{"id":6382,"date":"2026-01-03T15:12:57","date_gmt":"2026-01-03T13:12:57","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6382"},"modified":"2026-01-08T15:39:31","modified_gmt":"2026-01-08T13:39:31","slug":"3-ianuarie-1930-o-legenda-in-lumea-marinarilor-in-fruntea-lebedelor-albe-ale-marii-negre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/3-ianuarie-1930-o-legenda-in-lumea-marinarilor-in-fruntea-lebedelor-albe-ale-marii-negre\/","title":{"rendered":"3 ianuarie 1930 \u2013 O legend\u0103 a marinarilor, \u00een fruntea lebedelor albe ale M\u0103rii Negre"},"content":{"rendered":"

Cotidienele Constan\u021bei au anun\u021bat, pe data de 3 ianuarie 1930<\/strong>, faptul c\u0103 Serviciul Maritim Rom\u00e2n (SMR)<\/strong>, care conducea flota maritim\u0103 comercial\u0103 rom\u00e2n\u0103, are un nou director, \u00een persoana comandorului Nicolae Ionescu Johnson. Postul era unul extrem de important, SMR fiind compania de stat \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1895, ale c\u0103rei nave deserveau rutele maritime din Marea Neagr\u0103 \u0219i Marea Mediteran\u0103. Din flot\u0103 f\u0103ceau parte vapoare precum Dacia<\/em>, \u00cemp\u0103ratul Traian<\/em>, Regele Carol I<\/em>, Rom\u00e2nia<\/em> \u0219i altele, toate fiind vopsite tradi\u021bional \u00een alb, motiv pentru care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigaser\u0103 porecla de \u201elebedele albe ale M<\/em>\u0103rii Negre<\/em>\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

SMR-ul \u00ee\u0219i avea, oficial, sediul la Bucure\u0219ti, \u00eens\u0103 \u00eentreaga baz\u0103 naval\u0103, vasele sale, se aflau, evident, la Constan\u021ba. Noul director al SMR-ului, numit \u00een func\u021bie din 31 decembrie 1929, era deja o legend\u0103 \u00een lumea marinarilor – erou \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i fost comandant pe pasagerele SMR, Regele Carol I<\/em> and Dacia<\/em>, precum \u0219i pe cargoboturile Turnu Severin \u0219i Bucegi. Ie\u0219ean prin na\u0219tere, a fost elevul marelui Ion Creang\u0103, de la care a prins drag pentru scris. Cea mai cunoscut\u0103 oper\u0103 a sa este \u201e\u00censemn\u0103rile unui marinar\u201d<\/em>, \u00een care evoc\u0103 universul maritim de care a fost \u00eentotdeauna \u00eendr\u0103gostit. Numele de Johnson i-a fost dat de regina Maria, care l-a onorat cu distinc\u021bii pentru faptele sale de arme din Al Doilea R\u0103zboi Balcanic \u0219i Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n

Ionescu Johnson a fost, de asemenea, un mare patriot. Astfel, dup\u0103 anul 1920 a refuzat oferta guvernului Turciei de a reorganiza flota maritim\u0103 comercial\u0103 de la Constantinopol, prefer\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la SMR. Mai mult, el a refuzat \u0219i gradul de amiral \u0219i comanda Marinei Militare Rom\u00e2ne, prefer\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 comandor \u00een serviciul civil.<\/p>\n\n\n\n

Numirea sa ca director la SMR a fost primit\u0103 cu bucurie de toat\u0103 suflarea marin\u0103reasc\u0103, care \u00eel aprecia \u0219i \u00eel respecta. Pe 3 ianuarie 1930<\/strong>, prin intermediul ziarului Dacia<\/em>, el a adresat un apel comandan\u021bilor de vapoare \u0219i tuturor marinarilor, pentru a depune o activitate intens\u0103 \u00een scopul prop\u0103\u0219irii SMR-ului. Nicolae Ionescu Johnson nu a stat \u00eens\u0103 dec\u00e2t un \u0219i jum\u0103tate \u00een func\u021bia de director, \u00eentruc\u00e2t a \u00eencercat s\u0103 reformeze Serviciul, ceea ce i-a atras antipatia multor politicieni \u0219i potenta\u021bi din capital\u0103. A \u00eencercat s\u0103 eradicheze corup\u021bia din sistem, s\u0103 \u00eenl\u0103ture samsarii \u0219i firmele c\u0103pu\u0219e ce ob\u021bineau venituri uria\u0219e prin intermediul \u0219i \u00een detrimentul SMR \u0219i s\u0103 fac\u0103 profitabil\u0103 activitatea Serviciului.<\/p>\n\n\n\n

Alte evenimente<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pe 3 ianuarie 1926<\/strong>, \u00een Portul Constan\u021ba a sosit vaporul SS Canada<\/em>, venit de la Marsilia, via Jaffa \u0219i Beirut. Dup\u0103 dou\u0103 zile, pe 5 ianuarie, vasul cu aburi ce apar\u021binea Liniei Fabre, Cye Francaise de Navigation a Vapeur, urma s\u0103 plece \u00eenapoi pe aceea\u0219i rut\u0103 din Mediterana. Vasul cu aburi construit \u00een 1911 a f\u0103cut curse transatlantice din Marea Mediteran\u0103 la New York, a fost transformat apoi \u00een vas spital \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i, ulterior, a redevenit vas pentru pasageri. Nav\u0103 cu o lungime de 145 de metri \u0219i 17 metri l\u0103\u021bime, SS Canada<\/em> putea transporta peste 2000 de persoane. Const\u0103n\u021benii care doreau s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 cu SS Canada<\/em> sau s\u0103 transporte m\u0103rfuri prin intermediul s\u0103u puteau contacta Agen\u021bia ID Grinberg \u2013 Te\u021bcani, care func\u021biona pe strada Virgil nr.1.<\/p>\n\n\n\n

Pe data de 3 ianuarie 1927<\/strong>, \u201c\u00een casele domnului P Frangopol din localitate a avut loc… logodna domni\u0219oarei Lucie S Frangopol… cu dl. ID Georgescu, prefectul jude\u021bului Caliacra (Cadrilater). La logodn\u0103 au participat, pe l\u00e2ng\u0103 membrii familiei, doamna \u0219i domnul general P\u0103tra\u0219cu, senator de Caliacra, cari au schimbat \u0219i inelele de logodn\u0103, dna \u0219i dl Petrescu \u2013 primarul ora\u0219ului Bazargic, dl Andrei Popovici \u2013 prefectul jude\u021bului Constan\u021ba, dna \u0219i dl G Papazoglu \u2013 pre\u0219edintele comunit\u0103\u021bii elene locale, dna \u0219i dl Gerakis din Bazargic, etc. Transmitem logodi\u021bilor felicit\u0103ri cordiale\u201d<\/em> (Ziarul Dacia, 4 ianuarie). Oficialii care au participat la logodn\u0103 au venit a\u0219adar din cele dou\u0103 jude\u021be ale Cadrilaterului, la acea vreme parte a Rom\u00e2niei \u0219i a Dobrogei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Caliacra \u0219i Durostor erau dou\u0103 dintre cele 71 de jude\u021be ale Rom\u00e2niei Mari, fuseser\u0103 integrate \u00een 1913, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Balcanic \u0219i aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, c\u00e2nd dup\u0103 Tratatul de la Craiova, sunt date Bulgariei. La recens\u0103m\u00e2ntul na\u021bional din 1930, jude\u021bul Caliacra avea o popula\u021bie de 166.588 locuitori, o suprafa\u021b\u0103 de 4500 km2, iar re\u0219edin\u021ba sa era ora\u0219ul Bazargic (ast\u0103zi Dobrici, Bulgaria). Jude\u021bul Durostor avea 211.439 locuitori, o suprafa\u021b\u0103 de 3226 km2 \u0219i re\u0219edin\u021ba la Silistra.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceea\u0219i zi a logodnei din casele Frangopol, \u00een cinematografele ora\u0219ului Constan\u021ba rulau mai multe filme mute, \u00een mare vog\u0103 la acea dat\u0103. Astfel, la Teatrul Cinema Regal (viitorul Cinema Popular) rula \u201eMinunea Sfintei Tereza\u201d<\/em><\/strong>, un film despre care ast\u0103zi nu se mai \u0219tie nimic, nici distribu\u021bia \u0219i nici anul apari\u021biei. Ce este interesant: la casa de bilete a cinematografului, \u00een ziua de 3 ianuarie, se g\u0103sea la v\u00e2nzare a\u0219a-numitul roman al lui Rudolph Valentino, celebrul star de la Hollywood, care decedase cu un an \u00een urm\u0103, la doar 31 de ani. Vedeta din \u201e\u0218eicul\u201d, \u201eS\u00e2nge \u0219i Nisip\u201d sau \u201eCei Patru Cavaleri ai Apocalipsei\u201d era \u00eenc\u0103 iubit \u00een \u00eentreaga Europ\u0103 \u0219i implicit la Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Filmul \u201eMinunea Sfintei Tereza\u201d nu face parte din filmografia starului supranumit Latin Lover ( Iubitul Latin). Cartea pus\u0103 \u00een v\u00e2nzare era probabil biografia sa, compus\u0103 din scurte materiale reunite dup\u0103 moartea lui, sub numele de \u201eMy Life Story\u201d (Via\u021ba mea) sau \u201eMy Private Diary\u201d (Jurnalul meu privat).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceea\u0219i zi, 3 ianuarie 1927<\/strong>, la Parc Arena Grand (situat pe bulevardul Ferdinand de ast\u0103zi) rula filmul \u201eMam-Mon (The Eyes of the Mummy)\u201d, o tragicomedie \u00een \u0219ase acte, cu celebrul actor german de origine elve\u021bian\u0103 Emil Jannings. Acesta era o mare vedet\u0103 a anilor ’20, iar \u00een 1929 avea s\u0103 devin\u0103 primul laureat al Premiului Oscar, pentru rolurile din filmele \u201eThe Way of All Flesh\u201d (1927) \u0219i \u201eThe Last Command\u201d (1928). \u00cen pauzele proiec\u021biei de la Constan\u021ba, pe scen\u0103 urcau diver\u0219i arti\u0219ti, printre care \u0219i duetul Les Primavera.<\/p>\n\n\n\n

Tot pe 3 ianuarie 1927, la Cinema Tomis rula filmul \u201eRegele Aventurier\u201d cu Harry Piel, un alt actor german \u00een mare vog\u0103 la acea vreme.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Casa Ciorapilor Elbe, Deposit al fabricei de ciorapi \u0219i tricotaje din Cluj \u2013 , Au sosit mari cantit\u0103\u021bi de ciorapi de l\u00e2n\u0103 \u0219i m\u0103nu\u0219i de iarn\u0103, fulare de m\u0103tase \u0219i de l\u00e2n\u0103, baticuri, pulovere, jachete sweter, jambiere b\u0103rb\u0103te\u0219ti \u0219i jambiere pantaloni pentru copii, \u00een culori \u0219i calitate mare, asortate. Not\u0103 de pre\u021b: Ciorapi copii \u2013 de la 9 lei, de dam\u0103 \u2013 de la 19 lei \u0219i b\u0103rb\u0103te\u0219ti \u2013 de la 15 lei, chilo\u021bi de m\u0103tase \u2013 de la 71 lei, fular de m\u0103tase \u2013 de la 47 lei, vest\u0103 de l\u00e2n\u0103 \u2013 de la 280 de lei, pulover de l\u00e2n\u0103 \u2013 de la 270 de lei… Vizita\u021bi deci cu \u00eencredere noul magazin Casa Ciorapilor Elbe, instalat \u00een Palatul Miha, strada Carol, peste drum de Grand Hotel<\/em><\/strong>\u201d (1930).<\/em><\/strong><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cotidienele Constan\u021bei au anun\u021bat, pe data de 3 ianuarie 1930, faptul c\u0103 Serviciul Maritim Rom\u00e2n (SMR), care conducea flota maritim\u0103 comercial\u0103 rom\u00e2n\u0103, are un nou director, \u00een persoana comandorului Nicolae Ionescu Johnson. Postul era unul extrem de important, SMR fiind compania de stat \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1895, ale c\u0103rei nave deserveau rutele maritime din Marea […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6372,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6382","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6382","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6382"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6395,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6382\/revisions\/6395"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6372"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}