La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, Dobrogea era o provincie multietnic\u0103 cu un regim excep\u021bional \u0219i f\u0103r\u0103 drepturi politice (parlamentari), precum celelalte regiuni ale \u021b\u0103rii, Oltenia, Muntenia \u0219i Moldova. Din punct de vedere institu\u021bional, totul func\u021biona la fel ca dincolo de Dun\u0103re, acela\u0219i tip de instan\u021be civile, penale \u0219i comerciale, doar c\u0103 la Constan\u021ba \u0219i Tulcea existau \u0219i dou\u0103 cadiate (judec\u0103torii) musulmane care solu\u021bionau cauze legate de familie, c\u0103s\u0103torii, divor\u021buri \u0219i mo\u0219teniri, pentru credincio\u0219ii mahomedani, dar nu \u0219i celelalte cauze civile, sau pe cele comerciale \u0219i penale.<\/p>\n\n\n\n
Instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti din Constan\u021ba \u0219i din Dobrogea se confruntau cu o problem\u0103 inedit\u0103, a\u0219a cum afl\u0103m din Aurora<\/em>,<\/strong> ziarul condus de directorul Pericle Constantzianu, din articolul Interpre\u021bii de pe l\u00e2ng\u0103 justi\u021bie<\/em><\/strong>, <\/em>publicat pe 16 februarie 1895<\/strong>. Se specifica faptul c\u0103 dup\u0103 integrarea Dobrogei la Rom\u00e2nia a fost introdus sistemul de legiuiri rom\u00e2ne, cu c\u00e2teva dispozi\u021bii excep\u021bionale (precum tribunalele mahomedane), care, \u00een timp, urmau s\u0103 dispar\u0103. De asemenea, potrivit legii, pentru c\u0103 mul\u021bi dobrogeni (\u00een special cei de la sate) nu vorbeau dec\u00e2t turc\u0103 sau t\u0103tar\u0103, toate instan\u021bele de judecat\u0103 trebuiau s\u0103 aib\u0103 interpre\u021bi, translatori. Din p\u0103cate, ne arat\u0103 ziarul Aurora<\/em>, de\u0219i trecuser\u0103 ani buni de la aceste reglement\u0103ri, \u00een practica instan\u021belor existen\u021ba acestor interpre\u021bi era \u00eenc\u0103 o mare problem\u0103. Astfel, \u00een locul interpre\u021bilor oficiali, la judec\u0103torii erau admi\u0219i adesea \u0219i interpre\u021bi adu\u0219i de p\u0103r\u021bile din proces:<\/p>\n\n\n\n \u201c\u2026 Din cauza lipsei lor <\/em>(a translatorilor oficiali) se fac ne\u00een\u021belegeri \u0219i nedrept\u0103\u021bi. De cele mai multe ori, ei <\/em>(neoficialii) esplic\u0103 insuficient sau cu totul altfel dec\u00e2t li se spune \u0219i astfel judec\u0103torii sunt indu\u0219i \u00een eroare \u0219i prin consecin\u021b\u0103, dau hot\u0103r\u00e2ri nedrepte. Unii se mir\u0103 c\u0103 au putut s\u0103 piard\u0103, de\u0219i aveau dreptate. Cu rea credin\u021b\u0103, pentru bani, unii interpreteaz\u0103 cu totul gre\u0219it sau omit inten\u021bionat din zisele p\u0103r\u021bilor, ceea ce pune \u00een confuziune pe judec\u0103tor \u0219i p\u0103r\u021bile litigante\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, nu era de ajuns ca ora\u0219ul s\u0103 aib\u0103 cei mai impar\u021biali judec\u0103tori, din moment ce mul\u021bi din oamenii ajun\u0219i \u00een fa\u021ba lor, veni\u021bi din mediul rural mai ales, nu cuno\u0219teau limba rom\u00e2n\u0103. Musulmanii apelau adesea la \u201cscriitori de prin cafenele\u201d ca s\u0103 le scrie peti\u021biile pentru instan\u021b\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u201cN-au bani pentru un avocat care s\u0103 le apere cauza, se prezint\u0103 singuri f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te regulele, legile \u0219i limba, se uit\u0103 mu\u021bi la judec\u0103tori \u0219i nu \u00een\u021beleg nimic. Adesea aduc ca interpret pe primul ie\u0219it \u00eenaintea lor, care nu \u0219tie nici el limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i mai mult \u00eencurc\u0103. Deci interpre\u021bii de ocazie nu pot fi totdeauna \u0219i interpre\u021bi buni. Ceea ce s-a f\u0103cut numind un interpret oficial la Tribunal nu este suficient. Marea mas\u0103 a justi\u021biabililor \u00eembulzesc judec\u0103toriile care nu au niciun translator \u0219i la procesele acestea nu vine cel de la Tribunal. De aceea (cauzele de la judec\u0103torii) r\u0103m\u00e2n binejudecate, dup\u0103 explic\u0103ri bune sau rele, drepte sau nedrepte, exacte sau neexacte, dup\u0103 cum le-a dat interpretul de ocazie\u201d. <\/em>S-a vehiculat ideea c\u0103 nu au fost numi\u021bi interpre\u021bi la judec\u0103torii pentru a-i \u00eencuraja pe oameni s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 aceasta nu era solu\u021bia optim\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201cMinisterul Justi\u021biei trebuie s\u0103 prevad\u0103 \u00een buget suma trebuincioas\u0103 pentru numirea a c\u00e2te unui interpret \u0219i la judec\u0103torii, oameni probi, capi de familie \u0219i de conduit\u0103 bun\u0103, cari pe l\u00e2ng\u0103 limba rom\u00e2n\u0103, s\u0103 mai cunoasc\u0103 bine cel pu\u021bin turca, de orice origine vor fi ei, c\u0103ci mai to\u021bi locuitorii vechi cunosc limba turc\u0103. Astfel, zisele p\u0103r\u021bilor \u0219i ale judec\u0103torilor vor fi interpretate exact, iar justi\u021bia s\u0103 nu fie indus\u0103 \u00een eroare ca s\u0103 pronun\u021be hot\u0103r\u00eeri nedrepte. Numirea de interpre\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 judec\u0103toriile de pace va umple un gol mare, va aduce servicii imense justi\u021biei \u0219i va ridica prestigiul ei\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Aceasta era realitatea din instan\u021bele dobrogene, \u00een anul 1895. Statul rom\u00e2n a luat m\u0103suri, a numit interpre\u021bi \u0219i la judec\u0103torii, iar treptat to\u021bi locuitorii au \u00eenv\u0103\u021bat limba rom\u00e2n\u0103. Automat, postul de interpret a devenit inutil \u0219i a fost desfiin\u021bat. Cele scrise mai sus arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 drumul spre normalitate a fost unul dificil.<\/p>\n\n\n\n Variet\u0103\u021bi \u2013 Contra m\u0103tre\u021bei capului<\/strong> \u2013 M\u0103trea\u021ba din cap provine din caus\u0103 de boale grele, din iner\u021bia creerului, din nepiept\u0103natul p\u0103rului, din necur\u0103\u021benie, din obiceul r\u0103u de a uda capul… de la s\u0103punul falsificat cu var, care nu numai c\u0103 produce m\u0103trea\u021ba dar \u0219i fa\u021ba o umple de pete \u0219i ro\u0219ea\u021b\u0103… m\u0103trea\u021ba este \u0219i contagioas\u0103. Pentru a vindeca radical m\u0103trea\u021ba se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 urm\u0103toarea ordonan\u021b\u0103 <\/em>(re\u021bet\u0103) f\u0103cut\u0103 la farmacie: Acid Salicilic \u2013 2,0 ml, Acid boric 10,0 ml, spirt \u2013 40 ml, ap\u0103 de trandafir \u2013 25 ml, ap\u0103 de flori \u2013 25 ml. Cu acest medicament freca\u021bi capul \u00een fiecare sear\u0103 \u00eenaintea culc\u0103rii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 intre lichidul la r\u0103d\u0103cina p\u0103rului. Repeta\u021bi diminea\u021ba, c\u00e2nd v\u0103 piept\u0103na\u021bi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va termina, ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla dup\u0103 10-14 zile, c\u00e2nd v\u0103 ve\u021bi sc\u0103pa \u0219i de aceast\u0103 boal\u0103 sc\u00e2rboas\u0103. <\/em>(ziarul Aurora, 16 februarie, 1895)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Variet\u0103\u021bi \u2013 Nimicirea furnicilor<\/strong> \u2013 Acolo unde se adun\u0103 furnicele se pune burete udat cu o disolu\u021biune groas\u0103 de zah\u0103r, unde ele se adun\u0103 cu sutele. Adunate c\u00e2t mai multe se ia buretele \u0219i se arunc\u0103 \u00een ap\u0103 fiart\u0103.<\/em> (ziarul Aurora, 16 februarie, 1895)<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Simon Alperin&Co. Societate de comandit\u0103, Bulevardul Independen\u021bei 3, Constan\u021ba \u2013 depozit permanent de Bere GIB, \u00een butoaie \u0219i sticle, precum \u0219i tot felul de b\u0103uturi spirtoase. Condi\u021biuni \u0219i pre\u021buri foarte avantajoase. (ziarul Marea Neagr\u0103, 1924).<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Sursa foto: https:\/\/bahiaonline.tumblr.com\/garaconstanta<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, Dobrogea era o provincie multietnic\u0103 cu un regim excep\u021bional \u0219i f\u0103r\u0103 drepturi politice (parlamentari), precum celelalte regiuni ale \u021b\u0103rii, Oltenia, Muntenia \u0219i Moldova. Din punct de vedere institu\u021bional, totul func\u021biona la fel ca dincolo de Dun\u0103re, acela\u0219i tip de instan\u021be civile, penale \u0219i comerciale, doar c\u0103 la Constan\u021ba \u0219i Tulcea […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6757,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6824","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6824"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6824\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6825,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6824\/revisions\/6825"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6757"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}