Calendar evenimente

  • 9 martie - 9 aprilie 2024

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR)

 

vă invită luni, 11 martie 2024, ora 13.00, la vernisajul expoziției:

 

Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale

Curator Irina Hasnaș Hubbard

 

La evenimentul care se va desfășura la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu nr, 12, etaj II) vor prezenta: Constantin Aurel Mototolea, manager și Delia Cornea, muzeograf dr. șef Secție Expoziții și Muzee în Teritoriu, din partea

MINAC, Alexandru Groza, manager și Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf din partea MOCR.

 

Expozița va putea fi vizitată de publicul larg din data de 9 martie 2024, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști Români din perioada 1948-1989 și va putea fi vizionată până în data de 9 aprilie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 - 17:00.

Prin Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale ne dorim să prezentăm publicului larg, într-un spațiu și concept unitar, preocupările și proiectele instituțiilor și specialiștilor interesați de istoria comunismului. Aceștia s-au unit într-o structură neformalizată juridic, denumită REȚEAUA MEMORIEI, lansată în anul 2015 la inițiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

 

Expoziția, aflată acum la cea de a doua itinerare, a fost inaugurată în luna decembrie 2024, la Memorialul Revoluției din 16-22 Decembrie 1989 Timișoara, bucurându-se de un număr total de 1.600 de vizitatori. Astfel, ea își propune, prin demersuri colaborative alături de ceilalți membri ai Rețelei, să traverseze, atât harta României, cât și a Republicii Moldove, în scopul popularizării la nivel larg a proiectelor ce vizează activarea, păstrarea și transmiterea memoriei recente.

 

MEMBRII REȚELEI PARTICIPANȚI LA EXPOZIȚIE: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, București, Muzeul Ororilor Comunismului în România, București, Memorialul Revoluției din Timișoara, Muzeul Universității din București,

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Ștefănești, jud. Argeș, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Casa Muzeelor Iaşi, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, jud. Sălaj, Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov, Muzeul Marton Aron, Sândominic, jud. Harghita, Muzeul Cineastului Amator, Reșița, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Sfântu Gheorghe, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiția Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroșani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare - Casa natală Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Timișoara, Muzeul de Pânze și Povești, Ţara Făgăraşului și din Republica Moldova: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Complexul muzeal în aer liber în

memoria victimelor represiunii politice, Mereni, Muzeul de Istorie a Satului Avdarma, UTA Găgăuzia și Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău.

 

ECHIPA: Expoziția a fost concepută și dezvoltată de o echipă formată din: Irina Hasnaș Hubbard, dr. muzeograf MOCR (curatoriat); arh. Adina Anghel și arh. Dan Ionescu (design mobilier expozițional); Delia Cornea, muzeograf dr. șef secție Expoziții și muzee în teritoriu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – coordonator expoziție la MINAC;

Alexandru Groza, manager MOCR (coordonator proiect) și Andreea Alexandra Dinu MOCR (responsabil comunicare).

 

ORGANIZATORI: Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) își propune să devină un spațiu al memoriei victimelor represiunii comuniste și să păstreze vie amintirea suferinței lor prin următoarele două linii principale de acțiune: crearea de bază patrimonială și

asigurarea de centre de documentare în parteneriat cu institutele de cercetare. Principalele activități vizează un efort susținut de consolidare a unei borne culturale și instituționale prin intermediul expozițiilor, evenimentelor, conferințelor, experiențelor imersive și mai ales a

dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare și obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945-1989. (https://www.mocr.ro/)

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) este o prestigioasă instituţie publică de cultură, care își desfășoară activitatea prin expoziția de la sediul central și complexele muzeale și arheologice din teritoriu: Histria, Adamclisi, Cernavodă, Capidava, Hârşova, Ulmetum și Murfatlar. În 2024 se împlinesc 145 de ani de la prima atestare documentară a muzeului constănțean, instituție care s-a consacrat prin patrimoniul bogat și variat de artefacte arheologice și istorice, precum și prin cercetarea desfășurată pe tot cuprinsul județului Constanța. (https://www.minac.ro/)

 

PARTENERI MEDIA: AGERPRES, Radio România Cultural, Modernism, Amos News

 

 

  • 9 martie - 9 aprilie 2024

Exponatul lunii martie 2024

Statuete de teracotă descoperite la Tomis

 

În luna decembrie a anului 2023 a fost efectuată o cercetare arheologică preventivă pe strada Labirint din municipiul Constanța, unde a fost documentată o mică parte a necropolei de vest a anticului Tomis, cu această ocazie fiind cercetate 35 de morminte.

În unul dintre aceste morminte, M15, datat în secolul al II-lea p.Chr., alături de alte elemente ale inventarului funerar (castron, opaiț, vas miniatural de sticlă, vas globular de sticlă, pahar fragmentar din sticlă și 6 mărgele), au fost descoperite și două statuete de teracotă, fiecare cu reprezentarea identică a două personaje feminine.

 

Cele două mici statuete au fost realizate din lut și arse în cuptor, fiind probabil opera aceluiași tipar. Din punct de vedere iconografic, ele poartă imaginea părții superioare a corpului unor personaje feminine, așezate pe un tron cu spătar și mânere, unite din zona șoldurilor și până la umăr.

Acestea sunt îmbrăcate cu o tunică decoltată și strânsă sub sâni, fiind decorate cu coliere în jurul gâtului și având o coafură cu cărare pe mijloc și coc la ceafă, împodobită cu diademe triunghiulare, înalte. Reprezentarea este una de bună calitate, detaliată, fiind vizibile șuvițele părului, buzele fine, nasul drept și ochii migdalați ai personajelor.

 

Literatura de specialitate a identificat acest tip de statuetă drept reprezentarea Demetrei și a fiicei sale Kore - Persephone.

Mitologia antică o identifică pe Demetra ca fiind zeița care patronează, în principal, agricultura, recoltele, grânele și fertilitatea solului, extinzându-și protecția asupra sănătății, căsătoriei și nașterii ușoare și fiind una dintre zeitățile care are putere și în lumea de dincolo.

Ea este fiica titanului Cronos și a soției sale Rhea, soră cu Zeus, Hades, Poseidon, Hera și Hestia. Ca și restul fraților ei, a fost înghițită de tatăl său la naștere și salvată de către fratele său Zeus. Cu el, Demetra o va avea pe Kore - Persephone, ea însăși o zeiță a vegetației și  fertilității.

Legenda despre cele două divinități povestește că, având acordului lui Zeus, Hades a răpit-o pe Persephone și a dus-o în lumea de dincolo, pentru a fi regină. Demetra a căutat-o în zadar pe fiica sa și a cerut tuturor zeilor să-i spună unde poate fi aceasta. Din păcate, nici unul dintre zei nu s-a încumetat să-i răspundă mamei, deși cu toții văzuseră ceea ce se întâmplase. Singurul care s-a îndurat de durerea ei a fost Helios - soarele. Acesta a văzut scena răpirii, din carul său solar cu care traversa bolta cerească. După ce Helios i-a povestit, Demetra l-a rugat pe Zeus să-i poruncească lui Hades să o înapoieze pe fiica sa, însă rugămințile și lacrimile ei nu au fost ascultate. Prin urmare, zeița a decretat că, dacă fiica ei nu îi va fi înapoiată, pe pământ nu va mai crește nimic, oamenii și animalele vor muri de foame, iar zeii vor dispărea în lipsa rugilor muritorilor și întreaga lume se va sfârși. Și așa a venit seceta și nimic nu mai creștea pe pământ. Nu mai existau flori, fructe și grâne, animalele au început să moară iar oamenii l-au rugat fierbinte pe Zeus să o asculte pe Demetra. Din Olimp, Zeus i-a poruncit lui Hades să o înapoieze pe Persephone, mamei sale. Însă, în nefericirea ei, fiica Demetrei mâncase semințe de rodie, singurul fruct pe care-l găsise pe tărâmul lui Hades și astfel soarta ei a fost pecetluită. Legile zeilor spuneau că oricine mânca în lumea de dincolo, trebuia să rămână acolo pe veci. Pentru a o îndupleca pe Demetra și astfel să salveze omenirea, Zeus a decretat că Persephone va sta cu mama sa jumătate din an, iar cealaltă jumătate cu Hades - soțul său, în împărăția morților. Și astfel, legenda spune că au fost instituite anotimpurile. Primăvara, când Kore - Persephone se întoarce la mama sa, natura revine la viață, apar primele flori, pomii și grânele încep să crească, oamenii și animalele se veselesc împreună cu Demetra. Toamna, când fiica se întoarce în împărăția soțului său, mama se întristează și natura moare în așteptarea primăverii ce va veni.

 

Având în vedere legenda care ne vorbește despre iubirea dintre mamă și fiică, prezența celor două statuete în mormântul de la Tomis se poate explica foarte ușor. Este în mod clar vorba despre un mormânt de femeie, căreia pentru a-i ușura trecerea în lumea de dincolo, cei dragi i-au pus cele două mici statuete, un simbol al dragostei neînvinse care luptă cu moartea și luminează calea sufletului prin întunericul rece, spre renaștere.

Statuetele pot fi admirate la sediul instituției, din Piața Ovidiu, nr. 12, Constanța.

 

La începutul primăverii, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă dorește tuturor o primăvară fericită și cu multă dragoste, iar mamelor și fiicelor lor le urează un an cu multă sănătate și fericire și le mulțumește pentru că ele ne fac viața mai frumoasă!

La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor!

 

In December 2023, a preventive archaeological research was carried out on Labirint street from Constanța, where a small part of the western necropolis of ancient Tomis was documented, with 35 graves being investigated.

In one of these graves, M15- dated to the 2nd century A,D., along with other items of the funerary inventory (a bowl, a lamp, miniature glass vessel, globular glass vessel, fragmentary glass cup and 6 beads), two terracotta statuettes were also discovered, each with the identical representation of two female characters.

 

The two small statuettes were made of clay, which was fired in the kiln, probably being  worked in the same mold. From an iconographic point of view, they bear the image of the upper part of the body of female characters, seated on a throne with a back and handles, joined from the hips to the shoulder.

They are dressed in a low-cut tunic tight under the breasts, decorated with necklaces around the neck and having a hairstyle with a parting in the middle and a bun at the back of the head, decorated with high triangular diadems. The representation is of good quality, with many details, the strands of hair, fine lips, straight nose and almond eyes of the characters are visible.

Specialized literature has identified this type of statuette with double representation, as the representation of Demeter and her daughter Kore-Persephone.

Ancient mythology identifies Demeter as the goddess who mainly patronizes agriculture, crops, grains and soil fertility, extending her protection over health, marriage and healthy birth, being one of the deities who also has power in the underworld.

She is the daughter of the titan Cronus and his wife Rhea, sister to Zeus, Hades, Poseidon, Hera and Hestia. Like the rest of her siblings, she was swallowed by her father at birth and saved by her brother Zeus. With him, Demeter will have Kore-Persephone, herself a goddess of vegetation and fertility.

 

The legend of the two of them, tells us that, with the consent of Zeus, Hades kidnapped Persephone and took her to the underworld to become his queen. Demeter searched in vain for her daughter and asked all the gods to tell her where she could be. Unfortunately, none of the gods dared to tell the mother what had happened to her daughter, although they all saw Hades. The only one who felt sorry for the mother's pain was Helios. He saw the scene of the abduction, from his solar chariot with which he crossed the sky. After hearing what Helios told her, Demeter asked Zeus to command Hades to return her daughter, but her pleas and tears were in vain. Therefore, the goddess decreed that if her daughter was not returned, nothing would grow on the earth, people and animals would starve, and the gods would disappear without the prayers of mortals, and the whole world would end. And so, the drought came and nothing grew on the earth, there were no more flowers, fruits and grains, the animals began to die and the people fervently begged Zeus to listen to Demeter. Zeus asked Hades to return Persephone to her mother. But in her misfortune, Persephone had eaten pomegranate seeds, the only fruit she had found in the realm of Hades, and so she had to remain in the underworld. The laws of the gods said that whoever ate in the afterlife, had to stay there forever. In order to pacify Demeter and save the people, Zeus decreed that Persephone would spend half the year with her mother, and the other half with her husband Hades, in the realm of the dead. And thus, legend has it, the seasons were instituted. In the spring, when Kore-Persephone returns to her mother, nature returns to life, the first flowers appear, trees and grains begin to grow, and people and animals rejoice with Demeter. In autumn, when she returns to her husband's kingdom, the mother grieves and nature dies in anticipation of the coming spring.

Considering the legend related to the love between mother and daughter, the presence of the two statuettes in the tomb from Tomis can be easily explained. It is clearly a grave of a woman, to whom, in order to facilitate her passage to the afterlife, her loved ones placed the two small statuettes, as a symbol of the love who fight death and illuminate the path of the soul through the cold darkness, to the rebirth.

 

The two statuettes can be admired at the institution's headquarters, from Piața Ovidiu, no. 12, Constanta.

 

At the beginning of spring, the Museum of History and Archaeology in Constanța wishes you all a happy spring, full of love! We also wishes mothers and their daughters a year full of health and happiness and thanks them for making our lives more beautiful!

Happy birthday to all young ladies and ladies!

 

 

  • 23  ianuarie 2024

 

Simpozion

24 IANUARIE 1859 - UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România-filiala Constanța, împreună cu preșcolari și elevi din județul Constanța, aduc un omagiu patrioților români cărora le datorăm prima etapă a procesului de realizare a României Mari, Unirea Moldovei cu Țara Românească.

 

La simpozionul 24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române, vor vorbi despre evenimentele istorice și despre personalitățile care le-au făcut posibile dr. Lavinia Dumitrașcu  -Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa-, dr. Andreea-Cristina Mănăilă -Serviciul Judeţean Constanța al Arhivelor Naționale-, elevii Luca Voinea -Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”- și  Eric Andrei Ursea -Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”.

Un spectacol artistic dedicat evenimentului va fi susținut de preșcolari de la Grădinița „2 Pitici”, de Corul Școlii gimnaziale nr. 18 „Jean Bart”, de elevi de la Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”, de Maria Comăniță, Maria Ghiață -Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, de Ansamblul folcloric „Cartalu” -Școala gimnazială Vulturu- și de Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța.

Moderator va fi dr. Lavinia Dumitrașcu și asistenții săi, Luca Voinea și Eric Andrei Ursea.

 

Simpozionul va avea loc la marți, 23 ianuarie 2024, ora 11.00, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Într-o dimineață ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau vorbeau de Cuza, de Unire, se îmbrățișau și încingeau horă în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele. Da unde mai sta cineva în casă?Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie. Vreo săptămână n-am mai putut lucra. Plăteam câte trei și câte patru sfanți pe o gazetă și ne strângeam toți s-ascultăm noutăți - «novitale» cum se zicea pe atunci. Nici nu mai era chip să ne gândim la altceva. Mi-aduc aminte că stam seara până târziu și făceam desenuri alegorice despre Unirea Principatelor.”

 

Tur virtual

Resurse Web

Organigrama

Declarații de avere

rapoarte de activitate

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by