{"id":6380,"date":"2026-01-02T15:08:05","date_gmt":"2026-01-02T13:08:05","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=6380"},"modified":"2026-01-08T15:37:46","modified_gmt":"2026-01-08T13:37:46","slug":"2-ianuarie-recital-la-cazino-si-portrete-de-edili-constanteni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/2-ianuarie-recital-la-cazino-si-portrete-de-edili-constanteni\/","title":{"rendered":"2 ianuarie &#8211; Recital la Cazino \u0219i portrete de edili const\u0103n\u021beni"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Cazinoul Constan\u021bei<\/strong> a fost scena unor evenimente culturale deosebite \u0219i \u00een lunile de iarn\u0103, nu doar \u00een mult a\u0219teptatul sezon estival. \u00cen anii `20, edificiul necesita unele reabilit\u0103ri, mai ales c\u0103 ora\u0219ul se preg\u0103tea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 \u00een 1928 Semicentenarul Dobrogei (50 de ani de la instalarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti). Totu\u0219i, \u00een a\u0219teptarea lucr\u0103rilor, por\u021bile monumentalului edificiu se deschideau uneori pentru a g\u0103zdui spectacole.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen seara de <strong>2 ianuarie 1927<\/strong> s-a dat startul unui regal de operet\u0103. Ziarul Dacia consemna:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eAsear\u0103, \u00een Sala Cazinoului, compania de opere de sub direc\u021biunea domnului Rabega, av\u00e2nd \u00een fruntea distribu\u021biei pe doamnele Ana Dorna \u0219i Silvia Dobrescu \u0219i pe domnii Belcinii \u0219i N Dumitriu, a dat prima reprezenta\u021bie din ciclul anun\u021bat, cu opereta Sylvia, de Francisc Molnar. &nbsp;\u00centreg ansamblul de peste 45 de persoane a fost la \u00een\u0103l\u021bime, corul excelent, orchestra sub bagheta maistrului Blum \u2013 minunat\u0103, montarea \u0219i costuma\u021bia irepro\u0219abile. Sala arhiplin\u0103 a bisat c\u00e2teva dintre cele mai pl\u0103cute buc\u0103\u021bi muzicale, r\u0103spl\u0103tind cu numeroase aplauze pe interpre\u021bi. Autorit\u0103\u021bile au str\u0103lucit prin absen\u021b\u0103. La cererea general\u0103 Sylvia se va reprezenta \u0219i ast\u0103 sear\u0103 \u0219i m\u00e2ine sear\u0103, urm\u00e2nd ca luni s\u0103 aibe loc Vagabonzii\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cel mai probabil, directorul trupei venite la Constan\u021ba era craioveanul Vasile Rabega (1886-1959), tenor emerit \u0219i unul dintre fondatorii Operei Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (1919), pe a c\u0103rei scen\u0103 a performat decenii de-a r\u00e2ndul. O alt\u0103 ipotez\u0103 este identificarea directorului de oper\u0103 cu Nicolae (Nicu) Rabega, c\u00e2nt\u0103re\u021b la mod\u0103 \u00een anii 20, originar tot din Craiova.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Alte evenimente<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ne \u00eentoarcem rapid \u00een timp, tocmai la finalul secolului al XIX-lea. Pe <strong>2 ianuarie 1897<\/strong>, ziarul Constan\u021ba publica un material extrem de interesant, din care red\u0103m un fragment:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201e<strong>Domnul Koiciu<\/strong>, primarul ora\u0219ului, a parcelat mo\u0219ia domniei sale de 200 de hectare de la <strong>Anadolchioi<\/strong>, \u00een 4000 de loturi la 400-600 de metri fiecare, v\u00e2nz\u00e2nd deja vreo 100 de parcele la 1 leu metrul, la muncitori \u0219i func\u021bionari mici, cari nu pot pl\u0103ti chiriile scumpe din ora\u0219&#8230;\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Beneficiare ale acestei ac\u021biuni sunt \u0219i familii tinere \u0219i unele ale veteranilor de r\u0103zboi, care \u00ee\u0219i vor construi aici case, cre\u00e2nd, practic, ceea ce mult mai t\u00e2rziu se va numi chiar cartierul Coiciu. \u00cen epoca interbelic\u0103, actuala strad\u0103 Poporului se numea de asemenea Mihail Coiciu, dup\u0103 numele fostului edil.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Mihail Coiciu<\/strong> (1842-1914) a fost primar al urbei \u00een patru mandate, trei dintre ele \u00eentre anii 1886-1897, iar ultimul, \u00een martie \u2013 iulie 1910. De numele s\u0103u se leag\u0103 numeroase realiz\u0103ri edilitare, Merit\u0103 men\u021bionat c\u0103 \u00een 1896, pe timpul mandatului s\u0103u, Constan\u021ba dob\u00e2nde\u0219te primul sediu de prim\u0103rie construit special \u00een acest scop (p\u00e2n\u0103 atunci, prim\u0103ria a activat \u00een diverse cl\u0103diri \u00eenchiriate). Acest prim Palat Comunal al Constan\u021bei a func\u021bionat ca sediu de prim\u0103rie timp de zece ani, \u00eentre 1896 \u0219i 1906. Devenind ne\u00eenc\u0103p\u0103tor, pe m\u0103sur\u0103 ce Constan\u021ba se extindea, Palatul Comunal a fost v\u00e2ndut \u0219i transformat \u00een <strong>Palatul Po\u0219tei<\/strong> (Po\u0219ta Veche). Ast\u0103zi, \u00een cl\u0103direa ridicat\u0103 pe vremea primarului Coiciu func\u021bioneaz\u0103 <strong>Muzeul de Art\u0103 Popular\u0103 Constan\u021ba.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ne \u00eentoarcem \u00eens\u0103 \u00een anul 1897. \u00cen acela\u0219i ziar Constan\u021ba din <strong>2 ianuarie<\/strong> apare o reclam\u0103 a unor avoca\u021bi:<em>\u201cB\u0103nescu \u0219i Belcik, avoca\u021bi la Constan\u021ba, strada Mircea cel Mare nr.8. Se \u00eens\u0103rcineaz\u0103 cu orice procese, \u00eenaintea tribunalelor rom\u00e2ne \u0219i streine cu efectuarea \u00eemprumuturilor la societ\u0103\u021bile Creditul funciar urban \u0219i rural din Bucure\u0219ti \u0219i cu facerea tuturor actelor de notariat. Consulta\u021biuni: 8-12 diminea\u021ba \u0219i 4-6 dup\u0103-amiaza\u201d. <\/em>Aparent, o simpl\u0103 reclam\u0103. De fapt, o men\u021biune a dou\u0103 persoane foarte importante ale ora\u0219ului, cu contribu\u021bii deosebite la dezvoltarea acestuia.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Avocatul <strong>Alexandru Belcik<\/strong> a fost primar al urbei \u00eentre 20 decembrie 1891 \u0219i 18 aprilie 1892. \u00cen scurtul s\u0103u mandat a luat o decizie foarte important\u0103: a decis ca Primul Cazin (Cazino al Constan\u021bei), a\u0219a numita Sal\u0103 de Cur\u0103 (Kuursaal), s\u0103 fie demolat dup\u0103 ce fusese grav afectat de o furtun\u0103. Belcik a propus crearea unui Cazino care s\u0103 rivalizeze cu edificiile asem\u0103n\u0103toare din Vestul Europei. A avut chiar \u0219i o idee stranie, aceea de a d\u0103r\u00e2ma Farul Genovez pentru ca pe locul lui s\u0103 se ridice un Cazino care ar fi avut \u00een v\u00e2rf chiar un mic far. Primul Cazin a disp\u0103rut, iar administra\u021bia const\u0103n\u021bean\u0103 a decis construirea unuia nou pe Bulevardul Elisabeta, care a func\u021bionat \u00eentre anii 1892-1910. Cazinoul imaginat de Belcik, menit s\u0103 rivalizeze cu cele de la Monte Carlo, actualul Cazinou al Constan\u021bei, avea s\u0103 fie ridicat abia \u00een prima decad\u0103 a secolului XX, \u00een timpul altor administra\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tot Belcik a avut ideea de a crea sta\u021biunea Mamaia, un plan ce avea \u00eens\u0103 s\u0103 fie pus \u00een aplicare de fostul s\u0103u coleg, avocatul <strong>Ion B\u0103nescu<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">B\u0103nescu (1851-1909) a fost profesor, politician, istoric, jurist \u0219i avocat cu studii absolvite la Berlin. \u00cen anul 1900 a fost, timp de c\u00e2teva luni (ianuarie \u2013 aprilie), pre\u0219edinte al Comisiei Interimare &#8211; cu atribu\u021bii de edil, iar \u00eentre 7 februarie&nbsp; 1905 \u2013 11 aprilie 1907, primar al ora\u0219ului. I se datoreaz\u0103 numeroase realiz\u0103ri urbanistice, precum \u0219i \u00eenfiin\u021barea a numeroase \u0219coli, \u00eens\u0103 contribu\u021bia sa major\u0103, pentru care este \u0219i ast\u0103zi pomenit, a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, crearea \u0219i inaugurarea sta\u021biunii turistice Mamaia (august 1906).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe lista primarilor avoca\u021bi de la \u00eenceputul secolului XX se reg\u0103se\u0219te \u0219i <strong>George Benderly<\/strong> (1865-1932), care a condus destinele localit\u0103\u021bii doar pentru c\u00e2teva luni, \u00een intervalul septembrie \u2013 decembrie 1904. Specialist reputat, el s-a remarcat \u0219i ca un pasionat al operelor de caritate. Pe data de <strong>2 ianuarie 1922<\/strong>, \u00een ziarul Dobrogea Jun\u0103 era publicat un amplu anun\u021b, din care red\u0103m cele mai importante fragmente: <em>\u201cComitetul Societ\u0103\u021bii Ocrotirea Orfanilor din R\u0103sboiu din Constan\u021ba aduce viile sale mul\u021bumiri domnului GD Benderly, avocat din Constan\u021ba care a binevoit a dona pentru orfanii dobrogeni din r\u0103sboiu, prin doamna Esmeralda G Dumitriu, suma de 3000 de lei. Aceast\u0103 sum\u0103 va servi la \u00eemplinirea multor nevoi ale orfanilor, at\u00e2t de numero\u0219i \u0219i at\u00e2t de lipsi\u021bi de \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, ad\u0103post \u0219i hran\u0103. Domnul Benderly a donat&nbsp; p\u00e2n\u0103 acum peste 5000 de lei (\u00een total)&#8230; Fapta domniei sale este demn\u0103 de toat\u0103 lauda \u0219i este prea frumoas\u0103 pentru a nu o aduce la cuno\u0219tin\u021ba tuturor, chiar contra voin\u021bei sale, \u00een dorin\u021ba ca gestul frumos s\u0103 fie imitat\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Benderly a fost la un moment dat senator de Constan\u021ba \u0219i a surprins atunci c\u00e2nd \u0219i-a dat demisia din func\u021bie. El \u0219i-a explicat astfel gestul:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201cScaunul \u00een Parlament constituie un mandat pe care, eu unul cel pu\u0163in, \u00een\u0163eleg s\u0103-l exercit \u00een limitele \u00een care mi-a fost \u00eencredin\u0163at \u015fi cu dispozitivul ce mi-a fost fixat de aleg\u0103torii mei. Din momentul \u00een care m-am convins, c\u0103 nu-mi pot \u00eendeplini \u00eentocmai obliga\u0163iunea contractat\u0103, am socotit o elementar\u0103 datorie de onoare \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103, din parte-mi, ca s\u0103 depun acest mandat \u2013 \u015fi l-am depus. N-am \u00een\u0163eles \u015fi nu \u00een\u0163eleg c\u0103 a fi mandatar al na\u0163iunei \u00eenseamn\u0103 a \u00eencasa numai diurne \u015fi a te plimba gratuit pe C.F.R\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fost decan al Baroului Constan\u021ba \u00een mai multe r\u00e2nduri \u0219i consul onorific al \u021a\u0103rilor de Jos, George Benderly a semnat \u00eenaintea mor\u021bii un act de dona\u021bie, oferind Cur\u021bii de Apel Constan\u021ba \u00eentreaga sa bibliotec\u0103, 703 volume.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei \u2013 <\/u><\/strong><strong><em>\u201cVizita\u021bi Marele Restaurant Grand \u2013 Strada Carol 77 bis \u2013 Zilnic m\u00e2nc\u0103ri de pe\u0219te proasp\u0103t \u2013 Buc\u0103t\u0103rie na\u021bional\u0103 \u0219i francez\u0103 \u2013 Vinuri alese, indigene \u0219i streine. Gr\u0103tar Special \u2013 Bere \u0218leping\u0103r Bragadiru \u2013 Cur\u0103\u021beni exemplar\u0103 \u2013 Pre\u021buri populare \u2013 Orchestr\u0103 na\u021bional\u0103 sub conducerea virtuosului Iancu Constantinescu \u2013 Cofet\u0103ria Grand, cele mai delicioase confeturi \u0219i pr\u0103jituri.\u201d (1924)<\/em><\/strong><strong><u><\/u><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cazinoul Constan\u021bei a fost scena unor evenimente culturale deosebite \u0219i \u00een lunile de iarn\u0103, nu doar \u00een mult a\u0219teptatul sezon estival. \u00cen anii `20, edificiul necesita unele reabilit\u0103ri, mai ales c\u0103 ora\u0219ul se preg\u0103tea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 \u00een 1928 Semicentenarul Dobrogei (50 de ani de la instalarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti). Totu\u0219i, \u00een a\u0219teptarea lucr\u0103rilor, por\u021bile monumentalului edificiu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6371,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-6380","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6381,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6380\/revisions\/6381"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6371"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}