{"id":3054,"date":"2023-12-18T14:22:00","date_gmt":"2023-12-18T12:22:00","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=3054"},"modified":"2025-07-09T18:28:36","modified_gmt":"2025-07-09T15:28:36","slug":"expozitia-mapping-the-black-sea-marea-neagra-in-cartografia-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/expozitia-mapping-the-black-sea-marea-neagra-in-cartografia-europeana\/","title":{"rendered":"Expozi\u021bia MAPPING THE BLACK SEA &#8211; Marea Neagr\u0103 \u00een cartografia european\u0103"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\" id=\"u503204-9\">Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201dIoan N Roman\u201d Constan\u021ba \u00eempreun\u0103 cu Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba invit\u0103 publicul iubitor de istorie \u0219i cartografie s\u0103 viziteze, \u00een perioada 18 decembrie 2023 \u2013 15 ianuarie 2024, expozi\u021bia Mapping the Black Sea. Marea Neagr\u0103 \u00een cartografia european\u0103, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, nr. 104A, la etajul al II-lea. Expozi\u021bia, cu intrare liber\u0103, este organizat\u0103 \u00een cadrul planului de sustenabilitate al proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal &#8211; ARHICUP (BSB867), care a fost finan\u021bat prin programul \u201eJoint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020\u201d, Axa prioritar\u0103 1.1. \u201eJointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors\u201d. Proiectul a avut ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba \u0219i Muzeul Na\u021bional de Istorie a Moldovei. Expozi\u021bia prezint\u0103 h\u0103r\u021bi \u0219i descrieri geografice care relev\u0103 modul \u00een care a fost \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i \u00eenregistrat\u0103 zona M\u0103rii Negre, din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een perioada modern\u0103. Cea mai veche dovad\u0103 cartografic\u0103 apar\u021bine antichit\u0103\u021bii \u0219i este o hart\u0103 realizat\u0103 pe piele, care se refer\u0103 la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperit\u0103 \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioar\u0103 a\u0219a-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\" id=\"u503204-10\">Ulterior, dezvoltarea comer\u021bului \u0219i a naviga\u021biei \u00een bazinul mediteraneean \u0219i extinderea acestora spre est, practicate \u00een principal de ora\u0219ele-state italiene Vene\u021bia, Genova, Ancona \u0219i Amalfi, a necesitat crearea portulanelor, care au descris porturile, distan\u021bele dintre acestea \u0219i cele mai u\u0219oare c\u0103i de acces. Cei mai renumi\u021bi mae\u0219tri ai h\u0103r\u021bilor de naviga\u021bie au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto \u0219i Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele produc\u0103torilor de h\u0103r\u021bi din Vene\u021bia, Genova, Pisa, Amalfi \u0219i Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\" id=\"u503204-13\">Concepte ale coastei M\u0103rii Negre \u00een secolele XVI-XVIII au ap\u0103rut \u00een lucr\u0103rile multor cartografi europeni, \u00een bresle de cartografi \u0219i ateliere. Printre produc\u0103torii de h\u0103r\u021bi, renumi\u021bi pentru realiz\u0103rile lor, se num\u0103r\u0103 Abraham Ortelius, Nicolas \u0219i Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion \u0219i Johann van der Bruggen.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\" id=\"u503204-16\">Expozi\u021bia eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic \u0219i \u0219tiin\u021bific \u2013 oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, marinari, eclezia\u0219ti, negustori \u0219i militari \u2013 care au dep\u0103\u0219it toate obstacolele \u0219i interdic\u021biile de dragul colect\u0103rii, analizei \u0219i furniz\u0103rii informa\u021biilor \u0219i a cunoa\u0219terii, orientate mai pu\u021bin c\u0103tre credin\u021ba uman\u0103 \u0219i mai mult spre mintea umanist\u0103. Obiectivul proiectului ARHICUP a fost promovarea turismului arheologic, istoric \u0219i cultural \u00een regiunea de vest a M\u0103rii Negre, prin prezentarea bogatelor comori ale patrimoniului. \u00cen acest scop, a fost creat web portalul\u00a0<a href=\"http:\/\/www.arhicup.net\/\">www.arhicup.net<\/a>, care con\u021bine date bibliografice, modele 3D de artefacte \u0219i situri arheologice, o colec\u021bie digital\u0103 de h\u0103r\u021bi vechi ale regiunii M\u0103rii Negre \u0219i un Web-GIS pentru georeferen\u021bierea obiectelor prezentate, pe care v\u0103 invit\u0103m s\u0103 \u00eel accesa\u021bi.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201dIoan N Roman\u201d Constan\u021ba \u00eempreun\u0103 cu Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba invit\u0103 publicul iubitor de istorie \u0219i cartografie s\u0103 viziteze, \u00een perioada 18 decembrie 2023 \u2013 15 ianuarie 2024, expozi\u021bia Mapping the Black Sea. Marea Neagr\u0103 \u00een cartografia european\u0103, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, nr. 104A, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3055,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[77],"tags":[80],"class_list":["post-3054","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","tag-events"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3054","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3054"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3054\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3056,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3054\/revisions\/3056"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3055"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3054"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3054"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3054"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}