-la-adamclisi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/5-martie-otto-bendorf-si-monumentul-de-la-adamclisi\/","title":{"rendered":"5 martie – Otto Bendorf \u0219i monumentul de la Adamclisi"},"content":{"rendered":"

Dobrogea este un sit arheologic \u00een aer liber, \u021binutul fiind pres\u0103rat de numeroase vestigii antice grece\u0219ti \u0219i romane. \u00cenc\u0103 de la finele secolului al XIX-lea, cet\u0103\u021bile ridicate \u00een vechime de marile civiliza\u021bii au atras aten\u021bia istoricilor din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate. \u00cen Rom\u00e2nia, deschiz\u0103tor de drumuri a fost arheologul \u0219i epigrafistul Grigore Tocilescu<\/strong>, directorul Muzeului Na\u021bional de Antichit\u0103\u021bi, care a ini\u021biat primele cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice pe siturile dintre Dun\u0103re \u0219i Mare.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 bog\u0103\u021bia unor foste colonii grece\u0219ti precum Tomis sau Callatis (Histria nu fusese \u00eenc\u0103 localizat\u0103 \u0219i identificat\u0103), istoricul s-a concentrat \u0219i asupra vestigiilor de la Adamclisi,<\/strong> efectu\u00e2nd cercet\u0103ri la Monumentul triumfal<\/strong> \u0219i apoi la cetatea Tropaeum Traiani<\/strong>, \u00een intervalul 1881-1909, anul mor\u021bii sale. Descoperirile f\u0103cute de arheologul rom\u00e2n s-au bucurat de aprecierea speciali\u0219tilor din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

Doi reputa\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 germani l-au sprijinit pe Tocilescu \u00een perioada 1890-1895 la cercetarea monumentului triumfal, aflat la aproximativ doi kilometri de localitatea modern\u0103 Adamclisi. Ace\u0219tia au fost arhitectul Georg Niemann<\/strong> \u0219i arheologul \u0219i specialistul \u00een istoria artei Otto Bendorf<\/strong>. \u00cempreun\u0103, cei trei au publicat \u00een 1895, la Viena, \u00een limbile german\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, extraordinara monografie \u201c<\/em>Das Monument von Adamclisi, Tropaeum Traiani\u201d \u2013 \u201eMonumentul Triumfal de la Adamklissi, Tropaeum Traiani\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Otto Bendorf (1838-1907) a fost un nume de referin\u021b\u0103 al arheologiei europene, profesor universitar la Zurich, Praga \u0219i, mai ales, Viena, precum \u0219i fondator \u0219i director al Institutului Austriac din Atena. Acesta a efectuat cercet\u0103ri pe numeroase situri arheologice din Roma (Italia), Sicilia, Grecia \u0219i Asia Minor, av\u00e2nd descoperiri deosebite \u00een sud-vestul Turciei \u0219i la Efes.<\/p>\n\n\n\n

Pe 5 martie 1895<\/strong>, ziarul Constan\u021ba<\/em><\/strong> a publicat sub titlul Adamklissi<\/em><\/strong>, conferin\u021ba pe care Otto Bendorf a sus\u021binut-o la Viena cu ocazia anivers\u0103rii a 25 de ani de existen\u021b\u0103 a Societ\u0103\u021bii Austriece de Arheologie. Cu aceast\u0103 ocazie, specialistul a eviden\u021biat importan\u021ba deosebit\u0103 a monumentului descoperit \u00een Dobrogea \u0219i a oferit detalii relevante despre acest tip de monument triumfal din antichitate. Red\u0103m c\u00e2teva fragmente din aceast\u0103 conferin\u021b\u0103, traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103: \u201cPrintre monumentele prin care popoarele antice \u00ee\u0219i celebrau izb\u00e2nzile cel mai obi\u0219nuit era Trophea, a c\u0103rui origine se g\u0103se\u0219te la greci. Ideea acestor monumente porne\u0219te din imagina\u021bia popular\u0103 care-\u0219i \u00eenchipuia c\u0103 sufletele mor\u021bilor au o \u00eenr\u00e2urire r\u0103u-f\u0103c\u0103toare \u00een contra c\u0103reia trebuie s\u0103 te aperi…Pe un loc mai \u00eenalt care domina c\u00e2mpul de lupt\u0103 se \u00eenfigea o pr\u0103jin\u0103 \u0219i pe un alt lemn transversal se ag\u0103\u021ba armura r\u0103zboinicului ucis, \u00een v\u00e2rf se punea coiful. Aceast\u0103 amintire \u0219i totodat\u0103 sperietoare era menit\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndi groaza \u0219i a sl\u0103vi divinitatea care a dat izb\u00e2nda. Din asemenea monumente s-a n\u0103scut ideea de a ridica adev\u0103rate ziduri neperietoare de piatr\u0103, \u00een forme variate, care s-au dezvoltat artistic, mai ales la romani… Arhitec\u021bii romani au \u00eentrebuin\u021bat ideea \u0219i au dezvoltat-o \u00eentr-un mod m\u0103re\u021b, mai ales acolo unde era vorba de a impresiona popoarele barbare prin amintirea puterii \u0219i a victoriilor romane\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Bendorf a continuat conferin\u021b\u0103 f\u0103c\u00e2nd analogii cu alte trofee romane ridicate \u00een antichitate, dar care nu mai exist\u0103, a\u0219a cum este cazul monumentului de la Adamclisi. \u00cen fa\u021ba auditoriului din Viena, Bendorf a descris trofeul, metopele \u0219i celelalte elemente arhitecturale, toate documentate ulterior \u00een monografia ce urma s\u0103 fie publicat\u0103 \u00een scurt timp. El a men\u021bionat c\u0103 metopele \u0219i trofeul au fost descoperite \u00een jurul nucleului monumental, risipite, \u0219i a oferit \u0219i o explica\u021bie pentru starea lor: \u201cNumai un cutremur ar fi putut s\u0103 d\u0103r\u00e2me throphea care \u00eencorona monumentul \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 o distrugere pe care apoi ni\u0219te bra\u021be barbare au continuat-o. Adamklissi poate trece, cu drept cuv\u00e2nt, ca actul de na\u0219tere al na\u021biunei rom\u00e2ne\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Cea mai modern\u0103 croitorie \u2013 Isala Antcher \u2013 Execut\u0103 comenzi civile \u0219i militare cu stofele cele mai noi \u0219i cu lucr\u0103tori absolven\u021bi ai \u0219coalelor de croitorie din str\u0103in\u0103tate. Sfideaz\u0103 orice concuren\u021b\u0103. Strada Carol no.5 (ziarul Victoria, 1916)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sursa foto: MINAC<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dobrogea este un sit arheologic \u00een aer liber, \u021binutul fiind pres\u0103rat de numeroase vestigii antice grece\u0219ti \u0219i romane. \u00cenc\u0103 de la finele secolului al XIX-lea, cet\u0103\u021bile ridicate \u00een vechime de marile civiliza\u021bii au atras aten\u021bia istoricilor din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate. \u00cen Rom\u00e2nia, deschiz\u0103tor de drumuri a fost arheologul \u0219i epigrafistul Grigore Tocilescu, directorul Muzeului […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6898,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6897","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6897","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6897"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6897\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6899,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6897\/revisions\/6899"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6898"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}