{"id":6718,"date":"2026-02-06T08:26:36","date_gmt":"2026-02-06T06:26:36","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6718"},"modified":"2026-02-06T08:26:36","modified_gmt":"2026-02-06T06:26:36","slug":"6-februarie-krikor-zambaccian-un-mecena-al-artei-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/6-februarie-krikor-zambaccian-un-mecena-al-artei-romanesti\/","title":{"rendered":"6 februarie &#8211; Krikor Zambaccian, un Mecena al artei rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Cuv\u00e2ntul <strong>Mecena <\/strong>este ast\u0103zi bine-cunoscut, un substantiv comun al c\u0103rui sens este acela de protector al artelor. Termenul vine de la Gaius Cilnius Maecenas (70-8 \u00ee.H), un nobil roman, sfetnic al \u00eemp\u0103ratului Augustus \u0219i care s-a remarcat \u00een imperiu prin sprijinirea artelor \u0219i a arti\u0219tilor. Ast\u0103zi, spunem des despre cineva care \u00eencurajeaz\u0103 arta c\u0103 este un mecena \u0219i c\u0103 sponsorizarea tinerilor arti\u0219ti reprezint\u0103 un mecenat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe <strong>6 februarie 1889<\/strong>, la Constan\u021ba, \u00eentr-o cas\u0103 de pe strada Mircea cel B\u0103tr\u00e2n s-a n\u0103scut propriul nostru Mecena, <strong>Krikor H. Zambaccian<\/strong>, membru de seam\u0103 al <strong>comunit\u0103\u021bii armene<\/strong> din urbea lui Ovidius. Fiul unui contabil, Hagop, originar din Cezareea Capadocciei, Krikor a copil\u0103rit la Constan\u021ba, unde a \u0219i studiat \u00een primele clase. A urmat apoi studiile secundare la Bucure\u0219ti, a absolvit \u0219coli de comer\u021b la Anvers \u0219i Paris iar de-a lungul timpului a continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een capital\u0103, dar s\u0103 stea adesea \u0219i ora\u0219ul natal. De altfel, el s-a implicat activ \u00een via\u021ba Constan\u021bei, unde a derulat afaceri \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Onic \u0219i unde, la un moment dat, \u00een anii &#8217;20, a ocupat \u0219i func\u021bia de ajutor de primar. \u00cen Constan\u021ba, familia Zambaccian a locuit \u0219i \u00eentr-o cas\u0103 situat\u0103 pe <strong>strada Sulmona, nr. 13-15,<\/strong> la intersec\u021bia acesteia cu Bulevardul Tomis (fosta strad\u0103 Carol).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Colec\u021bionar \u0219i critic de art\u0103<\/strong>, membru corespondent al&nbsp; Academiei Rom\u00e2ne, Krikor Zambaccian a scris <strong>monografii <\/strong>ale unor mari pictori rom\u00e2ni precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petra\u0219cu sau Nicolae Tonitza, dar \u0219i dou\u0103 volume de eseuri, <strong><em>Pagini de art\u0103<\/em><\/strong> and <strong><em>\u00censemn\u0103rile unui amator de art\u0103.<\/em><\/strong> A \u00eencurajat operele unor tineri arti\u0219ti, Tonitza, Iser, Ciucurencu, Petra\u0219cu, Andreescu \u0219i Theodor Pallady, c\u0103rora le-a cump\u0103rat tablourile \u00eenainte de a deveni celebri. Practic, el \u00eei descoperea \u0219i \u00eei lansa pe tinerii de viitor, merit\u00e2ndu-\u0219i astfel titlul de <strong>Mecena modern<\/strong>. A str\u00e2ns o colec\u021bie impresionat\u0103 de tablouri (rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i str\u0103ine), dar \u0219i sculpturi, \u0219i a deschis \u00een 1947 un muzeu \u00een casa sa din strada Inginer Alexandru Davidescu 21 bis, Bucure\u0219ti. De altfel, din acel an 1947, el a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i doneze colec\u021bia c\u0103tre stat, \u00een etape, ultimele opere fiind donate \u00een anul mor\u021bii sale, \u00een 1962. Muzeul Zambaccian este deschis \u0219i ast\u0103zi, fiind unul dintre cele mai frumoase muzee de art\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen volumele sale, Krikor Zambaccian a scris mereu de <strong>Constan\u021ba natal\u0103<\/strong>, unde de t\u00e2n\u0103r \u0219i-a descoperit pasiunea pentru art\u0103. El a povestit c\u0103 mergea adesea pe strada Lasc\u0103r Catargiu (ast\u0103zi Nicolae Titulescu) la <strong>Casa cu Lei <\/strong>(proprietar \u2013 Dicran Ermizian). Aici locuia \u00een chirie pre\u0219edintele Tribunalului Constan\u021ba, magistratul Laz\u0103r Munteanu, \u0219i el un \u00eemp\u0103timit colec\u021bionar de art\u0103. Munteanu avea la parterul Casei cu Lei o colec\u021bie superb\u0103 de tablouri. C\u00e2nd magistratul pleca la munc\u0103, t\u00e2n\u0103rul elev Krikor mergea pe furi\u0219 la Casa cu Lei \u0219i cu complicitatea femeii de serviciu, intra la parter pentru a admira tablourile. Krikor Zambaccian <strong>a inventat conceptul de consigna\u021bie de art\u0103<\/strong>, dup\u0103 ce, odat\u0103 \u00eencheiat Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a deschis <strong>primul magazin<\/strong> de acest fel din Rom\u00e2nia, <strong>Romarta,<\/strong> pe Calea Victoriei din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">***<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe <strong>6 februarie 1908<\/strong> s-a n\u0103scut la&nbsp; Blejoi, Prahova, <strong>Geo Bogza<\/strong> (1908-1993) scriitor, jurnalist, poet \u0219i teoretician al mi\u0219c\u0103rii suprarealiste. \u00cen epoca interbelic\u0103, poemele sale foarte \u00eendr\u0103zne\u021be au scandalizat opinia public\u0103 \u0219i i-au adus chiar ani de \u00eenchisoare, pentru pornografie (volumul <strong><em>Jurnal de sex<\/em><\/strong>). S-a lini\u0219tit dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a intrat \u00een Partidul Comunist, \u0219i s-a remarcat ca un <strong>excelent autor de reportaje<\/strong>. Printre operele sale de seam\u0103 se num\u0103r\u0103 <strong><em>Cartea Oltului, \u021aara de Piatr\u0103 sau \u021a\u0103ri de piatr\u0103, foc \u0219i p\u0103m\u00e2nt <\/em><\/strong>\u0219i este considerat \u0219i ast\u0103zi p\u0103rintele reportajului literar. Geo Bogza a fost mereu apropiat de Constan\u021ba, ora\u0219 pe care l-a iubit \u0219i unde a urmat cursurile \u0218colii de Marin\u0103 \u00eentre anii 1921-1925. Despre Dobrogea \u0219i Constan\u021ba a scris \u00een volumele <strong><em>\u021a\u0103ri de piatr\u0103, foc \u0219i p\u0103m\u00e2nt (1939) <\/em><\/strong>sau <strong><em>Priveli\u0219ti \u0219i Sentimente <\/em>(1972).<\/strong> Geo Bogza a fost fratele nu mai pu\u021bin celebrului <strong>Radu Tudoran (Nicolae Bogza)<\/strong>, scriitor care a evocat \u00een romanele sale Dobrogea \u0219i Marea <strong><em>(Un port la r\u0103s\u0103rit, Toate p\u00e2nzele sus \u0219i Maria \u0219i marea, etc.).<\/em><\/strong> Geo Bogza \u00ee\u0219i merit\u0103 locul \u00een calendarul nostru istoric, fie doar \u0219i pentru dou\u0103 citate extraordinar despre provincia pontic\u0103:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201e<\/em><em>Nu m-am n<\/em><em>\u0103scut \u00een Dobrogea \u0219i nici \u00een Bucovina, dar \u00een respira\u021bia mea prim\u0103 \u0219i ultim\u0103, al lor sunt&#8230; Dac\u0103 Dobrogea nu ar fi existat, cum a\u0219 fi fost eu oare?\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201e\u00cen orice \u0163ar\u0103 ar fi fost s\u0103 ajung, de orice forme ale vie\u0163ii a\u015f fi fost \u00eenconjurat, g\u00e2ndul, iar apoi \u00eentreaga mea fiin\u0163\u0103, s-a \u00eentors de fiecare dat\u0103 la Dobrogea. Oriunde m-a\u015f fi aflat, dorul de ea m\u0103 ajungea \u00een cele din urm\u0103. Dobrogea! Dobrogea! Am iubit aceast\u0103 fat\u0103 ciudat\u0103, fiic\u0103 de rege get \u0219i de dansatoare t\u0103t\u0103roaic\u0103, de c\u00e2nd umbla descul\u021b\u0103 prin praf. Cum s\u0103 n-o iubesc acum! Cum s\u0103 n-o iubesc acum, c\u00e2nd, de\u0219i schimbat\u0103, se dezv\u0103luie a fi, \u00een esen\u021ba ei, aceea\u0219i&#8230; Cum s\u0103 n-o iubesc acum, c\u00e2nd, d\u00e2ndu-\u0219i o fa\u021b\u0103 nou\u0103, r\u0103m\u00e2ne la fel de ciudat\u0103, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een imensa ei tain\u0103&#8230;\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe <strong>6 februarie 1896<\/strong> s-a n\u0103scut la Gala\u021bi, <strong>Vasile Canarache<\/strong> <strong>(1896-1969)<\/strong>, mare arheolog, numismat, jurnalist \u0219i poet, fost director al Muzeului Regional de Arheologie Dobrogea \u00een anii 1957-1969. Aceast\u0103 perioad\u0103 este considerat\u0103 una de aur \u00een arheologia pontic\u0103, la Constan\u021ba av\u00e2nd loc o serie de descoperiri uimitoare, precum <strong>Edificiul Roman cu Mozaic (1959)<\/strong> sau <strong>Tezaurul de Sculpturi (1962)<\/strong> \u0219i din care enumer\u0103m acum doar celebrele piese <strong>\u0218arpele Glykon<\/strong> sau <strong>Fortuna \u0219i Pontos.<\/strong> Vasile Canarache este s\u0103rb\u0103torit de c\u0103tre Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba, printr-un eveniment dedicat personalit\u0103\u021bii sale, care se va desf\u0103\u0219ura joi, 12 februarie 2026.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> \u2013 <em>La Constantinople \u2013 Magazin de covoare turce\u0219ti \u0219i rom\u00e2ne\u0219ti. Atelier special de reparat \u0219i cur\u0103\u021bat orice Covor \u0219i Scoar\u021be. Sp\u0103l\u0103m \u0219i cur\u0103\u021bim, vopsim covoare \u0219i l\u00e2n\u0103 cu orice culori. Jean&amp; Georges Kehayoglu, str. Petru Rare\u0219 no.6, vis-a vis de Sinagog\u0103 (1923).<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Surs\u0103 foto: Muzeul K.H. Zambaccian<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cuv\u00e2ntul Mecena este ast\u0103zi bine-cunoscut, un substantiv comun al c\u0103rui sens este acela de protector al artelor. Termenul vine de la Gaius Cilnius Maecenas (70-8 \u00ee.H), un nobil roman, sfetnic al \u00eemp\u0103ratului Augustus \u0219i care s-a remarcat \u00een imperiu prin sprijinirea artelor \u0219i a arti\u0219tilor. Ast\u0103zi, spunem des despre cineva care \u00eencurajeaz\u0103 arta c\u0103 este [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6694,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6718","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6718"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6718\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6719,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6718\/revisions\/6719"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6694"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}