{"id":6502,"date":"2026-01-17T09:07:07","date_gmt":"2026-01-17T07:07:07","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6502"},"modified":"2026-01-17T09:07:07","modified_gmt":"2026-01-17T07:07:07","slug":"17-ianuarie-ion-marin-sadoveanu-si-constanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/17-ianuarie-ion-marin-sadoveanu-si-constanta\/","title":{"rendered":"17 ianuarie – Ion Marin Sadoveanu \u0219i Constan\u021ba"},"content":{"rendered":"

Pe data de 17 ianuarie 1930<\/strong>, de la orele 9 seara, la sediul Liceului \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d a avut loc o prim\u0103 \u0219ez\u0103toare literar\u0103 \u0219i artistic\u0103 a anului. \u00cen startul acesteia a avut loc conferin\u021ba \u201eParisul oglindit \u00een literatura francez\u0103\u201d<\/em>, coordonat\u0103 de c\u0103tre scriitorul Ion Marin Sadoveanu<\/strong>, la acea vreme director al artelor \u0219i teatrelor. Sala a fost arhiplin\u0103. Dup\u0103 comunicarea \u0219tiin\u021bific\u0103 programul a continuat cu un scurt recital muzical sus\u021binut de doamna Valeria Cociubanu<\/strong>, acompaniat\u0103 la pian de doamna Moldova Alexandrescu<\/strong>. Cele dou\u0103 au interpretat arii din opera \u201e<\/em>La Wally\u201d<\/em> de Alfredo Catalani \u0219i din \u201e<\/em>Manon\u201d<\/em> de Jules Massenet.<\/p>\n\n\n\n

Au urmat apoi c\u00e2ntecul \u201e<\/em>Non t’amo piu\u201d<\/em> de Paolo Tosti \u0219i o arie din opera \u201e<\/em>Ernani\u201d<\/em> de Giuseppe Verdi, ambele interpretate de c\u0103tre V. Botea, acompaniat de aceea\u0219i doamn\u0103 Moldova Alexandrescu.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba romancierului \u0219i dramaturgului Ion Marin Sadoveanu (1893 – 1964) la Constan\u021ba nu a fost deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u0219i nici o simpl\u0103 conferin\u021b\u0103 sau o vizit\u0103 de curtoazie printr-unul din ora\u0219ele \u021b\u0103rii. El a fost \u00eendr\u0103gostit de vechiul Tomis \u0219i de Dobrogea \u0219i a scris despre \u021binutul pontic \u00een operele sale. De altfel, un lucru mai pu\u021bin \u0219tiut este c\u0103 I.M Sadoveanu, pe numele s\u0103u real Iancu Leonte Marinescu, a copil\u0103rit ani buni la Constan\u021ba. T\u00e2n\u0103rul a f\u0103cut aici \u0219coala primar\u0103 \u0219i gimnaziul (absolvit \u00een 1908), chiar la Liceul \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d, unde a scris primele sale crea\u021bii. Familia Sadoveanu a ajuns la Constan\u021ba dup\u0103 ce tat\u0103l, doctorul chirurg Nicolae Marinescu, a acceptat postul de medic primar la Spitalul Comunal. Chirurgul era \u0219i el pasionat de \u021b\u0103rmul pontic \u0219i a scis lucr\u0103ri de specialitate legate de terapiile balneare de la Marea Neagr\u0103 \u0219i Lacul Techirghiol.<\/p>\n\n\n\n

T\u00e2n\u0103rul Iancu a tr\u0103it la Constan\u021ba p\u00e2m\u0103 la v\u00e2rsta de 15 ani, a fost martor la modernizarea urbei \u0219i a portului, iar \u00een scrierile sale de maturitate a men\u021bionat adesea ora\u0219ul, locurile \u0219i monumentele sale, precum liceul Mircea, Biserica Greac\u0103, vila \u0218u\u021bu, dar \u0219i faleza sau pitore\u0219cele case turce\u0219ti, ori oamenii (de ex- evocarea medicului britanic Abraham Irwin Bolton). A locuit \u00een Peninsul\u0103, \u00eentr-o cas\u0103 de pe strada Dimitrie Sturdza, ast\u0103zi strada Revolu\u021biei din 22 decembrie 1989, \u00een spatele Palatului Episcopal (azi Arhiepiscopia). A p\u0103r\u0103sit Constan\u021ba pentru a urma cursurile Liceului \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d din Capital\u0103, iar apoi a studiat Dreptul, Filozofia \u0219i Literele la Bucure\u0219ti \u0219i Paris. A fost ziarist, dramaturg, critic, inspector al Teatrelor.<\/p>\n\n\n\n

Marea pe care a cunoscut-o \u00een copil\u0103rie \u0219i-a pus puternic amprenta asupra sa \u0219i i-a influen\u021bat crea\u021biile ulterioare. \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 amicului \u0219i scriitorului Tudor Vianu, I.M. Sadoveanu se confesa astfel: “Cred c\u0103 marea este singura \u021bar\u0103 care dac\u0103 \u021bi-a intrat o dat\u0103 \u00een s\u00e2nge \u0219i te-a infectat, te face s\u0103 nu ro\u0219e\u0219ti de sclavia ta. Cred c\u0103 regionalismul m\u0103rii e formula cea mai bun\u0103 pentru a desemna cea mai larg\u0103, rodnic\u0103 \u0219i cuprinz\u0103toare stare de spirit… Marea \u0219i cartea sunt un amestect dumnezeiesc.”<\/em><\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 mare o reg\u0103sim la I.M. Sadoveanu \u00een articolele din ziarul Timpul sau din revista Boabe de gr\u00e2u, dar mai ales \u00een romanele sale, Sf\u00e2r\u0219it de veac \u00een Bucure\u0219ti<\/em> (1944), Ion S\u00e2ntu <\/em>(1957) \u0219i Taurul M\u0103rii<\/em> (1962), \u00een acesta din urm\u0103 ac\u021biunea av\u00e2nd loc \u00een antichitate \u00een cetatea Histria.<\/p>\n\n\n\n

Ion Marin Sadoveanu a venit la Constan\u021ba de c\u00e2te ori acest lucru a fost posibil. A murit pe 2 februarie 1964, chiar cu o zi \u00eenainte de a se \u00eentoarce \u00een ora\u0219ul copil\u0103riei sale pentru nou\u0103 conferin\u021b\u0103 public\u0103. A fost g\u0103sit la biroul s\u0103u, cu stiloul \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i cu capul pe mas\u0103, \u00eenconjurat de c\u0103r\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> – Doamna Emilie anun\u021b\u0103 onorata clientel\u0103 c\u0103 a redeschis vechiul atelier special de corsete, unde execut\u0103 dup\u0103 m\u0103suri de furnituri fine \u0219i croial\u0103 irepro\u0219abil\u0103 orice articol \u00een aceast\u0103 bran\u0219\u0103, ca maillouri, centuri suple, centuri de sarcin\u0103, soutiene medicale, etc. Str. Carol no.7. (1932)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 17 ianuarie 1930, de la orele 9 seara, la sediul Liceului \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d a avut loc o prim\u0103 \u0219ez\u0103toare literar\u0103 \u0219i artistic\u0103 a anului. \u00cen startul acesteia a avut loc conferin\u021ba \u201eParisul oglindit \u00een literatura francez\u0103\u201d, coordonat\u0103 de c\u0103tre scriitorul Ion Marin Sadoveanu, la acea vreme director al artelor \u0219i teatrelor. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6493,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6502","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6502","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6502"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6502\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6503,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6502\/revisions\/6503"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6493"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6502"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6502"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6502"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}