{"id":6705,"date":"2026-02-04T08:28:48","date_gmt":"2026-02-04T06:28:48","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6705"},"modified":"2026-02-05T10:37:53","modified_gmt":"2026-02-05T08:37:53","slug":"4-februarie-marele-inghet-din-1929-marturiile-lui-ovidius-si-portretul-unui-academician","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/4-februarie-marele-inghet-din-1929-marturiile-lui-ovidius-si-portretul-unui-academician\/","title":{"rendered":"4 februarie – Marele \u00eenghe\u021b din 1929, m\u0103rturiile lui Ovidius \u0219i portretul unui academician"},"content":{"rendered":"

Dobrogenii s-au obi\u0219nuit cu iernile grele \u0219i cu criv\u0103\u021bul necru\u021b\u0103tor, ce amplific\u0103 gerul \u0219i face ca traiul cotidian s\u0103 fie dat peste cap. La Constan\u021ba, lucrurile au fost mereu astfel. Chiar \u0219i \u00een urm\u0103 cu aproape 19  veacuri, exilatul poet Publius Ovidius Naso<\/strong>, relegat la Tomis, scria \u00een operele sale de exil, Tristele<\/em> and Scrisori din Pont<\/em>, despre c\u00e2t de grele erau iernile aici: \u201eA\u0219a de tare-i v\u00e2ntul, c\u0103 dezgole\u0219te case\/\u0218i turnurile nalte le surp\u0103 la p\u0103m\u00e2nt… Aice vinu-nghea\u021b\u0103 \u0219i el p\u0103streaz\u0103 chipul\/Ulciorului, \u0219i nu-l bei, ci-l far\u0103mi \u00een buc\u0103\u021bi… C\u00e2nd geru-ncremene\u0219te albastrele talazuri\/Sub acoperi\u0219 de ghea\u021b\u0103 \u00ee\u0219i m\u00e2n\u0103 apa lui\/ Pe unde au mers cor\u0103bii se merge cu piciorul… Chiar \u0219i noianul m\u0103rii eu l-am v\u0103zut c\u0103-nghea\u021b\u0103… Nu numai c-am v\u0103zut, mi-a \u0219i c\u0103lcat piciorul…Genunea-i ferecat\u0103, nu po\u021bi vedea un val! R\u0103m\u00e2n \u00een\u021bepenite cor\u0103biile \u00een ghea\u021b\u0103\/\u0218i v\u00e2sla nu mai poate talazul despica\/Eu am v\u0103zut cu ochii \u0219i pe\u0219tii prin\u0219i \u00een ghea\u021b\u0103\/Ba unii chiar \u0219-atunce erau, dintr-\u00een\u0219ii ,vii<\/em>\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

O astfel de iarn\u0103 grea, precum cea descris\u0103 de Ovidius, a fost cea de la \u00eenceputul anului 1929, probabil cea mai crunt\u0103 perioad\u0103 invernal\u0103 din Dobrogea ultimului secol, cunoscut\u0103 sub numele de Marele \u00cenghe\u021b<\/strong>. Frigul, ninsorile \u0219i criv\u0103\u021bul \u00eencepuser\u0103 \u00eenc\u0103 din decembrie 1928 \u0219i s-au men\u021binut \u0219i \u00een prima lun\u0103 a noului an. Februarie \u00eens\u0103 avea s\u0103 aduc\u0103 \u0219i o situa\u021bie greu de imaginat.<\/p>\n\n\n\n

Pe 4 februarie 1929<\/strong>, c\u00e2nd termometrele indicau valori sub minus 20 de grade<\/strong>, Marea Neagr\u0103 a \u00eenghe\u021bat <\/strong>pe o distan\u021b\u0103 uria\u0219\u0103, p\u00e2n\u0103 la peste 15 km dep\u0103rtare de mal (8 mile marine).<\/strong> De aceast\u0103 dat\u0103, nu cor\u0103biile antice descrise de Ovid, ci vapoarele solide ale epocii moderne au r\u0103mas pur \u0219i simplu blocate \u00een ghea\u021b\u0103, \u00eentre sloiuri venite parc\u0103 de la Polul Nord, \u0219i \u00een imposibilitatea de a se mai deplasa.<\/p>\n\n\n\n

Digurile portului s-au \u00eenve\u0219m\u00e2ntat \u00een hain\u0103 alb\u0103, iar v\u00e2ntul le-a modelat \u021bur\u021buri uria\u0219i, asem\u0103n\u0103tori stalactitelor din pe\u0219teri. V\u00e2ntul, \u0219i el un Demiurg pornit s\u0103 sculpteze, a creat uria\u0219e statui bizare, din z\u0103pad\u0103 \u0219i ghea\u021b\u0103<\/strong>. Valurile au r\u0103mas \u0219i ele neclintite, paralizate de gerul n\u0103prasnic care le-a fr\u00e2nt dansul obi\u0219nuit.<\/p>\n\n\n\n

Locuitorii Constan\u021bei, cei mai curajo\u0219i dintre ei, au ie\u0219it s\u0103 fac\u0103 poze pe uria\u0219a \u00eentindere alb\u0103 care acoperise, deopotriv\u0103, urbea, portul \u0219i chiar marea. Nu se putea sta \u00eens\u0103 prea mult afar\u0103, iar gerul \u00eengrozitor bloca totul. Am aflat de la bibliograful Ionel Alexe (Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eIoan N. Roman\u201d din Constan\u021ba) \u0219i despre victimele Marelui \u00cenghe\u021b: un t\u00e2n\u0103r fotograf amator \u0219i-a pierdut via\u021ba dup\u0103 ce marea l-a tras \u00een ad\u00e2ncuri, valurile m\u0103tur\u00e2ndu-l de pe digul de larg; doi c\u0103ru\u021ba\u0219i lipoveni au murit \u00eenghe\u021ba\u021bi, cu tot cu caii lor, \u00een apropiere de Canara, iar un b\u0103rbat necunoscut a murit de frig \u00een subsolul Liceului Mircea, unde se ad\u0103postise s\u0103 doarm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Gerul a ucis animalele \u00een cur\u021bi, dar \u0219i c\u00e2inii de pripas, iar pe plajele de la 2 Mai \u0219i Vama Veche au fost g\u0103si\u021bi mii de guvizi \u00eenghe\u021ba\u021bi \u0219i e\u0219ua\u021bi la mal. Mai la nord, \u00een jude\u021bul Tulcea, lupii \u00eenfometa\u021bi au profitat de marea \u00eenghe\u021bat\u0103 \u0219i au traversat-o pentru a ajunge \u00een sate. Imaginea fiarelor s\u0103lbatice, venite dinspre larg \u00een c\u0103utarea pr\u0103zii, i-a b\u00e2ntuit pe nord-dobrogeni decenii de-a r\u00e2ndul. Lacurile T\u0103b\u0103c\u0103rie \u0219i Siutghiol au \u00eenghe\u021bat la r\u00e2ndul lor, iar \u00eenghe\u021bul a durat zile \u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi. Pe 10 februarie 1929 s-au \u00eenregistrat aproape -30 de grade, cea mai sc\u0103zut\u0103 temperatur\u0103 de p\u00e2n\u0103 atunci, demn\u0103 de clima Siberiei.<\/p>\n\n\n\n

Activitatea cotidian\u0103 a suferit mult \u00een acea lun\u0103 februarie, comercian\u021bii au fost la un pas de faliment, armatorii au pierdut averi, iar muncitorii din port au r\u0103mas f\u0103r\u0103 slujb\u0103, \u00eentruc\u00e2t opera\u021biunile de \u00eenc\u0103rcare-desc\u0103rcare nu mai putea fi efectuate. Treptat, iarna a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i ascund\u0103 ghearele, Soarele a revenit u\u0219or-u\u0219or, iar criv\u0103\u021bul a \u00eencetat s\u0103 mai bat\u0103. Marea s-a dezghe\u021bat, vasele \u0219i-au reluat dansul pe valuri, iar via\u021ba a revenit la normal.<\/p>\n\n\n\n

Amintirea acelei ierni nu a disp\u0103rut \u00eens\u0103, chiar dac\u0103 Dobrogea s-a mai confruntat cu \u00eenghe\u021buri asem\u0103n\u0103toare \u0219i \u00een alte decenii, \u00een 1953\/1954, \u00een anii ’70 sau \u00een iarna 1984\/1985. Fotografiile realizate de const\u0103n\u021beni temerari \u00een acele zile din 1929 vin s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 puterea slovelor…<\/p>\n\n\n\n

***<\/p>\n\n\n\n

Pe data de 4 februarie 1906<\/strong>, \u00eentr-o cas\u0103 din cartierul Viile Noi s-a n\u0103scut Nicolae Georgescu-Roegen <\/strong>(1906-1994), matematician, statistician, profesor \u0219i economist de renume mondial. Roegen este pseudonimul ales, fiind un cuv\u00e2nt anagramat, compus din litere ale numelui real (NE GEOR inversat). Este considerat fondatorul unei noi \u0219tiin\u021be, bioeconomia,<\/strong> care are la baz\u0103 ra\u021bionalitatea folosirii resurselor naturale. A scris numeroase c\u0103r\u021bi, studii \u0219i articole dar lucrarea sa de referin\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne Legea entropiei \u0219i procesele economice<\/em>. A studiat la Bucure\u0219ti, dar \u0219i \u00een Italia \u0219i \u00een Fran\u021ba la Sorbona. \u00cen 1948 a emigrat \u00een Statele Unite iar de-a lungul deceniilor a predat \u00een mari universit\u0103\u021bi din SUA, Elve\u021bia \u0219i Fran\u021ba. \u00cen 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/strong> A decedat pe 30 octombrie 1994, la Nashville (statul Tennesse) iar urna cu cenu\u0219a sa a fost adus\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i depus\u0103 pe Aleea Academicienilor din Cimitirul Bellu, Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei <\/u><\/strong>\u2013 La Magazinele Fra\u021bii Simu \u2013 din strada Carol \u2013 se g\u0103sesc \u00een permanen\u021b\u0103 Br\u00e2nzeturi \u0219i Mezeluri din renumita fabric\u0103 Rocus. Articole de coloniale, delicatese \u0219i conserve din fabricile Grivi\u021ba \u0219i \u0218tirbey. Specialit\u0103\u021bi de untdelemnuri \u0219i f\u0103in\u0103 de lux, etc. (1926)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: <\/strong>Vocea Dobrogei<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dobrogenii s-au obi\u0219nuit cu iernile grele \u0219i cu criv\u0103\u021bul necru\u021b\u0103tor, ce amplific\u0103 gerul \u0219i face ca traiul cotidian s\u0103 fie dat peste cap. La Constan\u021ba, lucrurile au fost mereu astfel. Chiar \u0219i \u00een urm\u0103 cu aproape 19  veacuri, exilatul poet Publius Ovidius Naso, relegat la Tomis, scria \u00een operele sale de exil, Tristele \u0219i Scrisori […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6710,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6705","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6705"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6705\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6711,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6705\/revisions\/6711"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6710"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6705"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6705"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}