\u00cen 1928, Rom\u00e2nia a s\u0103rb\u0103torit \u00eemplinirea a 50 de ani de la dob\u00e2ndirea independen\u0163ei, iar Dobrogea – tot un semicentenar, de la instalarea administra\u021biei tricolore. Cu aceast\u0103 ocazie, Direc\u0163ia Serviciului Porturilor Maritime a \u00eentocmit un studiu al evolu\u0163iei Portului Constan\u0163a. C\u00e2nd vorbim despre dezvoltarea \u015fi modernizarea Portului Constan\u0163a, trebuie, \u00een mod automat, s\u0103 ne referim la cre\u015fterea activit\u0103\u0163ilor portuare, la tranzac\u0163iile efectuate prin intermediul acestui obiectiv de interes na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional. Din 1878 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1915, comer\u0163ul exterior derulat prin Portul Constan\u0163a a \u00eenregistrat cre\u015fteri uria\u015fe: cifrele exportului s-au multiplicat de 19,4 ori, iar cele ale importului, de 42 de ori!<\/p>\n\n\n\n
Cre\u0219terea exportului de produse petroliere \u015fi de cereale a determinat extinderea \u0219i modernizarea portului, pentru ca navele s\u0103 nu mai fie nevoite s\u0103 a\u015ftepte c\u00e2te 10-15 zile pentru \u00eenc\u0103rcare, situa\u021bie care \u00een trecut provocase adesea blocaje nedorite.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1933 a \u00eenceput construirea unui nou mol, a unui bazin cu ad\u00e2ncimea de 10 metri \u0219i a opt noi dane de acostare. P\u00e2n\u0103 \u00een 1939, aceste lucr\u0103ri au costat 76 de milioane de lei, iar cele de dragaj au atins suma de 22 de milioane de lei. \u00cen 1934 a fost inaugurat\u0103 Gara Maritim\u0103 Regal\u0103 din Portul Constan\u021ba, lucrare care a costat statul rom\u00e2n 25 de milioane de lei.<\/p>\n\n\n\n
Revenind la export \u0219i import, precum \u015fi la cifrele legate de aceste activit\u0103\u0163i, se constat\u0103 c\u0103, gra\u0163ie Portului Constan\u0163a, exportul Rom\u00e2niei a crescut progresiv, excep\u0163ie de la regul\u0103 f\u0103c\u00e2nd unele descre\u015fteri pricinuite de criza economic\u0103 sau de Primul r\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1879, prin Portul Constan\u0163a se importau 5.267 de tone de marf\u0103 \u015fi se exportau 61.922 de tone. Dup\u0103 \u015fapte ani, \u00een 1886, importul era dublu (11.176 de tone), \u00een timp ce exportul ajunsese la 55.534 de tone. \u00cen 1895, prin Constan\u0163a se importau 27.435 de tone de marf\u0103 \u015fi se exportau 78.544 de tone.<\/p>\n\n\n\n
Trec\u00e2nd la primele decenii ale secolului al XX-lea, observ\u0103m c\u0103 \u00een 1905 se importau 165.668 de tone, dar se \u00eenregistra deja un export anual de 520.090 de tone. \u00cen 1913, importul a fost de 238.611 de tone, iar exportul de 1.140.358 de tone. \u00cen 1926, la import sunt consemnate 234.128 de tone, iar la export 1.631.485 de tone. \u00cen 1929 s-au exportat 2.606.298 de tone de marf\u0103, \u00een 1931 – 4, 5 milioane de tone, iar \u00een 1939, 3.252.228 de tone.<\/p>\n\n\n\n
Cifrele de mai sus, referitoare mai ales la exportul de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, arat\u0103 clar c\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie a fost posibil\u0103 doar gra\u0163ie lucr\u0103rilor de modernizare din perioada 1899-1909 \u0219i din anii urm\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul 1928, portul dispunea de trei diguri de \u00eenchidere, cu o lungime total\u0103 de 2.944 de metri. Astfel, digul dinspre larg avea 1.377 de metri, cel de sud, 1.497 de metri, iar digul de intrare, 120 de metri. Digurile asigurau o desf\u0103\u015furare de 4.622 de metri de cheiuri, care aveau diverse destina\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, danele 0 \u015fi 1 erau destinate marinei militare, iar danele 2-5 pentru ma\u015fini, produse metalice \u015fi alte materiale grele. La danele 6-10 acostau vasele de po\u015ft\u0103, danele 11 \u015fi 12 erau pentru m\u0103rfuri diverse \u015fi pentru vasele SMR-ului. Pe cheiul de nord, la danele 13-16 se \u00eenc\u0103rcau m\u0103rfuri generale \u015fi tot \u00een aceast\u0103 zon\u0103 se aflau Vama \u015fi Agen\u0163ia SMR. \u00cen danele 17-19 erau silozurile de depozitare a cerealelor, iar danele 20-27 formau cheiul pentru vite \u015fi cereale. Opt dane (28-35) erau rezervate cheiului pentru lemn\u0103rie, 36-38 erau cele pentru c\u0103rbuni, iar danele A-F erau pentru activit\u0103\u0163i petroliere.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1928, interiorul portului avea \u0219ase bazine: primul delimitat de digul de intrare, al doilea – bazinul vechi, apoi 4 bazine pentru cereale, pentru produse forestiere, pentru c\u0103rbuni \u015fi ultimul – cel pentru petrol. Aceasta era situa\u0163ia \u00een 1928, iar datele acestea, uneori seci, sunt \u00eens\u0103 de natur\u0103 s\u0103 ne arate dezvoltarea Portului \u0219i, implicit, a ora\u0219ului Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei \u2013 Ei Bine! Toat\u0103 lumea viziteaz\u0103 ast\u0103zi numai vechiul \u0219i de to\u021bi cunoscutul RESTAURANT HRISICOS, care \u00een Pia\u021ba Independen\u021bei este unic local ales, de c\u00e2nd s-a deschis. (Marea Neagr\u0103, 1925)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Sursa foto: Colec\u021bia de cli\u0219ee pe sticl\u0103 a fotografului Virgil Nicolau, MINAC, cli\u0219eul nr. 270 \u2013 \u00een Delia Roxana Cornea, Corina-Mihaela Apostoleanu – \u201eIstoria pe un cli\u0219eu. Dobrogea multicultural\u0103 \u00een colec\u021bia fotografului Virgil Nicolau\u201d<\/em><\/strong>, MINAC, Editura City Walk Constan\u021ba, 2018<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen 1928, Rom\u00e2nia a s\u0103rb\u0103torit \u00eemplinirea a 50 de ani de la dob\u00e2ndirea independen\u0163ei, iar Dobrogea – tot un semicentenar, de la instalarea administra\u021biei tricolore. Cu aceast\u0103 ocazie, Direc\u0163ia Serviciului Porturilor Maritime a \u00eentocmit un studiu al evolu\u0163iei Portului Constan\u0163a. C\u00e2nd vorbim despre dezvoltarea \u015fi modernizarea Portului Constan\u0163a, trebuie, \u00een mod automat, s\u0103 ne referim […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6859,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6866","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6866"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6866\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6867,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6866\/revisions\/6867"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6859"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}