{"id":6877,"date":"2026-02-27T08:41:18","date_gmt":"2026-02-27T06:41:18","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6877"},"modified":"2026-02-27T08:41:19","modified_gmt":"2026-02-27T06:41:19","slug":"27-februarie-1903-realizari-edilitare-deosebite-si-portretele-a-doi-ctitori-scarlat-varnav-si-christea-georgescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/27-februarie-1903-realizari-edilitare-deosebite-si-portretele-a-doi-ctitori-scarlat-varnav-si-christea-georgescu\/","title":{"rendered":"27 februarie 1903 – Realiz\u0103ri edilitare deosebite \u0219i portretele a doi ctitori – Scarlat V\u00e2rnav \u0219i Christea Georgescu"},"content":{"rendered":"

Primul deceniu al secolului XX a fost pentru Constan\u021ba unul extrem de bogat \u00een realiz\u0103ri edilitare iar acest lucru s-a datorat \u0219i eforturilor depuse de diverse personalit\u0103\u021bi ale urbei. Ac\u021biunile acestora au convins Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i autorit\u0103\u021bile na\u021bionale s\u0103 acorde ora\u0219ului lui Ovidius aten\u021bia pe care acesta o merita. Pe data de 27 februarie 1903<\/strong>, ziarul Constan\u021ba a publicat articolul Bazele edilit\u0103\u021bei Constan\u021bei<\/em><\/strong> din care red\u0103m c\u00e2teva fragmente: “<\/em>Comunic\u0103m ast\u0103zi ora\u0219ului Constan\u021ba o veste bun\u0103, pe care cet\u0103\u021benii o urm\u0103resc de mai bine de dou\u0103 decenii: Camera Deputa\u021bilor<\/strong>, \u00een \u0219edin\u021ba sa de ast\u0103zi, Juoi 27 februarie, a aprobat lucr\u0103rile de edilitate ale ora\u0219ului nostru<\/strong>, astfel dup\u0103 cum ele au fost decise de Consiliul Comunei <\/em>(n.n. Constan\u021ba era comun\u0103 urban\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b) \u00een \u0219edin\u021ba de la 4 ianuarie, anul curent<\/em>“.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Gazetarii men\u021bionau faptul c\u0103 Scarlat V\u00e2rnav<\/strong>, prefectul jude\u021bului, fusese informat cu privire la decizia deputa\u021bilor de c\u0103tre primarul Constan\u021bei, Christea Georgescu<\/strong>, aflat la Bucure\u0219ti special pentru a participa la \u0219edin\u021ba guvernan\u021bilor. Proiectul adoptat de deputa\u021bi pe 27 februarie avea s\u0103 primeasc\u0103, dup\u0103 c\u00e2teva zile, \u0219i girul Senatului Rom\u00e2niei. Lucr\u0103rile aprobate de guvernan\u021bi prevedeau l\u0103rgirea \u0219i \u00eenfrumuse\u021barea Bulevardului Elisabeta, realizarea Construc\u021biei Cazinoului Comunal<\/strong> (inaugurat \u00eens\u0103 abia \u00een 1910), canalizarea unei p\u0103r\u021bi din ora\u0219, construirea halei \u0219i a abatorului, exproprieri necesare extinderii ora\u0219ului.<\/strong> Aceste decizii marcau \u00eenceputul demar\u0103rii tuturor acestor lucr\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Mai afl\u0103m din ziarul Constan\u021ba urm\u0103toarele: “Pentru concesiunea apei \u0219i iluminatului ora\u0219ului, Consiliul Comunal \u00een \u0219edin\u021ba sa de ieri <\/em>(n.n.26 februarie) a decis publicarea de licita\u021bii… \u00cen numele or\u0103\u0219enilor Constan\u021bei se cade s\u0103 aducem aici unanime manifest\u0103ri de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i admira\u021biune domnilor Scarlat V\u00e2rnav, prefectul jude\u021bului, pentru monumentala lucrare, d-lui primar Christea Georgescu, st\u0103ruitorul f\u0103r\u0103 r\u0103gaz pentru facerea acestor lucr\u0103ri…foarte necesare pentru ca ora\u0219ul Constan\u021ba s\u0103 poat\u0103 deveni ceea ce se cuvine s\u0103 fie: un ora\u0219 occidental, la por\u021bile \u0219i pl\u0103m\u00e2nii Orientului”.<\/em><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ne concentr\u0103m acum aten\u021bia asupra celor doi artizani care reu\u0219iser\u0103 s\u0103 conving\u0103 autotit\u0103\u021bile na\u021bionale de necesitatea lucr\u0103rilor menite s\u0103 schimbe \u00een mod spectaculos fa\u021ba ora\u0219ului nostru.<\/p>\n\n\n\n

Scarlat V\u00e2rnav<\/strong> s-a n\u0103scut \u00een 1851, la Ia\u0219i, \u0219i a decedat la 23 octombrie 1919, la Constan\u021ba. A studiat ingineria la Paris, la celebra Ecole Centrale des Arts et Metiers<\/em> \u0219i a practicat aceast\u0103 profesie p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1891, c\u00e2nd a decis s\u0103 intre \u00een politic\u0103. A fost mai \u00eent\u00e2i deputat de Putna, iar \u00een 1902 a fost ales prefect al jude\u021bului Constan\u021ba, exercit\u00e2nd acest prim mandat p\u00e2n\u0103 \u00een 1904. A revenit \u00een func\u021bie \u00een 1907, activ\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1909. Realiz\u0103rile sale la nivelul \u00eentregului jude\u021b sunt unele de excep\u021bie: a construit peste 100 de \u0219coli, dou\u0103 spitale, 42 de biserici etc. La Constan\u021ba \u0219i-a dat avizul pentru edificarea unor construc\u021bii deosebite. Astfel, \u00een timpul mandatelor sale s-a construit complexul de l\u00e2ng\u0103 Gara Veche, format din Palatul Administrativ<\/strong> (Prefectura) – ast\u0103zi Cercul Militar, Palatul Regal<\/strong> (ast\u0103zi Judec\u0103toria) \u0219i Palatul Justi\u021biei<\/strong> (ast\u0103zi Tribunalul). Totodat\u0103, a fost modernizat bulevardul Elisabeta, situat \u00eentre Poarta 1 a Portului Constan\u021ba – Farul Genovez \u0219i Hotel Carol (ast\u0103zi Comandamentul Marinei).<\/p>\n\n\n\n

Evident, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 s-a lucrat intens la ridicarea Cazinoului, care a fost \u00eens\u0103 inaugurat abia \u00een 1910, dup\u0103 ce V\u00e2rnav nu a mai ocupat \u00eenalta func\u021bie public\u0103. Numele s\u0103u a fost purtat de fosta strad\u0103 Doroban\u021bilor,  cunoscut\u0103 ast\u0103zi sub denumirea de strada R\u0103scoalei 1907. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie men\u021bionat c\u0103 V\u00e2rnav a fost cel care l-a sus\u021binut necondi\u021bionat pe Daniel Renard<\/strong>, arhitectul c\u0103ruia i-a \u00eencredin\u021bat numeroase lucr\u0103ri importante \u00een ora\u0219 (mai sus-amintite) \u0219i mai ales cea a ridic\u0103rii Cazinoului \u00een stil Art Nouveau.<\/p>\n\n\n\n

Cel de al doilea artizan al revolu\u021biei edilitare a fost edilul Christea Georgescu<\/strong> (1860-1908). A studiat Dreptul \u0219i Literele la Ia\u0219i \u0219i a ajuns la Constan\u021ba \u00een 1891, ca judec\u0103tor supleant la Tribunal. Ulterior, a profesat ca avocat, dup\u0103 care a intrat \u00een politic\u0103. A avut trei mandate de primar: septembrie 1901 – noiembrie 1901; februarie 1902 – septembrie 1904 \u0219i martie 1907 – 22 mai 1908. A fost un pasionat promotor al culturii<\/strong>, c\u0103s\u0103torit cu fiica lui Gavril Musicescu \u0219i el \u00eensu\u0219i un c\u00e2nt\u0103re\u021b amator de oper\u0103, \u00eenzestrat cu o voce de bas deosebit\u0103. A invitat la Constan\u021ba mari nume ale operei europene, tenori \u0219i soprane de renume mondial, precum \u0219i actori consacra\u021bi. \u00cen 1902 a ini\u021biat organizarea primei edi\u021bii a Serb\u0103rilor M\u0103rii – Ziua Marinei,<\/strong> ceremonie de tradi\u021bie care se celebreaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi la 15 august, de Sf\u00e2nta Maria.<\/p>\n\n\n\n

Pe 22 iulie 1903, a semnat primul contract<\/strong> cu arhitectul Daniel Renard pentru realizarea planurilor Cazinoului Comunal, dar \u0219i pentru hala \u0219i abatorul ora\u0219ului. De asemenea, s-a implicat \u00een sprijinirea tinerilor s\u0103raci care voiau s\u0103 fac\u0103 \u0219coal\u0103, oferindu-le burse \u0219i subven\u021bii. Unul dintre beneficiari a fost chiar marele sculptor de mai t\u00e2rziu Ion Jalea<\/strong>, cel care ast\u0103zi are un muzeu dedicat \u00een Casa Pariano, situat\u0103 pe bulevardul Elisabeta.<\/p>\n\n\n\n

Pe 21 mai 1908, Christea Georgescu a deschis la Sala Elpis lucr\u0103rile celui de al nou\u0103lea Congres anual al Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie din Rom\u00e2nia. \u00cen timpul discursului inaugural, i s-a f\u0103cut r\u0103u \u0219i a le\u0219inat. A fost transportat de urgen\u021b\u0103 la spital, dar a decedat \u00een diminea\u021ba zilei de 22 mai, cauza mor\u021bii sale (la numai 48 de ani), cauza mor\u021bii fiind o como\u021bie cerebral\u0103. \u00cen prezent, o strad\u0103 din Peninsul\u0103 \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> – \u00cenc\u00e2nt\u0103tor este un obraz fin, curat, o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are fraged\u0103 \u0219i trandafirie, o piele alb\u0103, catifelat\u0103 \u0219i un teint str\u0103lucitor. Toate acestea le produce S\u0103punul Lapte de Crin din radebeul Casei Berman& C-ie, Radebeul – Dresda. Marca fabricii: Un cal de lemn. Bucata 1-50 lei. De v\u00e2nzare la LJ Lascaridis \u0219i M. Bercovici, Constan\u021ba. (ziarul Constan\u021ba, 1903)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primul deceniu al secolului XX a fost pentru Constan\u021ba unul extrem de bogat \u00een realiz\u0103ri edilitare iar acest lucru s-a datorat \u0219i eforturilor depuse de diverse personalit\u0103\u021bi ale urbei. Ac\u021biunile acestora au convins Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i autorit\u0103\u021bile na\u021bionale s\u0103 acorde ora\u0219ului lui Ovidius aten\u021bia pe care acesta o merita. Pe data de 27 februarie 1903, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6862,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6877","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6877","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6877"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6877\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6878,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6877\/revisions\/6878"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6862"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6877"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6877"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6877"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}