Constan\u021ba ascunde, sub straturile timpului, o lume fascinant\u0103, \u00een care sunt adunate pove\u0219tile \u0219i credin\u021bele anticului Tomis. Ora\u0219ul de ast\u0103zi se sprijin\u0103 pe funda\u021biile unei civiliza\u021bii care a modelat acest spa\u021biu prin art\u0103, spiritualitate \u0219i schimb cultural. Fiecare vestigiu descoperit este o fereastr\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre o epoc\u0103 \u00een care via\u021ba pulsa intens, iar leg\u0103tura dintre om, divinitate \u0219i natur\u0103 se exprima prin simboluri, rituri \u0219i crea\u021bii artistice de o rar\u0103 fine\u021be. Tomisul nu a fost doar un punct pe hart\u0103, ci un centru viu unde tradi\u021biile se \u00eent\u00e2lneau \u0219i se transformau, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o mo\u0219tenire de o valoare inestimabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ziua de 25 februarie 1988<\/strong> are o \u00eensemn\u0103tate aparte pentru istoria acestui \u021binut, fiind momentul \u00een care a fost descoperit\u0103 una dintre cele mai impresionante m\u0103rturii ale antichit\u0103\u021bii: Morm\u00e2ntul Pictat de la Tomis<\/strong> sau The Hypogeum Tomb<\/strong>, cum este cunoscut (hypogeu<\/em> \u2013 termen provenit din grecescul hyp\u00f3<\/em> (sub) \u0219i g\u00ea<\/em> (p\u0103m\u00e2nt), care desemneaz\u0103 un morm\u00e2nt subteran). La sf\u00e2r\u0219itul lui februarie 1988<\/strong>, \u00een timpul unor lucr\u0103ri edilitare desf\u0103\u0219urate pe faleza \u00eenalt\u0103 a Constan\u021bei, pe strada Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, cupa unui excavator a lovit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor un zid \u00eengropat. Descoperirea nea\u0219teptat\u0103 a fost semnalat\u0103 arheologilor Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba, iar cercet\u0103rile au fost demarate de speciali\u0219tii Constantin Chera<\/strong> and Virgil Lungu<\/strong>. Ceea ce li s-a dezv\u0103luit a fost un monument funerar subteran, cu caracter de unicat at\u00e2t \u00een spa\u021biul dobrogean, c\u00e2t \u0219i la nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Red\u0103m \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare fragmente din descrierea morm\u00e2ntului hypogeu, a\u0219a cum a fost ea realizat\u0103 de arheologii care i-au studiat \u00eendeaproape tainele, Constantin Chera \u0219i Virgil Lungu, \u00een articolul Morminte pictate \u00een Dacia pontic\u0103<\/em>, publicat \u00een Analele Dobrogei \u2013 75 de ani de la apari\u021bie primului num\u0103r<\/em>, din 1995:<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen februarie 1988 s-a descoperit, \u00een aria uneia dintre necropolele anticului Tomis un morm\u00e2nt de o valoare cu totul ie\u0219it\u0103 din comun. Este vorba de o camer\u0103 funerar\u0103 cu dromos. Morm\u00e2ntul cavou are planul dreptunghiular (dimensiuni interioare: 2,80 metri\/2,30 metri\/2,05 metri) \u0219i este prev\u0103zut cu un mic culoar de acces (dromos). Ceea ce confer\u0103 acestui loca\u0219 sepulcral o valoare cu totul deosebit\u0103 este realizarea artistic\u0103 a interiorului. Peste tencuiala care acoper\u0103 \u00een totalitate materialul de construc\u021bie a fost pictat\u0103, \u00een tehnica \u00aba Secco\u00bb, o ampl\u0103 suit\u0103 de reprezent\u0103ri antropomorfe, zoomorfe \u0219i fitomorfe. Preciz\u0103m de la \u00eenceput c\u0103 \u00eentregul monument a fost pictat urm\u0103rindu-se o compartimentare specific\u0103 (arcade, pere\u021bi, bolt\u0103)\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Interiorul cavoului de familie este decorat cu picturi de o mare valoare artistic\u0103, cu teme \u0219i simboluri care reflect\u0103 credin\u021bele \u0219i cultura antichit\u0103\u021bii t\u00e2rzii. Deasupra intr\u0103rii sunt reprezentan\u021bi patru porumbei care beau ap\u0103 dintr-o cup\u0103, \u00eentr-un decor vegetal. Pe peretele vestic apar dou\u0103 scene: patru pot\u00e2rnichi, dintre care dou\u0103 se adap\u0103 din acela\u0219i tip de cup\u0103, iar celelalte dou\u0103 ciugulesc \u00een apropiere, \u0219i un iepure care m\u0103n\u00e2nc\u0103 struguri dintr-un co\u0219 r\u0103sturnat. Pe latura nordic\u0103, pe o generoas\u0103 arcad\u0103 oferit\u0103 de construc\u021bie, este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 o mas\u0103 ritual\u0103, la care particip\u0103 \u0219apte personaje masculine, \u00eembr\u0103cate \u00een ve\u0219minte romane, dintre care cinci sunt a\u0219ezate pe cline<\/em> (pat roman), una este \u00een st\u00e2nga imaginii, l\u00e2ng\u0103 masa rotund\u0103, iar una \u00een partea opus\u0103. Peretele estic \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 doi p\u0103uni a\u0219eza\u021bi fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, care ciugulesc dintr-un co\u0219 cu rodii. \u00centregul ansamblu impresioneaz\u0103 prin armonia compozi\u021biei \u0219i bog\u0103\u021bia cromatic\u0103, dominat\u0103 de ro\u0219u, negru, galben, albastru, verde \u0219i alb.<\/p>\n\n\n\n \u00cen interiorul morm\u00e2ntului au fost identificate patru sicrie de lemn care ad\u0103posteau r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele a patru defunc\u021bi, \u00eenhuma\u021bi conform ritualului cre\u0219tin, cu orientare est-vest \u0219i cu bra\u021bele a\u0219ezate pe l\u00e2ng\u0103 corp. Al\u0103turi de acestea, au fost descoperite fragmentele altor defunc\u021bi, depu\u0219i \u00een prima faz\u0103 de utilizare a cavoului, semn c\u0103 morm\u00e2ntul a fost folosit o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp. Cu adev\u0103rat remarcabil\u0103 a fost descoperirea unei amfore de mici dimensiuni, \u00een interiorul c\u0103reia se aflau r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unui copil, practica \u00eenhum\u0103rii copiilor \u00een amfore fiind una frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een epoc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Inventarul funerar recuperat din cript\u0103 este relativ modest, fiind alc\u0103tuit din c\u00e2teva obiecte personale ale unei femei: m\u0103rgele fa\u021betate care f\u0103ceau parte dintr-un colier, dou\u0103 br\u0103\u021b\u0103ri din s\u00e2rm\u0103 de bronz r\u0103sucit\u0103, precum \u0219i un vas de sticl\u0103 fusiform, cu bulb la mijloc, de tip unguentarium<\/em>. O pies\u0103 deosebit\u0103 este un philacterium<\/em> din argint, un obiect de mici dimensiuni folosit pe post de amulet\u0103, care oferea protec\u021bie celui ce \u00eel purta.<\/p>\n\n\n\n At\u00e2t pictura, precum \u0219i contextul arheologic \u0219i inventarul funerar, \u00eencadreaz\u0103 perioada de utilizare a monumentului \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al IV-lea p. Chr. p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al V-lea p. Chr., a\u0219adar la hotarul dintre crepusculul p\u0103g\u00e2nismului \u0219i zorii noii religii monoteiste, cu conota\u021bii proprii fiec\u0103rei lumi \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n \u201eToat\u0103 pictura ne situeaz\u0103 nu numai la cump\u0103na a dou\u0103 perioade distincte, roman\u0103 \u0219i romano-bizantin\u0103, dar \u0219i la hotarul dintre crepusculul p\u0103g\u00e2nismului \u0219i zorii noii religii monoteiste. Pot fi decelate din \u00eentreaga pictur\u0103 semnifica\u021bii \u0219i conota\u021bii proprii fiec\u0103rei lumi \u00een parte, dar paternitatea acestora poate fi revendicat\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de cele dou\u0103 religii. Totu\u0219i nu lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire elemente care ne-ar putea determina s\u0103 atribuim cavoului caracter cre\u0219tin: orientarea V-E, cre\u0219tineasc\u0103, a scheletelor din interior \u0219i inexisten\u021ba ofrandei funerare. (…) Aflat la frontiera dintre perioadele roman\u0103 \u0219i romano-bizantin\u0103, monumentul ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca o imagine remarcabil\u0103 a prosperit\u0103\u021bii economice \u0219i a rafinamentului artistic \u0219i spiritual la care s-a ridicat popula\u021bia romanic\u0103 a Dobrogei artistice\u201d<\/em>, au consemnat arheologii C. Chera \u0219i V. Lungu.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 un amplu proces de restaurare \u0219i conservare, realizat \u00een cadrul unui proiect cu finan\u021bare european\u0103, derulat de Consiliul Jude\u021bean Constan\u021ba, acest monument paleocre\u0219tin a fost deschis publicului larg \u00eencep\u00e2nd cu luna martie 2025. Prin valoarea sa istoric\u0103 \u0219i simbolic\u0103 unic\u0103, s-a impus \u00een scurt timp ca un punct de atrac\u021bie important pe harta cultural-turistic\u0103 a ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n V\u0103 invit\u0103m, a\u0219adar, s\u0103 descoperi\u021bi fascinanta lume a antichit\u0103\u021bii la punctul muzeal de pe strada Mircea cel B\u0103tr\u00e2n din Constan\u021ba, de miercuri p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00een intervalul orar 9:00 \u2013 17:00.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei \u2013 La Scardanas, str. Carol 135. Cele mai impozante magazine \u0219i ateliere de Mobile \u0219i Sticl\u0103rie. Se g\u0103sesc \u00een permanen\u021b\u0103 \u0219ifoniere, paturi, mese, scaune, etc, fabrica\u021bii proprii \u0219i streine. Toate articolele de menaj: cu\u021bite, furculi\u021be, linguri, servicii de mas\u0103, farfurii, castroane, vase \u0219i crati\u021be de tot felul, de por\u021belan, sticl\u0103, etc. Tablouri \u0219i rame pentru tablouri. La t\u00e2rgurile domnilor func\u021bionari, cu 15 la sut\u0103 mai ieftin! (Marea Neagr\u0103, 1925)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Constan\u021ba ascunde, sub straturile timpului, o lume fascinant\u0103, \u00een care sunt adunate pove\u0219tile \u0219i credin\u021bele anticului Tomis. Ora\u0219ul de ast\u0103zi se sprijin\u0103 pe funda\u021biile unei civiliza\u021bii care a modelat acest spa\u021biu prin art\u0103, spiritualitate \u0219i schimb cultural. Fiecare vestigiu descoperit este o fereastr\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre o epoc\u0103 \u00een care via\u021ba pulsa intens, iar leg\u0103tura dintre […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6860,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6869","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6869","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6869"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6869\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6870,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6869\/revisions\/6870"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6860"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6869"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6869"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6869"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}