Calendar evenimente

  • 14 mai 2022

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

PROGRAM

 

Sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 19:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) invită iubitorii de cultură din municipiul și județul Constanța să participe la evenimentul european

 

NOAPTEA MUZEELOR.

 

Programul general de desfășurare al evenimentului este 19:00 – 01:00 (ultima intrare la 24:00), iar locațiile unde vă așteptăm pentru vizitarea gratuită a expozițiilor de bază ale acestora sunt următoarele:

 

Muzeul din Piața Ovidiu nr.12 și Edificiul roman cu mozaic;

 

Muzeul de arheologie Histria;

 

Muzeul Tropaeum Traiani și Monumentul triumfal din Adamclisi;

 

Muzeul Carsium din Hârșova.

 

În sediul central al muzeului (Piața Ovidiu nr.12), pe lângă vizitarea expoziției de bază, vor mai avea loc următoarele activități:

 

- începând cu ora 19:00, în Sala „Vasile Canarache”, lectorii Theodora Roșca-Neacșu și Cătălin Băluț, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, vor susține work-shop-ul „Prezentarea tehnică a mozaicului din piatră naturală”;

 

- începând cu ora 21:00, studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța vor prezenta, outdoor, spectacolul Muzeul Statuilor Shakespeare, în regia lui Mihai Mălaimare.

 

Apoi, prietenii muzeului de la Asociația „Historia Renascita” vor prezenta, tot outdoor, echipamente militare și arme specifice ale dacilor și romanilor;

 

- pe parcursul serii vor putea fi ascultate Interludii muzicale, susținute de instrumentiști ai Orchestrei Simfonice București;

 

- în intervalul 22:00 – 22:35, actorii Marius Bodochi, Daniela Vitcu și Radu Niculescu vor susține un Recital poetic din operele relegatului poet latin la Tomis, Publius Ovidius Naso și ale altor poeți remarcabili. Aceștia vor fi însoțiți în lumea poeziei de instrumentiști ai Orchestrei Simfonice București și de statui vivante realizate de studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța;

 

- la etajul II al muzeului vor fi prezentate principiile de organizare ale unei expoziții muzeale, în cadrul expoziției temporare „Cum să pregătim o expoziție”.

Expoziția din Sala Tezaur este din nou completă, de curând reîntorcându-se de la Madrid cele 19 piese cu care muzeul nostru a participat la expoziția internațională Tesoros arqueológicos de Rumanía. Las raíces dacias y romanas (01 octombrie 2021 – 27 februarie 2022), inclusiv faimosul Șarpe Glykon, piesă unicat, dar și statuile zeităților Isis, Nemesis și Venus.

 

 

 

Intrarea este gratuită!

 

Vizitatorii se vor putea bucura și de un mapping arhitectural proiectat pe fațada Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

 

 

 

Vă așteptăm cu drag!

 

 

 

 

 

  • 7 aprilie 2022

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

 

Ambasada Republicii Lituania

 

și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

 

au deosebita plăcere de a vă invita joi, 7 aprilie, la ora 12.30, la

Vernisajul Expoziției

“2021 – Anul Istoriei și culturii tătarilor lituanieni”

și la proiecția filmului

“Inelul Loialității”.

 

 

     Evenimentul marchează împlinirea a șapte secole de istorie și cultură a grupului etnic tătar în Lituania iar expoziția reprezintă o inscursiune inedită în povestea adevărată a acestei comunități creată în a doua jumătate a secolului al XVI -lea în Marele Ducat. Dovadă în acest sens stau obiecte și podoabe inedite păstrate de-a lungul veacurilor, cărți și manuscrise vechi precum și lăcașe de cult ce există și astăzi în diverse localități ale Lituaniei.

 

Vernisajul organizat în Aula “Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța va fi urmat de o recepție.

 

Vă rugăm să confirmați prezența la eveniment. Invitația în format electronic sau letric se va prezenta la intrare. Participarea se va face cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

 

 

 

TĂTARII LITUANIENI ÎN DOCUMENTELE DE ARHIVĂ

 

     În scopul comemorării a 700 de ani de istorie și cultură a tătarilor din Lituania și a  conștientizării semnificației luptei comune a lituanienilor și tătarilor împotriva Ordinului teutonic, anul 2021 a fost  declarat de către parlamentul Republicii Lituania Anul istoriei și culturii tătarilor lituanieni. Acest an a fost declarat de asemenea și Anul arhivelor. În acest context, expoziția virtuală „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” inaugurată cu eforturile Arhivei Istorice de Stat a Lituaniei în cooperare cu Arhiva Centrală de Stat a Lituaniei și Arhiva Specială a Lituaniei constituie un jalon deosebit de important în revenirea la izvoarele trecutului țării noastre și cunoașterea procesului de dezvoltare a culturii lituaniene multinaționale.

 

    Expoziția prezintă o serie de documente referitoare la istoria tătarilor lituanieni începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea și până în zilele noastre. Tătarii lituanieni constituie un grup etnic deosebit stabilit cu traiul în Marele Ducat al Lituaniei în urmă cu mai bine de 600 de ani – la cumpăna secolelor XIV–XV. Majoritatea covârșitoarea a tătarilor s-au strămutat pe meleagurile noastre în timpul domniei lui Vytautas cel Mare. Coloniștii au fost orânduiți să trăiască în sud-estul Lituaniei. Astfel în proximitatea orașelor Trakai și Vilnius au fost înființate satele Patruzeci de Tătari, Kolnolariai, Kozaklariai și alte câteva localități. Strămutarea tătarilor în Marele Ducat al Lituaniei era încurajată de condițiile excelente de trai oferite de autoritățile locale care garantau noilor sosiți dreptul deplin de a-și păstra credința religioasă, obiceiurile și posibilitatea de a-și construi lăcașe de cult. În subsidiar nobilii tătari beneficiau de  toate drepturile de care se bucura nobilimea lituaniană.

 

    Tătarii lituanieni erau ostași neînfricați. Mulți dintre ei au luptat vitejește în bătălia de la Žalgiris (Grunwald) înrolați mai întâi sub steagurile lituaniene, apoi în Regimentele de gardă din linia întâi din cadrul armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Republicii celor două națiuni cu care au  participat la toate războaiele purtate de acest stat până în momentul dezmembrării sale. În perioada Seimului cu mandat de patru ani pe câmpul de luptă alături de generalul Juozapas Beliakas s-au acoperit de glorie și alți tătari lituanieni, participanți la bătăliile din anii declinului Marelui Ducat al Lituaniei sau încadrați ulterior în oastea rebelilor lui Kosciușka. Un rol important în istoria confruntărilor militare revine unităților tătărești de cavaleriști ulani. Tătarii au participat activ și la luptele pentru redobândirea independenței din anii 1918–1920.

 

     În perioada interbelică tătarii lituanieni aveau trei parohii musulmane care își desfășurau activitatea la Kaunas, Raižiai și Vinkšnupiai. În anul 1930 în capitala provizorie a Lituaniei a fost construită prima moschee de cărămidă.  Aceste considerente ne fac să credem că situația comunității tătarilor lituanieni era destul de avantajoasă. Odată cu declanșarea celui de-al doilea război mondial  soldat cu ocuparea Lituaniei starea lucrurilor s-a schimbat radical. În anii ocupației sovietice tătarii din Lituania au fost lipsiți de dreptul de a avea propriile publicații periodice și școli cu instruire în limba maternă, iar majoritatea covârșitoare a lăcașelor de cult au fost închise.   Comunitățile tătărești și-au reluat activitățile sociale doar la sfârșitul epocii sovietice.

 

     Astăzi în Lituania există doar câteva sate locuite de comunități tătărești cu denumirile Raižiai, Nemėžis, Patruzeci de Tătari. Reprezentanții acestui popor pot fi întâlniți de asemenea în orașele Vilnius, Alytus și Kaunas. Actualmente acest grup etnic puțin numeros constituie doar 0,1% din numărul total al locuitorilor țării noastre. În pofida faptului că și-au pierdut limba încă în secolele XVI–XVII, tătarii lituanieni au reușit să-și păstreze obiceiurile, religia și cultura.

 

      Întrucât arhivele păstrează numeroase documente referitoare la istoria și cultura tătarilor lituanieni, expoziția „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” este constituită din două părți. Documentele din prima parte oglindesc istoria acestei etnii și privilegiile acordate de către voievozii Lituaniei și Poloniei sub formă de hrisoave și acte referitoare la serviciul militar prestat în oastea Marelui Ducat al Lituaniei sau armata țaristă. Acestea sunt completate de o serie de dosare privind acordarea titlurilor de noblețe, arborii genealogici ale unor familii și stemele aferente, acte referitoare la împroprietărirea noilor sosiți cu moșii în localitățile Nemežys, Kena, Patruzeci de Tătari și planurile geometrice ale acestor  moșii. Documentele din secolul XX reflectă situația tătarilor lituanieni din perioada interbelică, activitatea parohiilor musulmane și imamilor din localitățile Raižiai, Kaunas și Vinkšnupiai, starea lucrurilor în comunitățile și organizațiile religioase gen Asociația tătarilor din Kaunas, muftiatul  din Vilnius și altele. Tot aici sunt expuse și portretele iluștrilor ofițeri de armată de origine tătărească Aleksandras Makulavičiųs, Suleimanas Chaleckas și altor militari de vază. În Arhiva Specială a Lituaniei se păstrează printre altele și un set documente referitoare la tătarii exilați de autoritățile sovietice de ocupație în deceniul al cincilea al secolului XX.

 

     A doua parte a expoziției prezintă documente referitoare la activitatea moscheilor tătarilor lituanieni și registrele întocmite în lăcașele de cult. Rețeaua de moschei a fost întemeiată în perioada Republicii celor două națiuni. Documentele de arhivă conțin informații despre lăcașurile de cult din localitățile Raižiai, Patruzeci de Tătari, Nemėžis, suburbia orașului Vilnius – Lukiškės, Kaunas, Kėdainiai, Vinkșnupiai, Daubutișkės, Vija Murauščizna, Naugardukas și Vidžiai. În fondurile Arhivei Istorice de  Stat a Lituaniei se păstrează versiunea originală în limba arabă a Coranului și o seamă de registre întocmite în perioada interbelică în parohiile localităților Kaunas, Nemėžis, Raižiai, Vinkšnupiai, Patruzeci de Tătari, Vilnius (suburbia Lukiškės). Împreună cu registrele parohiilor Patruzeci de Tătari și Vilnius au supraviețuit și altele mai vechi datate din secolul al XIX-lea. Dosarele privind acordarea titlurilor de noblețe și registrele unor moschei întocmite la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea conțin înscrisuri referitoare la nașterea și decesele locuitorilor din satele Patruzeci de Tătari, Raižiai și suburbia Lukiškes.

 

     Elaborate în limbile ruteană, polonă, rusă, franceză, arabă și lituaniană, documentele în cauză vor trezi neîndoios interesul cercetătorilor în domeniul sigilografiei. Actele privind originea nobilă a titularilor sunt însoțite de ștampile heraldice tătărești; documentele referitoare la arta războiului – de ștampilele Diviziei a 3-a a Armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Regimentului tătăresc de ulani, iar actele de constituire a moscheilor sunt confirmate de ștampilele imamilor parohiilor musulmane și semnăturile de rigoare.

 

     Documentele prezentate în cadrul prezentei expoziții mărturisesc că tătarii lituanieni au contribuit în mod semnificativ la restabilirea statalității, promovarea istoriei și culturii lituaniene, fiind o dovadă  că această comunitate și-a legat îndeaproape viața de Lituania și constituie o parte integrantă a istoriei țării noastre.

 

 

 

 

  • 18 martie 2022

 

Lansarea volumului PONTICA 54 – In memoriam Mihai Irimia

și a website-ului https://revistapontica.com

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

În data de 18 martie 2022, ora 1200 va avea loc lansarea

volumului Pontica 54 / 2021 In memoriam Mihai Irimia

și

a website-ului https://revistapontica.com

 

la sediul

Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Aula „Adrian Rădulescu”.

 

În anul 2021 s-a împlinit un deceniu de când Profesorul Mihai Irimia a părăsit această lume. În calitate de cercetător, profesor, Director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (1990-1992) și Decan al Facultății de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța (1995-2004), M. Irimia  s-a dedicat cu multă pasiune și seriozitate, până la uitarea de sine, deschizând noi drumuri în activitatea universitară și în cercetarea arheologică tomitană. A fost un profesionist desăvârșit, profesor foarte exigent, dar şi apropiat de studenți, respectat de colegi, un reprezentant emblematic al generaţiei sale, care a lăsat Constanţei şi Dobrogei, atât de îndrăgite de el, o moştenire ştiinţifică şi culturală durabilă. Scrierile sale cu privire la epoca bronzului din spațiul balcanic, la geţii și relațiile lor cu  populaţiile alogene rămân lucrări de referință în bibliografia istorică a Dobrogei.

 

Bogata şi complexa activitate ştiinţifică şi didactică, desfăşurată vreme de peste cinci decenii, merita a fi marcată printr-un volum de înaltă ţinută ştiinţifică. De aceea, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a dorit să-l comemoreze pe marele cercetător dobrogean, dedicându-i volumul Pontica 54.

 

 

  • 21 ianuarie 2022

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

    Analiza problematicii localizării cetăților și fortificațiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea și interpretarea izvoarelor istorice, incluzând și surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăților medievale dispărute sau “(Re)Mapping. Arheologia hărților” (2016), au fost valorificate datele obținute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent și a celor în care sunt descrise sau apar informații despre cetățile și fortificațiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri și prospecte, aflate în arhivele de la Kiev și Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăților otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii, și nu numai, având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluția fortificațiilor otomane de la Hârșova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanța și Mangalia.

     Astfel, a fost deschisă în istoria Dobrogei veacurilor XV-XIX o temă nouă, mai puțin cunoscută, aceea a fortificațiilor otomane.

 

       În acest context, ne face plăcere să anunțăm apariția volumului Planurile și prospectele Cetății Hârșova în arhive străine, care prin efortul celor trei autori (Aurel-Daniel Stănică – ICEM Tulcea, Constantin Nicolae – Muzeul ”Carsium” Hârșova, și Mihai Anatolii Ciobanu), reunește o serie de planuri inedite ale cetății otomane de la Dunăre.

      Asemenea tuturor cetăților otomane din Dobrogea, cetatea de la Hârșova a fost prea puțin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări arheologice de amploare, doar câteva documente și acestea puse adesea sub semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei fortificații puternice.

    În acest volum sunt prezentate câteva din planurile cetății de la Hârșova descoperite recent în arhivele de la Kiev și Moscova. Aceste documente sunt deosebit de importante fiind analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică de până acum și comparate cu alte surse documentare pe care le avem la dispoziție. Planurile descoperite se constituie în surse de cercetare noi, originale, și permit o mai bună cunoaștere a situației fortificației de la Hârșova în perioada secolelor XVIII-XIX.

    Volumul a fost publicat la Editura Mega din Cluj Napoca, în cadrul proiectului cultural co-finațat de A.F.C.N. „Land[Map]. Digitizarea peisajului” (2021). Proiectul a fost implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Asociația Pro Noviodunum și Asociația Eurocentrica.

 

Lansarea volumului va avea loc vineri, 21 ianuarie, ora 11:00, la sediul Primăriei orașului Hârșova, în prezența autorilor.

 

 

Lansare inedită de carte - "Planurile și prospectele cetății Hârșova în arhive străine"

 

     Sediul Primăriei orașului Hârșova a fost în data de 21 ianuarie 2022 gazda evenimentului de lansare a cărții "Planurile și prospectele cetății Hârșova în arhive străine", lucrare semnată de către istoricii Aurel - Daniel Stănică, Constantin Nicolae și Mihai Anatolii Ciobanu și publicată la Editura Mega din Cluj Napoca. Cartea a fost lansată oficial în prezența unei asistențe numeroase, formată din reprezentanți ai autorităților județene și locale, cercetători științifici, jurnaliști și locuitori ai urbei, cu toții interesați în a afla noi detalii legate de istoria milenarei așezări dobrogene. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean - Mihai Lupu, vicepreședintele C.J. - Petre Enciu, subprefectul județului - Șenol Ali, primarul orașului Hârșova - Viorel Ionescu, Hasan Burak Ceran, coordonator Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) și directorii celor două instituții muzeale implicate în eveniment, MINA Constanța și ICEM Tulcea.

 

     Volumul a fost publicat în cadrul proiectului cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național "Land Map - Digitizarea peisajului". Grație acestui volum, cititorii pot afla informații deosebite despre cum arăta cetatea Hârșova în urmă cu mai bine de 200 de ani, în timpul războaielor ruso-turce din secolele XVIII-XIX, dar și despre viața urbei pe parcursul stăpânirii otomane din Dobrogea.

 

    Până la apariția acestei lucrări, istoria cetății otomane de la Hârșova a fost puțin cunoscută. Volumul de față vine într-un moment oportun pentru a repara aceste neajunsuri și este de natură să ofere informațiii de excepție. Astfel, cartea oferă planuri ale cetății (nu mai puțin de 19), recent descoperite în arhivele de la Kiev și Moscova. Documentele deosebit de importante sunt analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică și comparate cu alte surse documentare pe care autorii le-au avut la dispoziție. Noile planuri deschid direcții de cercetare inedite și ajută la o mai bună cunoaștere a situației în care se afla fortificația de la Hârșova în secolele XVIII-XIX.

 

 

  • 15 ianuarie 2022

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

 

            Pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Primăria Municipiului Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, Asociația „Sine Qua Non” și Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța, organizează, sâmbătă, 15 ianuarie 2022, ora 13.00,  în Aula „Adrian Rădulescu” a MINAC, masa rotundă cu tema:

 

 

La ce bun cultura în vremuri de restriște?

 

 

Specificăm faptul că activitatea se desfăşoară în condiţii limitative şi cu respectarea prevederilor impuse de creşterea incidenţei Covid 19.

 

 

 

Tur virtual

Resurse Web

Organigrama

Declarații de avere

rapoarte de activitate

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by