{"id":6871,"date":"2026-02-26T08:08:21","date_gmt":"2026-02-26T06:08:21","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6871"},"modified":"2026-02-27T08:47:36","modified_gmt":"2026-02-27T06:47:36","slug":"26-februarie-mihai-irimia-slujitor-neobosit-al-muzei-clio-si-alte-evenimente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/26-februarie-mihai-irimia-slujitor-neobosit-al-muzei-clio-si-alte-evenimente\/","title":{"rendered":"26 februarie \u2013 Mihai Irimia, slujitor neobosit al muzei Clio, \u0219i alte evenimente"},"content":{"rendered":"

Pe 25 februarie 2011<\/strong>, arheologia dobrogean\u0103 a pierdut unul dintre cei mai d\u0103rui\u021bi slujitori ai muzei Clio: Mihai Irimia<\/strong>. La o zi dup\u0103 aceast\u0103 pierdere, dedic\u0103m ziua de 26 februarie din calendarul istoric \u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d celui care a fost un profesionist des\u0103v\u00e2r\u0219it, pedagog dedicat \u0219i coleg nepre\u021buit. N\u0103scut pe 25 octombrie 1942, \u00een comuna nem\u021bean\u0103 Urecheni, Mihai Irimia a absolvit Facultatea de Istorie \u0219i Filozofie a Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i \u0219i \u0219i-a dedicat \u00eentreaga carier\u0103 cercet\u0103rii \u0219i protej\u0103rii trecutului Dobrogei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1965 a fost angajat prin reparti\u021bie guvernamental\u0103 la Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea, devenit ulterior The Museum of National History and Archaeology Constanta<\/strong>, unde a activat pentru urm\u0103toarele trei decenii. \u201e\u00cen rela\u021bia cu realitatea arheologic\u0103 din teren, cu dovezile materiale recuperate \u0219i analizate, Mihai Irimia este profesionistul prin excelen\u021b\u0103. Nimic din ce investigheaz\u0103 nu este neglijat \u0219i niciodat\u0103 cercetarea nu se opre\u0219te p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu epuizeaz\u0103 informa\u021bia. Perfec\u021bionist cu sine, imprim\u0103 celor din jur aceea\u0219i atitudine de \u00eenalt profesionalism\u201d<\/em>, puncta Livia Buzoianu \u00een articolul Mihai Irimia \u2013 la 65 de ani<\/em>, publicat \u00een revista Pontica 40<\/em> (2007). Cercet\u0103rile sale, concretizate \u00een patru c\u0103r\u021bi \u0219i peste 120 de studii \u0219tiin\u021bifice, note, rapoarte \u0219i cronici publicate \u00een reviste de specialitate din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, au r\u0103mas de referin\u021b\u0103, fie c\u0103 tratau necropolele getice de la Bugeac, a\u0219ezarea de la Gura Canliei, dovezile hallstattiene de la Rasova-Malul Ro\u0219u sau pe cele grece\u0219ti de la Corbu de Jos, a\u0219ez\u0103rile de la Satu Nou sau popula\u021biile autohtone \u0219i alogene din Dobrogea.<\/p>\n\n\n\n

De acela\u0219i profesionalism, tradus prin obiectivitate \u0219i corectitudine, a dat dovad\u0103 \u00een func\u021biile de director adjunct (1979 – 1990) \u0219i director (1990 – 1992) al muzeului. Mihai Irimia \u0219i-a asumat \u0219i responsabilitatea de a forma noile genera\u021bii de istorici \u0219i arheologi, implic\u00e2ndu-se activ \u00een dezvoltarea Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201d Constan\u021ba, unde a ocupat func\u021biile de \u0219ef de catedr\u0103 (1992 – 1995) \u0219i decan (1995 \u2013 2004). Din aceast\u0103 pozi\u021bie, s-a preocupat de acreditarea specializ\u0103rilor istorie, administra\u021bie public\u0103 \u0219i drept, de ob\u021binerea statutului de institu\u021bie organizatoare de doctorate, precum \u0219i de dezvoltarea studiilor aprofundate \u0219i masterale. A sprijinit direct \u00eenfiin\u021barea \u00een cadrul facult\u0103\u021bii a Centrului de Studii \u0219i Cercet\u0103ri a Istoriei \u0219i Civiliza\u021biei Zonei M\u0103rii Negre (2003), cu \u201eurm\u0103ri l\u0103udabile pentru formarea unor speciali\u0219ti, la Constan\u021ba\u201d<\/em>, dup\u0103 cum nota Maria B\u0103rbulescu \u00een In Memoriam Mihai Irimia<\/em>, articol publicat \u00een Studii \u0219i Cercet\u0103ri de Istorie Veche \u0219i Arheologie (SCIVA)<\/em>, 2011, p. 351-359.<\/p>\n\n\n\n

Alexandru Suceveanu \u00eel caracteriza drept \u201eregele ne\u00eencoronat al preistoriei dobrogene\u201d<\/em>, \u0219i scria, la momentul trecerii \u00een nefiin\u021b\u0103 a celui care i-a fost prieten: \u201eL-am iubit \u0219i apreciat \u00eenc\u0103 de pe la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut. Ne-am fost al\u0103turi unul altuia \u0219i la bine \u0219i la r\u0103u. A muncit mult, adesea chinuitor, astfel \u00eenc\u00e2t ast\u0103zi, c\u00e2nd cred c\u0103 poate fi considerat, pe drept cuv\u00e2nt, regele preistoriei dobrogene, fiecare cuv\u00e2nt a\u0219ternut de el pe h\u00e2rtie trebuie citit \u0219i r\u0103scitit, acesta dovedindu-i munca, seriozitatea \u0219i sim\u021bul r\u0103spunderii. Nu m\u0103 a\u0219tept, \u00een lumea hain\u0103 pe care o tr\u0103im, ca mul\u021bi tineri s\u0103-i urmeze pilda. Viitorul \u00eens\u0103, poate mai luminos, \u00eel va a\u0219eza cu siguran\u021b\u0103 pe piedestalul pe care \u00eel merit\u0103, acela al marilor arheologi ai neamului rom\u00e2nesc\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

***<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen trenul Bucure\u0219ti Constan\u021ba, sosit ast\u0103zi \u00een gara local\u0103 s-a \u00eenregistrat o nou\u0103 isprav\u0103 a ho\u021bilor ce opereaz\u0103 prin trenuri. Iani Costas \u0219i Krikor Ovanezian, duoi comercian\u021bi din capital\u0103, ce c\u0103l\u0103toreau spre Bazargic, au fost jefui\u021bi de 48.000 de lei \u00een timpul somnului. Furtul a fost constatat \u00een gara Fete\u0219ti. Din cercet\u0103rile f\u0103cute de c\u0103tre poli\u021bia acelei g\u0103ri reiese c\u0103 doi indivizi bine \u00eembr\u0103ca\u021bi se urcaser\u0103 \u00een tren la Ciulni\u021ba \u0219i c\u0103 probabil ei au comis furtul, servindu-se de narcotice. S-au dat imediat telegrame de urm\u0103rire \u00een toate direc\u021b\u021biile c\u0103ii ferate\u201d. (ziarul Dacia, 1923).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Buletin juridic<\/strong> – Tribunalul Constan\u021ba, Sec\u021bia II a condamnat la 500 de lei amend\u0103 pentru omor prin impruden\u021b\u0103 pe Lockacc Tabosian din Murfatllar \u0219i la 6 luni \u00eenchisoare pe Constantin Constanntinescu din Constan\u021ba, pentru abuz de \u00eencredere.<\/em><\/p>\n\n\n\n

La Tribunalul local s-a primit spre \u00eenregistrare urm\u0103toarele firme: Ioan M St\u0103nescu, c\u00e2rcium\u0103 \u0219i manufactur\u0103 \u00een Toppalu, Rafael Tuvi –  porcelanuri, sticl\u0103rie \u0219i articole de menaj, Constan\u021ba.<\/em><\/p>\n\n\n\n

T\u00e2lh\u0103rie<\/strong> – Fra\u021bii Radu \u0219i Costic\u0103 Motrocan au fost aresta\u021bi pentru t\u00e2h\u0103rie la drumul mare.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Tripou clandestin<\/strong> – Poli\u021bia l-a arestat pe cafegiul Fori Tariocapoli \u0219i pe indivizii Costache Ciehow, Theodor Venedectov \u0219i Gheorghe Hrisov pentru c\u0103 jucau c\u0103r\u021bi pe bani, \u00een cafenea. Cei aresta\u021bi au fost \u00eenainta\u021bi parchetului.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Americomanie<\/strong> – Iano\u0219 Szanovski, elev \u00een clasa a V-a de liceu, a fugit de la casa p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, cu inten\u021bia de a pleca \u00een America. A fost prins de Siguran\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> – Focul nu se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te, unde Minimax p\u0103ze\u0219te! Minimax – Renumitele aparate de stins incendii. Peste trei milioane de aparate, r\u0103sp\u00e2ndite \u00een toat\u0103 lumea. Peste 68.000 de incendii stinse. Peste 135 vie\u021bi omene\u0219ti salvate de la o moarte sigur\u0103. Reprezentant general pentru Dobrogea \u0219i Cadrilater – N. Margulies (Bazargic). (1924)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 25 februarie 2011, arheologia dobrogean\u0103 a pierdut unul dintre cei mai d\u0103rui\u021bi slujitori ai muzei Clio: Mihai Irimia. La o zi dup\u0103 aceast\u0103 pierdere, dedic\u0103m ziua de 26 februarie din calendarul istoric \u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d celui care a fost un profesionist des\u0103v\u00e2r\u0219it, pedagog dedicat \u0219i coleg nepre\u021buit. N\u0103scut pe 25 octombrie 1942, \u00een comuna […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6861,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6871","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6871","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6871"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6871\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6879,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6871\/revisions\/6879"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6861"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6871"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6871"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6871"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}