{"id":2936,"date":"2024-11-18T19:55:04","date_gmt":"2024-11-18T17:55:04","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?page_id=2936"},"modified":"2025-06-17T10:34:13","modified_gmt":"2025-06-17T07:34:13","slug":"cetatea-albesti","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/cetatea-albesti\/","title":{"rendered":"Cetatea Albe\u0219ti"},"content":{"rendered":"\t\t<div data-elementor-type=\"wp-page\" data-elementor-id=\"2936\" class=\"elementor elementor-2936\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-6479b6c elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"6479b6c\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-9420956\" data-id=\"9420956\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-ac2c84b elementor-widget elementor-widget-slider_revolution\" data-id=\"ac2c84b\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"slider_revolution.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\n\t\t<div class=\"wp-block-themepunch-revslider\">\n\t\t\t\t<p class=\"rs-p-wp-fix\"><\/p>\n\t\t\t\t<sr7-module data-alias=\"ostrov-1\" data-id=\"13\" id=\"SR7_13_1\" class=\"rs-ov-hidden\" data-version=\"6.7.20\">\n\t\t\t\t\t<sr7-adjuster><\/sr7-adjuster>\n\t\t\t\t\t<sr7-content>\n\t\t\t\t\t\t<sr7-slide id=\"SR7_13_1-49\" data-key=\"49\">\n\t\t\t\t\t\t\t<sr7-bg id=\"SR7_13_1-49-5\" class=\"sr7-layer\"><noscript><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-slide.jpg\" alt=\"\" title=\"minac albesti slide\"><\/noscript><\/sr7-bg>\n\t\t\t\t\t\t\t<sr7-txt id=\"SR7_13_1-49-0\" class=\"sr7-layer\">ALBE\u0218TI<\/sr7-txt>\n\t\t\t\t\t\t\t<sr7-txt id=\"SR7_13_1-49-1\" class=\"sr7-layer\">Cetatea elenistic\u0103 de la<\/sr7-txt>\n\t\t\t\t\t\t\t<a id=\"SR7_13_1-49-2\" class=\"sr7-layer\" href=\"\/program-tarife\/\" target=\"_self\">PROGRAM \u0218I TARIFE<\/a>\n\t\t\t\t\t\t<\/sr7-slide>\n\t\t\t\t\t\t<sr7-slide id=\"SR7_13_1-52\" data-key=\"52\">\n\t\t\t\t\t\t<\/sr7-slide>\n\t\t\t\t\t<\/sr7-content>\n\t\t\t\t\t<image_lists style=\"display:none\">\n\t\t\t\t\t\t<img data-src=\"\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/home-2_shape.png\" data-libid=\"1508\" alt=\"strip\" title=\"home-2_shape\" width=\"0\" height=\"0\" data-dbsrc=\"Ly9taW5hYy5yby93cC1jb250ZW50L3VwbG9hZHMvMjAxOS8xMS9ob21lLTJfc2hhcGUucG5n\"\/>\n\t\t\t\t\t\t<img data-src=\"\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-slide.jpg\" data-libid=\"2935\" data-lib=\"medialibrary\" title=\"minac albesti slide\" width=\"0\" height=\"0\" data-dbsrc=\"Ly9taW5hYy5yby93cC1jb250ZW50L3VwbG9hZHMvMjAyNC8xMS9taW5hYy1hbGJlc3RpLXNsaWRlLmpwZw==\"\/>\n\t\t\t\t\t<\/image_lists>\n\t\t\t\t<\/sr7-module>\n\t\t\t\t<script>\n\t\t\t\t\tSR7.PMH ??={}; SR7.PMH[\"SR7_13_1\"] = {cn:0,state:false,fn: function() { if (_tpt!==undefined && _tpt.prepareModuleHeight !== undefined) {  _tpt.prepareModuleHeight({id:\"SR7_13_1\",el:[810,810,810,627,520],type:'standard',shdw:'0',gh:[810,810,810,627,750],gw:[1240,1240,1240,778,480],vpt:['-200px&#039;,&#039;-200px&#039;,&#039;-200px&#039;,&#039;-200px&#039;,&#039;-200px'],size:{fullWidth:true, fullHeight:false},mh:'0',onh:0,onw:0,bg:{color:'{\"orig\":\"transparent\",\"type\":\"solid\",\"string\":\"transparent\"}'}});   SR7.PMH[\"SR7_13_1\"].state=true;} else if((SR7.PMH[\"SR7_13_1\"].cn++)<100)\tsetTimeout( SR7.PMH[\"SR7_13_1\"].fn,19);}};SR7.PMH[\"SR7_13_1\" ].fn();\n\t\t\t\t<\/script>\n<\/div>\n\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-76c431d elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"76c431d\" data-element_type=\"section\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-c9293d4\" data-id=\"c9293d4\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-c612e6f elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"c612e6f\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-inner-section elementor-element elementor-element-4b90728 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"4b90728\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-33 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-4e2d49a\" data-id=\"4e2d49a\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-157719c divider_yes elementor-widget elementor-widget-wgl-double-headings\" data-id=\"157719c\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"wgl-double-headings.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<div class=\"wgl-double_heading aleft\">                <h3 class=\"dbl-title_wrapper\"><span class=\"dbl-title dbl-title_1\">Cetatea elenistic\u0103 de la ALBE\u0218TI<\/span>                 <\/h3>        <\/div>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-2002321 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"2002321\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-4e9ed21 elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"4e9ed21\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t<p>A\u0219ezarea fortificat\u0103 de la Albe\u0219ti este situat\u0103 \u00een teritoriul callatian, pe limita lui vestic\u0103 \u0219i pe linia unei artere de circula\u021bie ce asigur\u0103 leg\u0103tura dintre a\u0219ez\u0103rile din sud-estul Dobrogei cu cele din zona Dun\u0103rii.<\/p><p>\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-33 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-ab38fd8 elementor-hidden-tablet elementor-hidden-phone\" data-id=\"ab38fd8\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap\">\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-33 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-d57823a\" data-id=\"d57823a\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-06a2adf elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"06a2adf\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-51f8713 elementor-widget elementor-widget-heading\" data-id=\"51f8713\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"heading.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<h4 class=\"elementor-heading-title elementor-size-default\">Ea se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria fortifica\u021biilor cu caracter permanent, desemnate prin termenul de frurion, cu rol \u00een ap\u0103rarea \u0219i exploatarea agricol\u0103 a zonei. Apropierea fa\u021b\u0103 de Callatis, dar mai ales maniera de construc\u021bie a incintelor, caracterul cvasiurban al a\u0219ez\u0103rii, preponderen\u021ba materialelor grece\u0219ti sus\u021bin ideea unei crea\u021bii callatiene. Celelalte elemente \u2013 getice \u0219i eventual scitice -, identificate prin obiecte de inventar \u0219i forme de manifest\u0103ri spirituale proprii, dau m\u0103sura caracterului greco-indigen al a\u0219ez\u0103rii.<\/h4>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-e3bc44b elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"e3bc44b\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-fdd3a49 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"fdd3a49\" data-element_type=\"section\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-top-column elementor-element elementor-element-190e92d\" data-id=\"190e92d\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-e4ba640 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"e4ba640\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-6965990 elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"6965990\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t<p id=\"u87556-2\">Perioada de locuire a sitului se plaseaz\u0103 \u00eentre secolele IV-III a.Chr. Ridicarea primei incinte, spre mijlocul secolului IV a. Chr. coincide cu ac\u021biunea de organizare a teritoriului \u0219i cu perioada de dezvoltare economic\u0103 a Callatidei. Ridicarea incintei a II-a poate s\u0103 fi fost ocazionat\u0103 de ac\u021biunile macedonene de la sf\u00e2r\u0219itul penultimului deceniu al sec. IV a. Chr. ostile Callatidei \u0219i de dorin\u021ba aceleia\u0219i puteri de a controla teritoriul \u0219i traficul comercial \u00een zon\u0103. Incinta a III-a marcheaz\u0103 o extindere spre sud \u0219i vest a suprafe\u021bei fortificate, \u00een acord cu perioada de dezvoltare economic\u0103 deosebit\u0103 din secolul III a.Chr.<\/p><p id=\"u87556-4\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Etapele de existen\u021b\u0103 ale a\u0219ez\u0103rii corespund, \u00een general, cu cele trei momente de construc\u021bie a incintelor. Primele dou\u0103 etape se plaseaz\u0103 spre mijlocul \u0219i \u00een a doua jum\u0103tate a sec. IV a.Chr. (eventual sf\u00e2r\u0219itul sec. IV \/ \u00eenceputul sec. III a.Chr.). Suprafa\u021ba locuit\u0103, delimitat\u0103 de primele incinte este de cca. 1350 m2, respectiv 1680 m2. \u00cen etapa a III-a, suprafa\u021ba locuit\u0103 este de cca. 3200 m2 \u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te spre sud \u0219i vest spa\u021biul fortificat. Din punct de vedere cronologic aceast\u0103 etap\u0103 se plaseaz\u0103 \u00een sec. III a.Chr. (dup\u0103 primele decenii ale secolului) p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul lui sau \u00eenceputul secolului urm\u0103tor.<\/p><p id=\"u87556-6\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103derea economic\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului III \/ \u00eenceputul sec. II a.Chr. este eviden\u021biat\u0103 prin materialele de import. De altfel, sf\u00e2r\u0219itul sec. III a.Chr. reprezint\u0103 momentul \u00eencet\u0103rii existen\u021bei \u0219i a altor a\u0219ez\u0103ri din Dobrogea.\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een Dobrogea se \u00eenregistraz\u0103 raiduri ale bastarnilor \u0219i prezen\u021be ale sci\u021bilor (ultimii atesta\u021bi \u00een izvoarele literare \u0219i recunoscu\u021bi prin dovezi materiale, \u00een special monetare). Este posibil ca tocmai constituirea \u00een zon\u0103, \u00eentre Callatis \u0219i Dionysopolis, a unor \u201eregate\u201d scitice, s\u0103 fi reprezentat un motiv de \u00eencetare a func\u021bion\u0103rii a\u0219ez\u0103rii fortificate de la Albe\u0219ti.<\/p><p id=\"u87556-8\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dovezile materiale de epoc\u0103 roman\u0103 au fost descoperite la sud \u0219i vest, dincolo de zidurile cet\u0103\u021bii. \u00cen stadiul actual al cercet\u0103rilor de pe platou \u0219i \u00een absen\u021ba unor astfel de materiale \u00een zona mai intens cercetat\u0103 din interiorul fortifica\u021biei, nu ne putem pronun\u021ba dac\u0103 este vorba de o locuire roman\u0103 de durat\u0103, pe parcursul sec. I-IV p.Chr. sau doar de una pasager\u0103 \u00een intervalul amintit.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-top-column elementor-element elementor-element-cf0fb93\" data-id=\"cf0fb93\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-inner-section elementor-element elementor-element-2a6ef1b elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"2a6ef1b\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-bb1e50b\" data-id=\"bb1e50b\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-b9c8bd2 aleft elementor-widget elementor-widget-wgl-info-box\" data-id=\"b9c8bd2\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"wgl-info-box.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<div class=\"wgl-infobox\"><div class=\"wgl-infobox_wrapper\"><div class=\"wgl-infobox-content_wrapper\"><div class=\"wgl-infobox-title_wrapper\"><\/div><div class=\"wgl-infobox_content\"><p><strong><span>Materiale arheologice<\/span><\/strong><\/p><p>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Inventarul arheologic recuperat este numeros \u0219i variat: recipiente \u0219i \u0219tampile, vase de uz casnic (importate sau de provenien\u021b\u0103 local\u0103), statuete \u0219i reliefuri ceramice, obiecte din os sau din metal, monede etc. Categoria cea mai bine reprezentat\u0103 din punct de vedere cantitativ este cea a amforelor, provenite din centre de produc\u021bie bine cunoscute \u00een spa\u021biul vest-pontic: Heracleea Pontic\u0103, Thasos, Sinope, Rhodos, Cnidos, Cos.<\/p><p>\u00a0\u00a0\u00a0 Ceramica uzual\u0103 este alc\u0103tuit\u0103, \u00een ordinea frecven\u021bei, de lekythoi, castroane, c\u0103ni, platouri, unguentarii \u0219i opai\u021be. O categorie important\u0103 \u0219i bine individualizat\u0103 o reprezint\u0103ceramica autohton\u0103; ea apare \u00een forme \u0219i tehnici care continu\u0103 tradi\u021bia hallstattian\u0103 mai veche \u0219i totdeauna \u00eempreun\u0103 cu ceramica de provenien\u021b\u0103 greac\u0103.<\/p><p>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Materialul ceramic figurat \u2013 statuete \u0219i aplice ceramice \u2013 se dovede\u0219te deosebit de semnificativ \u00een continuarea spiritualit\u0103\u021bii acestei a\u0219ez\u0103ri rurale de epoc\u0103 elenistic\u0103. Reprezent\u0103rile apar\u021bin, \u00een ordinea frecven\u021bei, Cybelei, Afroditei, Demetrei, lui Dionysos \u0219i lui Apollon.<\/p><p>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Materialul ceramic de import (amforele \u0219i \u0219tampilele amforice) permite conturarea a dou\u0103 perioade de v\u00e2rf ale activit\u0103\u021bilor ecnomice de aici: prima se plaseaz\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului IV \u0219i primele decenii ale sec. III a.Chr.; cealalt\u0103 perioad\u0103 de v\u00e2rf va ocupa toat\u0103 jum\u0103tatea a doua a sec. III a.Chr. \u0219i o va dep\u0103\u0219i pe prima prin amploare \u0219i diversitate. De altfel, secolul III a.Chr. este cel mai bine reprezentat din punct de vedere al importurilor amforice, d\u00e2nd m\u0103sura dezvolt\u0103rii economice a a\u0219ez\u0103rii \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a existen\u021bei sale.<\/p><\/div><\/div><\/div><\/div>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-ffb30f0 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"ffb30f0\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-addf5e9 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"addf5e9\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-ebc52a2\" data-id=\"ebc52a2\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-1962196 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"1962196\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-895cf3d elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"895cf3d\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-c00842a aleft elementor-widget elementor-widget-wgl-info-box\" data-id=\"c00842a\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"wgl-info-box.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<div class=\"wgl-infobox\"><div class=\"wgl-infobox_wrapper\"><div class=\"wgl-infobox-content_wrapper\"><div class=\"wgl-infobox-title_wrapper\"><\/div><div class=\"wgl-infobox_content\"><p><strong><span>Colectiv de arheologi<\/span><\/strong><\/p><p>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cercet\u0103rile arheologice de la Albe\u0219ti \u2013 punctul \u201eCetate\u201d s-au desf\u0103\u0219urat de la \u00eenceput sub egida Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba (MINAC). La conducerea \u0219antierului s-a aflat Adrian R\u0103dulescu (1974-2000), Maria B\u0103rbulescu (2000-2003), Livia Buzoianu (din 2004). Colectivul ini\u021bial format din Adrian R\u0103dulescu (responsabil de \u0219antier), Nicolae Chelu\u021b\u0103-Georgescu \u0219i Maria B\u0103rbulescu, treptat s-a l\u0103rgit. La pu\u021bin timp dup\u0103 \u00eenceperea s\u0103p\u0103turilor s-a stabilit colaborarea cu arhitecta Ani\u0219oara Sion, iar la cca. un deceniu s-a al\u0103turat colectivului \u0219i Livia Buzoianu. Not\u0103m participarea de-a lungul anilor a unor colegi de la MINAC \u0219i Muzeul \u201eCallatis\u201d Mangalia: Traian Cliante, Lucian Arsenie, Valeriu Maxim, Lauren\u021biu Cliante, Vitalie Bodolic\u0103. Prezen\u021b\u0103 constant\u0103 pe \u0219antier din anii studen\u021biei \u0219i ulterior ca arheolog consacrat \u0219i membru titular al colectivului a fost Nicolae Alexandru. Preocup\u0103rile sale privind teritoriul callatian s-au corelat fericit cu cercetarea sitului de la Albe\u0219ti. Echipa actual\u0103 este format\u0103 din Livia Buzoianu (responsabil), Nicolae Alexandru, Irina Sodoleanu (Nastasi) \u0219i Marius Lascu \u2013 membri \u0219i Maria B\u0103rbulescu \u2013 consultant \u0219tiin\u021bific.<\/p><\/div><\/div><\/div><\/div>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-63f781c elementor-section-full_width elementor-hidden-desktop elementor-hidden-tablet elementor-hidden-mobile elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"63f781c\" data-element_type=\"section\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-no\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-0772b4b\" data-id=\"0772b4b\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-c8a1bab elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"c8a1bab\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-inner-section elementor-element elementor-element-3f5e13b elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"3f5e13b\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-5718860\" data-id=\"5718860\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-d681b6b elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"d681b6b\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-bf41ad6 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"bf41ad6\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-32ead42 elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"32ead42\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t<p id=\"u28577-23\"><em><span class=\"actAsInlineDiv normal_text\" id=\"u310784\"><span class=\"actAsDiv clearfix excludeFromNormalFlow\" id=\"u310782-12\" data-muse-uid=\"U310782\" data-muse-type=\"txt_frame\" data-ibe-flags=\"txtStyleSrc\"><span class=\"actAsPara\"><span id=\"u310782-2\">text<\/span>\u00a0<span id=\"u310782-4\">extras din proiectul\u00a0<\/span>MEDIUL DE VIZUALIZARE INTERACTIV\u0102 A PATRIMONIULUI CULTURAL ROMAN ANTIC PENTRU ZONA TRANSFRONTALIER\u0102 BULGARIA \u015eI ROM\u00c2NIA &#8211; (ARHIV\u0102)<\/span><span class=\"actAsPara\">CODE 15.2.1.038<\/span><span class=\"actAsPara\">INTERREG V \u2013 A ROMANIA &#8211; BULGARIA<\/span><\/span><\/span><\/em><span><\/span><\/p><p id=\"u28577-25\">Istoria Dobrogei a fost determinat\u0103 \u00een mare parte de pozi\u021bia ei geografic\u0103, la r\u0103scruce de drumuri. Principalele c\u0103i care traverseaz\u0103 Dobrogea sunt drumul m\u0103rii, drumul Dun\u0103rii \u0219i drumul care str\u0103bate acest teritoriu prin centru, de la nord la sud.<\/p><p id=\"u28577-27\">De\u0219i romanii ajunseser\u0103 la Dun\u0103re \u00eenc\u0103 din anul 14 p.Chr., abia \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Domitian Dobrogea a fost inclus\u0103 \u00een planurile strategice ale Imperiului, Scythia Minor devenind baz\u0103 a expedi\u021biilor peste Dun\u0103re \u00eempotriva dacilor.<\/p><p id=\"u28577-29\">Traian este \u00eens\u0103 cel care reu\u0219e\u0219te organizarea durabil\u0103 a limesului scitic, construind castre \u0219i castele pe malul drept al Dun\u0103rii \u0219i \u00een punctele de trecere, a\u0219a cum este \u0219i cazul cet\u0103\u021bii Capidava. Cu rare excep\u021bii, limesul scitic astfel organizat a asigurat pacea provinciei pentru mai bine de un secol.<\/p><p id=\"u28577-31\">Cetatea Capidava este situat\u0103 pe malul drept al Dun\u0103rii, la jum\u0103tatea distan\u021bei dintre H\u00e2r\u0219ova (Carsium) \u0219i Cernavod\u0103 (Axiopolis), fiind construit\u0103 cu ajutorul deta\u0219amentelor Legiunilor V Macedonica de la Troesmis \u0219i XI Claudia de la Durostorum, la \u00eenceputul secolului al II-lea. Al\u0103turi de Capidava, din sistemul de fortifica\u021bii realizat de Traian pe malul Dun\u0103rii, amintim \u0219i Carsium (H\u00e2r\u0219ova), Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus.<\/p><p id=\"u28577-33\">Toponimul cet\u0103\u021bii este getic \u0219i se traduce prin \u201ca\u0219ezarea de la cotitur\u0103\u201d, atest\u00e2nd astfel, al\u0103turi de dovezile arheologice, o locuire preroman\u0103 \u00een acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre ge\u021bii din Dobrogea \u0219i cei din C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103. Toponimul, ce s-a p\u0103strat \u00eentocmai p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, este atestat at\u00e2t de izvoarele antice \u0219i mai apoi bizantine, c\u00e2t \u0219i de trei inscrip\u021bii: piatra funerar\u0103 a lui C. Iulius Qadratus din secolul al II-lea, descoperit\u0103 la Ulmetum; un altar votiv dedicat divinit\u0103\u021bii tracice Hero de c\u0103tre Aurelius Valens,\u00a0 descoperit tot la Ulmetum \u0219i dat\u00e2nd de la sf\u00e2r\u0219itul secolului III \u2013 \u00eenceputul secolului IV;\u00a0 cea de-a treia este o inscrip\u021bie funerar\u0103 fragmentar\u0103, descoperit\u0103 recent la Capidava \u0219i \u00eei apar\u021bine lui Aurelius &#8230; conduc\u0103torul militar al unit\u0103\u021bii cantonate \u00een fortifica\u021bia de aici.<\/p><p id=\"u28577-35\">Locul ales pentru construirea fortifica\u021biei este unul deosebit de important din punct de vedere strategic, fiind\u00a0 vorba de un masiv st\u00e2ncos, \u00eenconjurat din trei p\u0103r\u021bi de ap\u0103 (Dun\u0103rea) \u0219i un \u0219an\u021b natural, fapt ce a determinat instalarea sta\u021biunii militare \u0219i dezvoltarea unui centru civil al\u0103turi. Forma masivului st\u00e2ncos pe care este a\u0219ezat\u0103 cetatea a impus \u0219i planul patrulater al castrului.<\/p><p id=\"u28577-37\">Fortifica\u021bia pentru unitatea de auxiliari de la Capidava (castellum) a fost probabil ridicat\u0103 \u00een preajma celor dou\u0103 r\u0103zboaie daco-romane, cu caracter ofensiv. Era prev\u0103zut\u0103 cu o instala\u021bie portuar\u0103, un chei la ap\u0103, magazii si alte anexe, precum \u0219i termele din afara zidurilor cet\u0103\u021bii. Tot \u00een afara cet\u0103\u021bii este atestat \u0219i cimitirul tumular, cu morminte de incinera\u021bie, cu inventare bogate, dar \u0219i o necropol\u0103 plan\u0103, cu inventare funerare mai modeste.<\/p><p id=\"u28577-39\">Capidava, ca \u0219i celelalte cet\u0103\u021bi a\u0219ezate la frontier\u0103, a trebuit s\u0103 fa\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 numeroaselor atacuri ale popula\u021biilor barbare. Astfel, primul castru roman a fost distrus de carpo-go\u021bi, probabil \u00een urma invaziei lor din 248, \u0219i a fost ref\u0103cut \u00een \u00eentregime spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al III-lea, cu caracter pur defensiv. Ruinele cet\u0103\u021bii pe care le vedem \u0219i ast\u0103zi au, a\u0219a cum am men\u021bionat, un plan patrulater, cu laturile de 105x127m, ziduri groase de peste 2m \u0219i \u00eenalte de 5-6m, cu \u0219apte turnuri, \u00eenalte de peste 10m (trei turnuri dreptunghiulare, dou\u0103 \u00een sfert de cerc \u0219i dou\u0103 intermediare, \u00een form\u0103 de potcoav\u0103 \u2013 forma literei U). Cetatea avea o poart\u0103 lat\u0103 de aproximativ 2,5m, situat\u0103 pe latura de SE, care f\u0103cea leg\u0103tura cu restul teritoriului, o poart\u0103 strategic\u0103 pe latura de SV a turnului spre Dun\u0103re \u0219i un port amenajat \u00een terase spre fluviu.<\/p><p id=\"u28577-41\">Cetatea a suferit repetate distrugeri, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al V-lea fiind ref\u0103cut\u0103 \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, ca urmare a numeroaselor atacuri ce s-au succedat pe parcursul a zeci de ani. \u00cen timpul celei de-a doua refaceri sunt incluse \u00een ziduri \u0219i capiteluri, arhitrave, statui reprezent\u00e2nd diferite divinit\u0103\u021bi, reliefuri de cult sau funerare. Acest lucru sugereaz\u0103, pe de o parte, un nivel urbanistic ridicat dar, pe de alt\u0103 parte, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 piesele proveneau din a\u0219ezarea civil\u0103 al\u0103turat\u0103 sau din necropol\u0103, dovedesc urgen\u021ba cu care s-au f\u0103cut repara\u021biile.<\/p><p id=\"u28577-43\">\u00cen secolul VI, dup\u0103 atacul devastator al hunilor ce a p\u00e2rjolit cetatea, este probabil ca aceasta s\u0103 nu mai dispus de suficiente fonduri pentru o reconstruc\u021bie. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, a fost construit un mic fort patrulater (60x60m) \u00een partea de sud a cet\u0103\u021bii.<\/p><p id=\"u28577-45\">\u00cen urma atacurilor avaro-slave, cetatea este complet distrus\u0103 \u0219i p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een secolul VII, inclusiv de c\u0103tre ultimele corpuri de trupe r\u0103mase s\u0103 supravegheze zona.<\/p><p id=\"u28577-47\">\u00cen secolul IX are loc reorganizarea grani\u021belor\u00a0 Imperiului Bizantin, iar Capidava, prin pozi\u021bia sa, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te loc \u00een strategia de organizare a noului sistem defensiv.\u00a0 A\u0219adar, peste ruinele fortifica\u021biei romane, se ridic\u0103 o cetate \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de stratiotai (\u021b\u0103rani-gr\u0103niceri), care dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al XI-lea, av\u00e2nd \u0219i ea parte de refaceri succesive. Cetatea era \u00eenconjurat\u0103 de un zid de piatr\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt ce urma traseul incintei romano-bizantine, dublat de\u00a0 un \u0219an\u021b de ap\u0103rare.<\/p><p id=\"u28577-49\">Fiind o sta\u021biune militar\u0103, aici au fost cantonate de-a lungul timpului o serie de corpuri de trup\u0103, atestate epigrafic. Este vorba prima dat\u0103 de cohors I Ubiorum (unitate auxiliar\u0103 din Germania inferior), sta\u021bionat\u0103 aici de la \u00eenfiin\u021barea castrului \u0219i p\u00e2n\u0103 prin 143. A urmat cohors I Germanorum, o alt\u0103 unitate de germani, sta\u021bionat\u0103 \u00een cursul secolului al II-lea \u0219i probabil al III-lea p.Chr.\u00a0 Mai t\u00e2rziu, \u00een epoca romano-bizantin\u0103 (secolele IV-VII), sunt atestate o vexillatio Capidavensis (un deta\u0219ament al Legiunii II Herculia), cuneus equitum Solensium \u0219i cuneus equitum scutariorum.<\/p><p id=\"u28577-51\">\u00cen circuitul de vizitare sunt cuprinse zidul de incint\u0103, turnurile intermediare \u00een form\u0103 de potcoav\u0103, poarta cet\u0103\u021bii str\u0103juit\u0103 de turn. Urmeaz\u0103 b\u0103ile publice (termele), care au fost construite \u00een afara zidurilor de incint\u0103 ale primului castru, pentru a deservi unitatea de auxiliari sta\u021bionat\u0103 aici. Au fost identificate mai multe \u00eenc\u0103peri cu hipocaust, bazine cu ap\u0103 rece \u0219i piscine \u0219i canalul de evacuare al apei.<\/p><p id=\"u28577-53\">Basilica, singura descoperit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, are trei nave, desp\u0103r\u021bite prin dou\u0103 \u0219iruri de pila\u0219tri \u0219i se \u00eencheie cu o absid\u0103 semicircular\u0103. Basilica dateaz\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului al VI-lea \u0219i prezint\u0103 influen\u021be ale arhitecturii religioase syro-palestiniene. Ea a fost suprapus\u0103 unei basilici mai mici, construit\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al IV-lea. \u00cen secolul al VI-lea, la Capidava func\u021biona unul dintre centrele episcopale ale provinciei Scythia, pozi\u021bia strategic\u0103 a Capidavei \u00een zon\u0103 \u00eenlesnind, probabil, r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului.<\/p><p id=\"u28577-55\">Cele mai recente campanii de s\u0103p\u0103turi au scos la iveal\u0103 un nou turn, care \u00eens\u0103 nu poate fi vizitat, fiind \u00een conservare. \u00cen anul 2015 au fost efectuate cercet\u0103ri extramuros \u0219i \u00een zona portului, iar \u00een 2017 se preconizeaz\u0103 finalizarea cercet\u0103rilor la terme.<\/p><p id=\"u28577-57\">Locuin\u021bele ce dateaz\u0103 din perioada medieval\u0103 timpurie au fost cercetate pe o suprafa\u021b\u0103 mare din cetate. Ele prezint\u0103 mai multe niveluri de locuire, ca urmare a refacerilor succesive. O pies\u0103 deosebit de important\u0103 pentru istoria local\u0103 este un ulcior care dateaz\u0103 din secolul X \u0219i poart\u0103 inscrip\u021bia cu litere grece\u0219ti a numelui rom\u00e2nesc \u201cPetre\u201d. Aceast\u0103 pies\u0103, al\u0103turi de altele din aceea\u0219i perioad\u0103, ilustreaz\u0103 faza de des\u0103v\u00e2r\u0219ire a poporului rom\u00e2n.<\/p><p id=\"u28577-59\">\u0218tiri despre existen\u021ba unei cet\u0103\u021bi aici afl\u0103m \u00eenc\u0103 din perioada modern\u0103, numele satului turcesc \u00eentemeiat \u00een secolul XVIII, purt\u00e2nd numele de \u201cKale-k\u00f6y\u201d (satul cet\u0103\u021bii). Fortifica\u021bia este men\u021bionat\u0103 \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX \u2013 \u00eenceputul secolului XX de c\u0103tre Mihai Ionescu-Dobrogeanu \u0219i Grigore Tocilescu. Vasile P\u00e2rvan are ideea unui proiect de cercetare arheologic\u0103 \u00een \u00eentreaga Dobroge, la care urmau sa ia parte elevii s\u0103i.<\/p><p id=\"u28577-61\">Cercet\u0103rile arheologice au fost ini\u021biate \u00een anul 1924 de c\u0103tre Grigore Florescu, asistentul lui Vasile P\u00e2rvan, care a condus cercet\u0103rile de la Capidava p\u00e2n\u0103 \u00een anul mor\u021bii sale, 1960. S\u0103p\u0103turile arheologice au fost \u00eentrerupte p\u00e2n\u0103 \u00een 1965, c\u00e2nd au fost reluate de Radu Florescu cu sprijinul Muzeului de Arheologie al Dobrogei (azi Muzeul de Istorie Na\u021bioanl\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba) \u0219i au continuat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p><p id=\"u28577-63\">\u0218antierul arheologic de la Capidava a avut un rol important \u00een formarea viitoarelor genera\u021bii de arheologi. El a func\u021bionat \u00eenc\u0103 din 1967 ca un \u0219antier-\u0219coal\u0103, primind ini\u021bial un num\u0103r mai redus de studen\u021bi, iar apoi, \u00eencep\u00e2nd cu 1988, au fost creeate condi\u021biile unei particip\u0103ri semnificative \u00een practica arheologic\u0103. \u00cen prezent, la Capidava \u00ee\u0219i pun bazele \u00een arheologie studen\u021bi de la patru universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103: Universitatea Bucure\u0219ti, Universitatea cre\u0219tin\u0103 \u201cDimitrie Cantemir\u201d din Bucure\u0219ti, Universitatea \u201cOvidius\u201d Constan\u021ba \u0219i Universitatea \u201cLucian Blaga\u201d din Sibiu.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-e01be10 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"e01be10\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-1eac389 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"1eac389\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-8acab44 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"8acab44\" data-element_type=\"section\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-cf52357\" data-id=\"cf52357\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-inner-section elementor-element elementor-element-bbcee37 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"bbcee37\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-4361b20\" data-id=\"4361b20\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-f6bdd7d elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"f6bdd7d\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-669bd45 divider_yes elementor-widget elementor-widget-wgl-double-headings\" data-id=\"669bd45\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"wgl-double-headings.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<div class=\"wgl-double_heading aleft\">                <h3 class=\"dbl-title_wrapper\"><span class=\"dbl-title dbl-title_1\">Galerie<\/span>                 <\/h3>        <\/div>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-inner-column elementor-element elementor-element-0888e9e\" data-id=\"0888e9e\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-f205f36 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"f205f36\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-a5ce6b3 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"a5ce6b3\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-19c5293 gallery-spacing-custom elementor-widget elementor-widget-image-gallery\" data-id=\"19c5293\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"image-gallery.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-image-gallery\">\n\t\t\t\n\t\t<style>\n\t\t\t#gallery-1 {\n\t\t\t\tmargin: auto;\n\t\t\t}\n\t\t\t#gallery-1 .gallery-item {\n\t\t\t\tfloat: left;\n\t\t\t\tmargin-top: 10px;\n\t\t\t\ttext-align: center;\n\t\t\t\twidth: 25%;\n\t\t\t}\n\t\t\t#gallery-1 img {\n\t\t\t\tborder: 2px solid #cfcfcf;\n\t\t\t}\n\t\t\t#gallery-1 .gallery-caption {\n\t\t\t\tmargin-left: 0;\n\t\t\t}\n\t\t\t\/* see gallery_shortcode() in wp-includes\/media.php *\/\n\t\t<\/style>\n\t\t<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-2936 gallery-columns-4 gallery-size-thegov-440-440'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a data-elementor-open-lightbox=\"yes\" data-elementor-lightbox-slideshow=\"19c5293\" data-elementor-lightbox-title=\"minac albesti 01\" data-e-action-hash=\"#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6MjkzOSwidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL21pbmFjLnJvXC93cC1jb250ZW50XC91cGxvYWRzXC8yMDI0XC8xMVwvbWluYWMtYWxiZXN0aS0wMS5qcGciLCJzbGlkZXNob3ciOiIxOWM1MjkzIn0%3D\" href='https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-01.jpg'><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" width=\"440\" height=\"390\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-01-440x390.jpg\" class=\"attachment-thegov-440-440 size-thegov-440-440\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a data-elementor-open-lightbox=\"yes\" data-elementor-lightbox-slideshow=\"19c5293\" data-elementor-lightbox-title=\"minac albesti 02\" data-e-action-hash=\"#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6Mjk0MCwidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL21pbmFjLnJvXC93cC1jb250ZW50XC91cGxvYWRzXC8yMDI0XC8xMVwvbWluYWMtYWxiZXN0aS0wMi5qcGciLCJzbGlkZXNob3ciOiIxOWM1MjkzIn0%3D\" href='https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-02.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"440\" height=\"381\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-02-440x381.jpg\" class=\"attachment-thegov-440-440 size-thegov-440-440\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a data-elementor-open-lightbox=\"yes\" data-elementor-lightbox-slideshow=\"19c5293\" data-elementor-lightbox-title=\"minac albesti 03\" data-e-action-hash=\"#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6Mjk0MSwidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL21pbmFjLnJvXC93cC1jb250ZW50XC91cGxvYWRzXC8yMDI0XC8xMVwvbWluYWMtYWxiZXN0aS0wMy5qcGciLCJzbGlkZXNob3ciOiIxOWM1MjkzIn0%3D\" href='https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-03.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"369\" height=\"277\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-03.jpg\" class=\"attachment-thegov-440-440 size-thegov-440-440\" alt=\"\" srcset=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-03.jpg 369w, https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-03-300x225.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 369px) 100vw, 369px\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a data-elementor-open-lightbox=\"yes\" data-elementor-lightbox-slideshow=\"19c5293\" data-elementor-lightbox-title=\"minac albesti 04\" data-e-action-hash=\"#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6Mjk0MiwidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL21pbmFjLnJvXC93cC1jb250ZW50XC91cGxvYWRzXC8yMDI0XC8xMVwvbWluYWMtYWxiZXN0aS0wNC5qcGciLCJzbGlkZXNob3ciOiIxOWM1MjkzIn0%3D\" href='https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-04.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"440\" height=\"381\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-04-440x381.jpg\" class=\"attachment-thegov-440-440 size-thegov-440-440\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a data-elementor-open-lightbox=\"yes\" data-elementor-lightbox-slideshow=\"19c5293\" data-elementor-lightbox-title=\"minac albesti 05\" data-e-action-hash=\"#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6Mjk0MywidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL21pbmFjLnJvXC93cC1jb250ZW50XC91cGxvYWRzXC8yMDI0XC8xMVwvbWluYWMtYWxiZXN0aS0wNS5qcGciLCJzbGlkZXNob3ciOiIxOWM1MjkzIn0%3D\" href='https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-05.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"381\" height=\"440\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-05-381x440.jpg\" class=\"attachment-thegov-440-440 size-thegov-440-440\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a data-elementor-open-lightbox=\"yes\" data-elementor-lightbox-slideshow=\"19c5293\" data-elementor-lightbox-title=\"minac albesti 06\" data-e-action-hash=\"#elementor-action%3Aaction%3Dlightbox%26settings%3DeyJpZCI6Mjk0NCwidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL21pbmFjLnJvXC93cC1jb250ZW50XC91cGxvYWRzXC8yMDI0XC8xMVwvbWluYWMtYWxiZXN0aS0wNi5qcGciLCJzbGlkZXNob3ciOiIxOWM1MjkzIn0%3D\" href='https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-06.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"440\" height=\"418\" src=\"https:\/\/minac.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/minac-albesti-06-440x418.jpg\" class=\"attachment-thegov-440-440 size-thegov-440-440\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl>\n\t\t\t<br style='clear: both' \/>\n\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-b25e4f4 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"b25e4f4\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-980cc43 e-flex e-con-boxed e-con e-parent\" data-id=\"980cc43\" data-element_type=\"container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"e-con-inner\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-604cf51 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"604cf51\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cetatea elenistic\u0103 de la ALBE\u0218TI A\u0219ezarea fortificat\u0103 de la Albe\u0219ti este situat\u0103 \u00een teritoriul callatian, pe limita lui vestic\u0103 \u0219i pe linia unei artere de circula\u021bie ce asigur\u0103 leg\u0103tura dintre a\u0219ez\u0103rile din sud-estul Dobrogei cu cele din zona Dun\u0103rii. \u00a0 Ea se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria fortifica\u021biilor cu caracter permanent, desemnate prin termenul de frurion, cu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2936","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2936"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2936\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3869,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2936\/revisions\/3869"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}