{"id":6689,"date":"2026-02-02T08:15:55","date_gmt":"2026-02-02T06:15:55","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6689"},"modified":"2026-02-02T08:15:55","modified_gmt":"2026-02-02T06:15:55","slug":"2-februarie-o-stea-pe-scena-tranulis-frumoasa-si-misterioasa-leny-caler","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/2-februarie-o-stea-pe-scena-tranulis-frumoasa-si-misterioasa-leny-caler\/","title":{"rendered":"2 februarie – O stea pe scena Tranulis: frumoasa \u0219i misterioasa Leny Caler"},"content":{"rendered":"

Teatrul ridicat \u00een 1927 de c\u0103tre Demostene Tranulis<\/strong>, pe terenul Ligii Culturale, a g\u0103zduit numeroase spectacole de foarte bun\u0103 calitate, contribuind la dezvoltarea vie\u021bii artistice de la mal de Mare Neagr\u0103. Pe scena sa au urcat, \u00een acei ani interbelici, vedete din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate, fiind puse \u00een scen\u0103 piese ale unor mari dramaturgi. Pe data de 2 februarie 1932<\/strong>, spectatorii const\u0103n\u021beni au asistat la o spumoas\u0103 comedie, Mica Ciocolatier\u0103<\/em><\/strong>, pies\u0103 celebr\u0103 care avusese p\u00e2n\u0103 atunci peste o mie de reprezenta\u021bii pe scenele teatrelor pariziene. Trupa sosit\u0103 la Constan\u021ba era format\u0103 din mari actori bucure\u0219teni, iar rolul principal era jucat de marea stea a Capitalei, domni\u0219oara Leny Caler, <\/strong>care \u201cva jongla cu o ne\u00eentrecut\u0103 art\u0103 toat\u0103 gama tumultosului comportament al Ciocolatierei\u201d.<\/em> \u00cen alte roluri: Marcel Enescu (actor al Teatrului Na\u021bional \u0219i de film), Ionel \u021a\u0103ranu, Coco Dumitrescu, Jean Liana Constantinescu \u0219i al\u021bii. Trupa din Bucure\u0219ti a venit la Teatrul Tranulis pentru dou\u0103 reprezenta\u021bii, \u00een zilele de 2 \u0219i 3 februarie.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 prima punere \u00een scen\u0103, ziarul Dacia publica pe 3 februarie: \u201cO pies<\/em>\u0103 bun\u0103, jucat\u0103 de arti\u0219ti buni, n-are nevoie de reclam\u0103. De aceea, noi, c\u00e2nd am anun\u021bat Ciocolatiera, cu marea comedian\u0103 Leny Caller \u00een rolul principal, ne-am ferit de la aprecieri. Faima acestei comedii a f\u0103cut, de altfel, inutil\u0103 reclama prin publicitate. Ca o dovad\u0103, pentru reprezenta\u021bia de ast\u0103 sear\u0103 n-a mai r\u0103mas niciun bilet nev\u00e2ndut. Pentru ca piesa s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 de c\u00e2t mai mul\u021bi, \u00een urma st\u0103ruin\u021belor agen\u021biei teatrale M. Komet, s-a convenit ca m\u00e2ine (n.n. 4 februarie) s\u0103 mai dea \u00eenc\u0103 o reprezenta\u021bie. Succesul pe care-l prevedem \u00een mod sigur \u0219i pentru aceast\u0103 sear\u0103 este o garan\u021bie c\u0103 publicul const\u0103n\u021bean va face toate onorurile admirabilei ciocolatiere… \u0219i c\u0103 m\u00e2ine la Tranulis sala va fi ocupat\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultimul loc<\/em>\u201d<\/em>. A\u0219a a \u0219i fost, toate cele trei reprezenta\u021bii s-au jucat cu casa \u00eenchis\u0103, iar actorii au fost aplauda\u021bi la scen\u0103 deschis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Leny Caler (1904-1992)<\/strong> a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o mare stea a teatrului rom\u00e2nesc interbelic \u0219i o faimoas\u0103 c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 de muzic\u0103 u\u0219oar\u0103. Cu origini evreie\u0219ti, s-a n\u0103scut \u00een Imperiul Rus, la Lugansk, acolo unde tat\u0103l s\u0103u, c\u00e2nt\u0103re\u021b de oper\u0103, se afla \u00een turneu. A copil\u0103rit la Foc\u0219ani dup\u0103 care a mers la Bucure\u0219ti, unde, \u00een 1924, \u0219i-a \u00eenceput cariera la Teatrul Regina Maria, sub coordonarea celebrei Lucia Sturdza Bulandra<\/strong>. Ulterior a jucat la Teatrul Nostru, condus de Sic\u0103 Alexandrescu, iar \u00eempreun\u0103 cu marele George Vraca a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Victoriei. Frumoas\u0103, dezinvolt\u0103 \u0219i foarte talentat\u0103, Leny Caler a fost \u00een anii ’30 actri\u021ba-model pentru multe tinere.<\/p>\n\n\n\n

A avut mare succes \u00een r\u00e2ndul intelectualilor vremii, unii dintre ace\u0219tia dezvolt\u00e2nd o pasiune pentru ea. Camil Petrescu a c\u0103zut \u00een mrejele sale \u0219i, \u00eentr-una din notele sale critice scrise \u00een ziare, spunea: \u201cAre ceea ce se nume\u0219te stil, diversitatea cea mai mare \u00een unitatea de ton cea mai strict\u0103. De aici \u0219i contagiunea irezistibil\u0103 a jocului domniei sale\u201d.<\/em> Camil Petrescu a evocat-o \u0219i \u00een Patul lui Procust<\/em><\/strong>, ea inspir\u00e2ndu-l \u00een crearea personajului misterioasa Doamna T. Dup\u0103 ce s-au desp\u0103r\u021bit, ani mul\u021bi mai t\u00e2rziu, romancierul a scris cuvintele: \u201cFemeia aceasta mi-a dat halucina\u0163ia unei des\u0103v\u00eer\u015firi. Aceast\u0103 halucina\u0163ie n-o pot rupe din mine, f\u0103r\u0103 s\u0103 rup \u015fi fire de carne\u201d,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Un alt scriitor \u00eendr\u0103gostit de Leny Caler a fost Mihail Sebastian<\/strong>, care i-a dedicat romanul Jocul de-a vacan\u021ba <\/em><\/strong>\u0219i a creat pentru ea personajul Corina. Frumoasa artist\u0103 l-a fermecat chiar \u0219i pe marele Tudor Arghezi<\/strong>, care a scris \u00een Bilete de papagal<\/em><\/strong> urm\u0103toarele cuvinte: \u201cVezi, c\u0103 nu e\u0219ti frumoas\u0103 ca o actri\u021b\u0103, ca o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103, ca o femeie. E\u0219ti o bijuterie, albastr\u0103 \u00een lumina ochilor, cu mozaicuri cu metale \u0219i cu v\u0103pseli imposibile \u00een s\u00e2ngele dumitale, dac\u0103 ai. Trebuie s\u0103 fii din sticl\u0103 \u0219i azbest… o s\u0103 \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu miro\u0219i a platin\u0103 sau a chihlimbar… curat\u0103 ca o scoic\u0103 \u0219i iute ca o biciu\u0219c\u0103 ager\u0103 \u0219i zvelt\u0103<\/em>\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din cauza originii sale evreie\u0219ti, \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial legea antisemit\u0103 i-a interzis s\u0103 mai urce pe scen\u0103. A reu\u0219it totu\u0219i s\u0103 mai joace datorit\u0103 sprijinului \u0219i protec\u021biei lui Sic\u0103 Alexandrescu \u0219i Liviu Rebreanu. A fost c\u0103s\u0103torit\u0103 de dou\u0103 ori: mai \u00eent\u00e2i cu Erich Kurt Willy Otto, mort pe front \u00een 1945, apoi cu Herbert Nicolaus, de care a divor\u021bat \u00een 1959. \u00cen 1961 a emigrat \u00een Israel, dup\u0103 care s-a stabilit \u00een Republica Federal\u0103 Germania. A murit la Berlin, pe 2 februarie (!) 1992. Postum, \u00een anul 2004, i-a fost publicat\u0103 cartea de memorii Artistul \u0219i oglinda<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

***<\/p>\n\n\n\n

Pe 2 februarie 1964 a \u00eencetat din via\u021b\u0103, la Bucure\u0219ti, la v\u00e2rsta de 71 de ani, scriitorul Ion Marin Sadoveanu<\/strong> (Iancu- Leonte Marinescu), autorul romanelor Sf\u00e2r\u0219it de veac \u00een Bucure\u0219ti, Ion S\u00eentu<\/em> and Taurul M\u0103rii <\/em>(despre cetatea antic\u0103 Histria). IM Sadoveanu a decedat cu o zi \u00eenainte de a veni la Constan\u021ba, unde urma s\u0103 \u021bin\u0103 o prelegere. Scriitorul a copil\u0103rit la Constan\u021ba, ora\u0219-port pe care l-a evocat mereu \u00een scrierile sale.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> -Moartea \u0219obolanilor: Praful ISI. Vre\u021bi s\u0103 sc\u0103pa\u021bi de g\u00e2ndacii ro\u0219ii? \u00centrebuin\u021ba\u021bi Praful ISI. Plo\u0219ni\u021bele? Tot praful ISI! Orice referin\u021be se reg\u0103sesc la dl. E Flamaropol, Str. Traian 11, depozit general. Contra-cost se expediaz\u0103 \u0219i prin po\u0219t\u0103 (1926)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teatrul ridicat \u00een 1927 de c\u0103tre Demostene Tranulis, pe terenul Ligii Culturale, a g\u0103zduit numeroase spectacole de foarte bun\u0103 calitate, contribuind la dezvoltarea vie\u021bii artistice de la mal de Mare Neagr\u0103. Pe scena sa au urcat, \u00een acei ani interbelici, vedete din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate, fiind puse \u00een scen\u0103 piese ale unor mari dramaturgi. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6690,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6689","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6689","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6689"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6689\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6698,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6689\/revisions\/6698"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6690"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6689"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6689"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6689"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}