{"id":6733,"date":"2026-02-06T10:21:29","date_gmt":"2026-02-06T08:21:29","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6733"},"modified":"2026-02-06T10:21:29","modified_gmt":"2026-02-06T08:21:29","slug":"in-memoriam-vasile-canarache-6-februarie-1896-4-august-1969","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/in-memoriam-vasile-canarache-6-februarie-1896-4-august-1969\/","title":{"rendered":"IN MEMORIAM VASILE CANARACHE ( 6 februarie 1896 \u2013 4 august 1969)"},"content":{"rendered":"

\u201eLumea str\u0103veche, prin verigile de piatr\u0103 ale secolelor, este \u0219i r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat\u0103 de lumea nou\u0103, de lumea de azi. Iar lumea nou\u0103, lumea de azi, vrea s\u0103 \u0219tie, vrea s\u0103 cunoasc\u0103 fiecare pas, pentru ca, merg\u00e2nd c\u00e2t mai departe \u00eenapoi, spre cap\u0103tul pierdut al lan\u021bului cu verigi de piatr\u0103, s\u0103 se \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 \u0219i finalmente s\u0103 poat\u0103 \u00eentrez\u0103ri cu mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 dezvoltarea, viitorul civiliza\u021biilor noastre, a celor de azi. Slujirea unor astfel de idealuri nu se poate oficia dec\u00e2t dac\u0103 tu \u00eensu\u021bi crezi, respec\u021bi \u0219i iube\u0219ti. Cu o astfel de credin\u021b\u0103 am deschis u\u0219a l\u0103ca\u0219ului \u00een care am a\u0219ezat muzeul nostru \u0219i \u00een lumina acestei credin\u021be am \u00eenceput s\u0103 muncim.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Vasile Canarache, \u201eM\u0103rturisiri\u201d<\/strong><\/em> \u00een revista Pontica I<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 oameni care nu p\u0103r\u0103sesc niciodat\u0103 cu adev\u0103rat locurile pe care le-au slujit. Ei sunt prezen\u021bi prin ceea ce au construit, prin institu\u021biile care le poart\u0103 amprenta \u0219i prin felul \u00een care ne-au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 \u00een\u021belegem trecutul. Vasile Canarache (1896-1969)<\/strong> se num\u0103r\u0103 printre figurile fondatoare ale identit\u0103\u021bii culturale a Constan\u021bei, un nume f\u0103r\u0103 de care istoria spa\u021biului dobrogean nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin. La 130 de ani de la na\u0219terea sa, evocarea lui Vasile Canarache se impune ca un act de recunoa\u0219tere a contribu\u021biei sale esen\u021biale la dezvoltarea muzeografiei \u0219i a arheologiei din Dobrogea. Printr-o carier\u0103 complex\u0103, care a \u00eembinat pasiunea pentru arheologie, istorie \u0219i cultur\u0103, Canarache r\u0103m\u00e2ne un reper al cercet\u0103rii \u0219i al punerii \u00een valoare a patrimoniului istoric.<\/p>\n\n\n\n

Vasile Canarache s-a n\u0103scut la 6 februarie 1896, la Gala\u021bi, \u00eentr-o familie numeroas\u0103, fiind unul dintre cei nou\u0103 copii ai lui Leonida Canarache, func\u021bionar \u00een cadrul CFR Gala\u021bi. \u00cenzestrat cu o inteligen\u021b\u0103 nativ\u0103 sclipitoare \u0219i cu o putere de munc\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, el a \u00eenceput s\u0103 lucreze de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, dovedind o capacitate de adaptare impresionant\u0103. \u201eAm fost r\u00e2nd pe r\u00e2nd v\u00e2nz\u0103tor de fructe, de ziare, b\u0103iat de pr\u0103v\u0103lie, lucr\u0103tor tipograf \u0219i corector\u201d<\/em>, \u00ee\u0219i descria el primii ani de activitate. Privit ast\u0103zi \u00een perspectiv\u0103, Vasile Canarache se contureaz\u0103 ca o personalitate de excep\u021bie: autodidact, publicist, poet, cercet\u0103tor, arheolog, istoric, numismat, colec\u021bionar, filantrop \u0219i spirit aventurier. \u00cen fapt, un om cu un destin complex, a c\u0103rui via\u021b\u0103 ar putea umple paginile unui roman de ampl\u0103 respira\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Numele s\u0103u se leag\u0103 de numeroase domenii de activitate. \u00cen anii tinere\u021bii, \u0219i-a f\u0103cut un renume solid \u00een publicistic\u0103, fiind fondator al gazetei Varda<\/em>, ulterior  redenumit\u0103 Victoria<\/em>, \u0219i director al publica\u021biei Tempo<\/em>, cunoscut\u0103 at\u00e2t pentru tirajul considerabil \u00een condi\u021biile dificile ale vremii, c\u00e2t \u0219i pentru modalitatea inedit\u0103 de difuzare: ziarul era oferit publicului prin lansarea de la bordul unui avion de mici dimensiuni, care survola zilnic capitala.<\/p>\n\n\n\n

\u00cemp\u0103timit al ciclismului, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1934 a organizat primele trei edi\u021bii ale Turului Rom\u00e2niei la aceast\u0103 disciplin\u0103, precum \u0219i o competi\u021bie de nivel balcanic. Pentru aceste merite, a fost desemnat pre\u0219edinte de onoare al Federa\u021biei Rom\u00e2ne de Ciclism, iar \u00een anul 1945 numele lui a fost atribuit unui velodrom.<\/p>\n\n\n\n

Dobrogea \u00eei datoreaz\u0103, \u00eens\u0103, cele mai importante realiz\u0103ri, at\u00e2t pe plan arheologic, c\u00e2t \u0219i institu\u021bional. Cu \u201eun entuziasm exploziv\u201d<\/em>, dup\u0103 cum \u00eel caracteriza profesorul Adrian R\u0103dulescu, Vasile Canarache are meritul de a fi reorganizat pe principii moderne Muzeul Regional al Dobrogei, al c\u0103rui director a fost \u00een perioada 1957-1969. Din aceast\u0103 postur\u0103, a ini\u021biat primele cercet\u0103ri sistematice \u00een Tomis, a propus \u0219i a realizat primele planuri de amenaj\u0103ri muzeale \u0219i pentru a marca zece ani de la reorganizarea muzeului, \u00een 1967, a organizat prima sesiune \u0219tiin\u021bific\u0103 a muzeului, consacrat\u0103 ulterior ca Sesiunea \u0218tiin\u021bific\u0103 Interna\u021bional\u0103 Pontica.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDac\u0103 ar fi s\u0103 adun\u0103m la un loc pasiunea pentru munc\u0103, perseveren\u021ba \u00een urm\u0103rirea \u021belurilor propuse, for\u021ba persuasiv\u0103 manifestat\u0103 \u00een cercul colaboratorilor \u0219i clara viziune \u00een tot ceea ce \u00eentreprindea, am reconstitui exact personalitatea disp\u0103rutului\u201d<\/em>, scria profesorul Adrian R\u0103dulescu \u00een medalionul dedicat lui Vasile Canarache, publicat \u00een revista Pontica II<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mod firesc, aceast\u0103 personalitate complex\u0103 s-a reflectat \u0219i \u00eentr-o intens\u0103 activitate pe \u0219antierele arheologice, numele s\u0103u fiind str\u00e2ns legat de descoperirea \u0219i punerea \u00een valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, de cercetarea Termelor Romane, precum \u0219i de amenaj\u0103rile muzeistice de la Cetatea Histria \u0219i Complexul Muzeal Tropaeum Traiani \u2013 Adamclisi. Totodat\u0103, a contribuit la aducerea la lumin\u0103 a Tezaurului de Sculpturi, un depozit arheologic de o valoare excep\u021bional\u0103, alc\u0103tuit din 24 de piese sculpturale, \u00eentre care se remarc\u0103 miticul \u0219arpe Glykon \u0219i reprezentarea Fortuna cu Pontos.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile arheologice \u0219i-au g\u0103sit expresia \u00eentr-o serie de volume \u0219tiin\u021bifice publicate de colectivul muzeului, sub coordonarea lui Vasile Canarache. Amintim, \u00een acest sens, M\u0103\u0219ti \u0219i figurine Tanagra din atelierele de la Callatis \u2013 Mangalia<\/em>, Tezaurul de sculpturi de la Tomis<\/em> and Edificiul cu Mozaic din Tomis<\/em>. Totodat\u0103, a coordonat primele dou\u0103 numere ale reputatei reviste de specialitate Pontica<\/em><\/strong>, ajuns\u0103 ast\u0103zi la num\u0103rul 58.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 dimensiune definitorie a activit\u0103\u021bii sale a fost aceea de colec\u021bionar. De-a lungul vie\u021bii, a str\u00e2ns colec\u021bii valoroase de statuete \u0219i m\u0103\u0219ti de tip Tanagra, de pipe \u0219i lulele, precum \u0219i o important\u0103 colec\u021bie numismatic\u0103, toate donate muzeului pe care l-a creat, ca gest de responsabilitate cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vasile Canarache s-a stins din via\u021b\u0103 la 4 august 1969, la v\u00e2rsta de 73 de ani, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Central din Constan\u021ba, ora\u0219ul c\u0103ruia i-a dedicat o mare parte din energia \u0219i viziunea sa. Mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 este una semnificativ\u0103:  muzeul organizat pe baze moderne, marile descoperiri arheologice din Tomis, ac\u021biunile care au condus la \u00eenfiin\u021barea Acvariului (amenajat \u00een fosta ber\u0103rie a Cazinoului) \u0219i crearea Muzeului de Art\u0103 \u0219i ale Muzeului \u201eCallatis\u201d din Mangalia.<\/p>\n\n\n\n

***<\/p>\n\n\n\n

Pentru a evoca memoria \u0219i a onora contribu\u021bia remarcabil\u0103 a lui Vasile Canarache, personalitate care a marcat decisiv constituirea \u0219i dezvoltarea institu\u021biilor muzeale const\u0103n\u021bene, Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba anun\u021b\u0103 organizarea joi, 12 februarie 2026, de la ora 11:00<\/u><\/strong>, a manifest\u0103rii culturale \u201eMuzeografia dobrogean\u0103: trecut \u0219i prezent\u201d<\/em><\/strong>, \u00een cadrul c\u0103reia va avea loc vernisajul unei expozi\u021bii foto-documentare dedicate acestuia.  <\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, \u00een contextul celebr\u0103rii a 130 de ani de la na\u0219terea celui care a contribuit la afirmarea patrimoniului arheologic al regiunii, conducerea muzeului anun\u021b\u0103 c\u0103 Edificiul Roman cu Mozaic va putea fi vizitat gratuit p\u00e2n\u0103 la 1 martie 2026<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: Arhiva MINAC<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n\n\n\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n\n\n\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n\n\n\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n\n\n\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eLumea str\u0103veche, prin verigile de piatr\u0103 ale secolelor, este \u0219i r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat\u0103 de lumea nou\u0103, de lumea de azi. Iar lumea nou\u0103, lumea de azi, vrea s\u0103 \u0219tie, vrea s\u0103 cunoasc\u0103 fiecare pas, pentru ca, merg\u00e2nd c\u00e2t mai departe \u00eenapoi, spre cap\u0103tul pierdut al lan\u021bului cu verigi de piatr\u0103, s\u0103 se \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 \u0219i finalmente […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6737,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[77],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6733","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6733","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6733"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6733\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6740,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6733\/revisions\/6740"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}