Lansare volum omagial
IN HONOREM dr. Gabriel Gheorghe Custurea
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de numismatică, arheologie și istorie la lansarea volumului Pontica 55, Supplementum IX: STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA. In honorem Gabriel Gheorghe Custurea, care va avea loc joi, 16 martie, orele 11.00, la sediul din Piața Ovidiu, nr. 12.
Cercetătorul științific dr. Gabriel Gheorghe Custurea s-a născut la 18 martie 1952 în Constanța, într-o familie cu rădăcini dobrogene de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, la care au mai existat câteva contribuții transilvănene și oltenești. A terminat studiile gimnaziale la liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1967-1971) și a urmat Școala Militară de Ofițeri de Rezervă de la Bacău (1979-1980), pe parcursul a șase luni. A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității din București (1973-1978), iar lucrarea de licență a pregătit-o sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Ceachir.
În perioada 1993-1999 a efectuat pregătirea doctorală, sub coordonarea remarcabilului prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași, cu tema Aspecte ale vieții economice în Dobrogea în secolele IX-XI în lumina descoperirilor monetare. Începând cu anul 1993 devine cercetător la muzeul constănțean, iar între anii 1998-2004 a predat un curs de numismatică, în calitate de lector asociat, la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța.
În perioada anilor 2005-2009 a fost director adjunct al instituției muzeale constănțene, iar din 2009 până în 2016 director general.
Calitatea pregătirii sale științifice a fost onorată printr-o amplă activitate publicistică, fiind autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XIe Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike.
În calitate de specialist care a demonstrat calități științifice incontestabile, cu precădere în numismatica și arheologia mileniului I p.Chr. și de la debutul celui următor, a adus contribuţii foarte importante privind: circulația monetară bizantină; studiul fenomenelor economice și financiare specifice lumii bizantine dunărene; arheologia secolelor VI-XII; precum și realitățile urbane, economice și monetare din secolele XV-XVIII, din Dobrogea.
Odată cu numărul 40, a devenit membru al redacției revistei științifice „Pontica”, una din emblemele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, cu recunoaștere internațională, prin intermediul căreia astăzi îi omagiem activitatea științifică depusă pe parcursul întregii cariere. Editorii volumului omagial sunt dr. Gabriel Mircea Talmațchi, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi și dr. Lucian Munteanu, acesta fiind publicat la Editura EIKON, din București.
Evenimentul se va desfășura la etajul I, în aula ”Adrian Rădulescu” (sala pictată), iar intrarea este liberă.
Data de 9 martie marchează atât sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, adoptată de Parlamentul României prin Legea nr. 247/2011. Cu ocazia acestei zile cu o deosebită semnificație, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită la sediul central din Piața Ovidiu nr. 12 (Sala Comunism, etaj II), ora 11:30, la un eveniment menit a comemora victimele regimului comunist din România.
În cadrul acestei manifestări, MINA Constanța prezintă mărturii lăsate posterității de către deținuții politici ce au participat la lucrările de reamenajare a Cazinoului din Constanța la începutul anilor '50, mărturii descoperite cu ocazia implementării proiectului de reabilitare a clădirii Cazinoului, demarat la începutul anului 2020. Cele două artefacte -mărturii, reprezentând bilete olografe scrise pe hârtie de sac de către deținuții politici și ascunse în pereții Cazinoului, sunt prezentate astăzi publicului larg, sub titlul Exponatul lunii martie.
La eveniment va participa din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Constanța, doamna Marioara Ionescu, în calitate de președinte interimar.
Vă așteptăm!
Manager,
dr. Constantin Aurel MOTOTOLEA
În data de 3 martie 2023, cu începere de la orele 14.00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu, nr. 12), va fi gazda manifestării culturale intitulate
Basarabia- lacrimă de dor.
Programul evenimentului cuprinde următoarele momente:
• vernirea Expoziției Monumentele Basarabiei furate
• lansarea volumului Războiul monumentelor, semnat de Iulian Rusanovschi
• recitalul Din Basarabia, susținut de compozitorul și maestrul în Artă, Viorel Burlacu.
Expoziția, compusă din 32 de panouri tematice, aduce în atenția publicului o serie de monumente din spațiul basarabean, datând din perioada interbelică, și va rămâne deschisă spre vizitare publicului larg în perioada 3-17 martie 2023.
Manifestarea se bucură de prezența doamnei Ambasador Iuliana Gorea COSTIN, iar la festivitate va vorbi și autorul cărții, avocat Iulian Rusanovschi.
Vă așteptăm cu drag!
Simpozion
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectarul Școlar Județean Constanța și Societatea de Științe Istorice din România–filiala Constanța, vă așteaptă, vineri, 20 ianuarie 2023, ora 11.00, în Aula „Vasile Canarache” („Ovidiana”) a MINAC, la simpozionul dedicat primei etape a realizării României Mari, Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie 1859.
Vor evoca momente ale luptei pentru realizarea „Micii Uniri” și primii pași ai modernizării României dr. Lavinia Dumitrașcu – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Laura Bujor - Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” - prof. coord. Cristina Gâlă; Fabian Cotan - Liceul Teoretic „George Călinescu” - prof. coord. Eugenia Crăciun; Maria Alexandra Costea, Maria Cristina Comșa - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” – prof. coord. Violeta Borandă.
Spectacolul dedicat acestui eveniment va fi susținut de elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Cuv. Dionisie Exiguul” Constanța - coord. prof.: Marian Bostan, Adrian Clinciu, Mircea Cristian Pricop -, ai Școlii gimnaziale nr. 16 „Bogdan Petriceicu Hașdeu”- coord. prof: Alina Burciu, Grozavu Adriana - și Răzvan Decu - Școala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian - coord. prof. Mihaela Acsân.
Simpozionul va fi moderat de dr. Lavinia Dumitrașcu -– Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța - și de asistentul ei, Luca Voinea, elev al Școlii gimnaziale nr. 22 „I.C. Brătianu”.
Expoziție
Natură statică „Subiect Pretext”
21 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța găzduiește în perioada 21 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023 expoziția Natură statică” Subiect Pretext”, semnată de artista Roxana Dumitru, membru stagiar UAPR, curator expoziție – conf.univ. dr. Gheorghe Caruțiu.
Din lucrările prezentate în această expoziție personală rezultă o preocupare pentru compunerea imaginilor, printr-un sistem coerent de lucru, ținînd seama de sistemul structural geometric-plastic, format din repere geometrice, prin care a identificat modalități de a organiza spațiul, căutand permanent soluții inedite și înțelegand mecanismele complexe prin intermediul descifrării modelelor de studiu ale unora dintre marii maeștrii din istoria artelor plastice.
În tema propusă, artista a realizat diferite variante compoziționale pornind de la natura statică ca pretext, în sensul de a dezvolta diferite variante compoziționale.
Natura statică aleasă a fost cea din spațiul atelierului în care diferite forme, realizate din recuzita atelierului, creează diverse ritmuri, care au inspirat-o pentru lucrările prezentate. Compoziția a devenit pentru Roxana Dumitru principala temă în care unitatea întregului, ca principiu plastic, devine un tot unitar.
Pe drumul ales, tânăra artistă Roxana Dumitru are șanse reale de a-și impune concepția plastică în climatul divers al tendințelor actuale, afirmându-se printr-o viziune personală ce ține de tradiția picturii românești.
„REZISTENȚII. AMINTIRE și RECUNOȘTINȚĂ” –
Expoziție organizată de Muzeul Național Cotroceni și
Asociația „Apulum Forum” la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
În perioada 21 decembrie 2022 – 31 ianuarie 2023, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este gazda Expoziției itinerante „Rezistenții. Amintire și recunoștință”. Aceasta face parte dintr-un amplu proiect expozițional inițiat în anul 2019 de Muzeul Național Cotroceni, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la prăbușirea regimului comunist. Realizată în colaborare cu Asociația „Apulum Forum” din Alba Iulia și Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, expoziția propune publicului vizionarea unei galerii de portrete înfățișând foști disidenți și opozanți ai regimului totalitar comunist.
Vizitatorii vor avea ocazia de a cunoaște poveștile a 30 de eroi ai României, ale căror experiențe de viață reprezintă adevărate modele de curaj, dârzenie, cinste și conduită morală. Demersul este, în egală măsură, unul istoric, prin expunerea unor informații și documente, și unul artistic. Cele 30 de portrete realizate într-o manieră artistică remarcabilă aparțin unor tineri graficieni români, reprezentativi pentru generația de azi.
Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în data de 21 decembrie 2022, moment ce marchează împlinirea a 33 de ani de la dramaticele evenimente din Decembrie 1989, care au dus la prăbușirea regimului comunist din România.
Expoziția poate fi vizitată la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr. 12 (etaj II), în intervalul orar 9:00 – 17:00.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) organizează vineri, 16 decembrie, de la ora 10.30, lansarea volumului “Istorii pontice în benzi desenate – Tomis”. Ineditul eveniment editorial, o premieră pentru Dobrogea, dar și pentru România - din punctul de vedere al tematicii abordate și al informației de specialitate, va avea loc în Aula Adrian Rădulescu (Sala Pictată), amplasată la etajul I al instituției muzeale.
Volumul este semnat de către următorii autori: Cristian Cealera (angajat MINAC) – documentare istorică și scenariu, Octav Ungureanu – adaptare scenariu, coordonator și ilustrator, Alexandru Ciubotariu, Ștefan Buturugă, Bogdan Buturugă – ilustratori, Daniel Trăistaru – colorist.
Sunt prezentate, în linie cronologică, zece episoade din istoria orașului Tomis, astăzi Constanța, începând cu legenda întemeierii orașului (mitul Argonauților și al Lânii de Aur) și până în zilele noastre, accentul fiind pus însă pe epoca antică. Cel care ne călăuzește de-a lungul acestei imaginare călătorii este nimeni altul decât poetul latin Publius Ovidius Naso, spirit protector al urbei vest-pontice.
Doi dintre autori, scenaristul Cristian Cealera și coordonatorul grafic și liustratorul Octav Ungureanu vor prezenta modul în care a fost realizat volumul și vor oferi autografe.
Lansarea de vineri reprezintă episodul final al unui amplu proiect cultural cu finanțare nerambursabilă AFCN P1943/04.07.2022 „Istorii pontice în benzi desenate”, Aria tematică: Arte vizuale, Sesiunea II/2022, derulat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), împreună cu partenerii săi, în perioada iulie - noiembrie 2022. Acest proiect a constat într-o serie de ample activități, de la expoziţii indoor şi outdoor, la întâlniri cu autori celebri de benzi desenate, ateliere de bandă desenată pentru copii și adolescenți, lansări de noi publicaţii, etc.
Echipa proiectului cultural “Istorii pontice în benzi desenate” a fost compusă din următorii: Aurel Constantin Mototolea – coordonator proiect cultural, Delia Roxana Cornea – coordonator proiect editorial, Cristian Cealera – documentare și scenariu, Adrian Marian Filip – responsabil financiar, Octav Ungureanu – coordonator grafic.
Proiectul derulat anul acesta de către MINAC se dorește a fi doar un prim pas, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța având intenția de a continua acțiunile de promovare a istoriei, prin intermediul acestui iubit domeniu al benzilor desenate. În acest fel, poveștile adevărate ale Dobrogei pot fi mai bine cunoscute de către generația tânără și nu numai.
La lansarea de vineri sunt, așadar, invitați să participe toți cei ce iubesc, deopotrivă, istoria și benzile desenate, indiferent de vârstă, volumul în cauză fiind un excelent mod de promovare a patrimoniului cultural-istoric.
Lansarea de la MINAC va fi urmată, la ora 12.00, de o prezentare a volumului la Colegiul Național de Arte “Regina Maria” Constanța, instituție parteneră în cadrul proiectului AFCN “Istorii pontice în benzi desenate”.
Joi, 8 decembrie, cu începere de la ora 16.00, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, București, la standul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) va avea loc
lansarea volumului de bandă desenată
“Istorii pontice în benzi desenate – Tomis”.
O premieră pentru Dobrogea, dar și pentru România – din punctul de vedere al tematicii abordate și al informației de specialitate, lucrarea de față se adresează în primul rând tinerilor, dar și tuturor iubitorilor de istorie și de bandă desenată, indiferent de vârstă.
Lansarea de joi reprezintă episodul final al unui amplu proiect cultural cu finanțare nerambursabilă AFCN P1943/04.07.2022 „Istorii pontice în benzi desenate”, Aria tematică: Arte vizuale, Sesiunea II/2022, derulat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), împreună cu partenerii săi, în perioada iulie - noiembrie 2022. Acest proiect a constat într-o serie de ample activități, de la expoziţii indoor şi outdoor, la întâlniri cu autori celebri de benzi desenate, ateliere de bandă desenată pentru copii și adolescenți, lansări de noi publicaţii, toate cu subiecte şi tematică istorică, etc.
Volumul de bandă desenată ce va fi lansat joi la București este semnat de următorii autori: Cristian Cealera (angajat MINAC) – documentare istorică și scenariu, Octav Ungureanu – adaptare scenariu, coordonator și ilustrator, Alexandru Ciubotariu, Ștefan Buturugă, Bogdan Buturugă – ilustratori, Daniel Trăistaru – colorist.
În cadrul albumului sunt prezentate, în linie cronologică, zece episoade din istoria orașului Tomis, astăzi Constanța, începând cu legenda întemeierii orașului (mitul Argonauților și al Lânii de Aur) și până în zilele noastre.
Călăuza acestei călătorii imaginare este chiar poetul latin Publius Ovidius Naso, spirit protector al urbei. Cu ajutorul acestuia cititorii vor afla detalii inedite despre vremurile tulburi sau de prosperitate prin care au trecut orașul și locuitorii săi, de-a lungul a două milenii și jumătate. Sunt astfel prezentate momentele: întemeierea emporionului Tomis, războiul pentru câștigarea independenței, alungarea barbarilor ce râvneau bogățiile cetății, venirea romanilor, luptele de gladiatori din amfiteatrul urbei, învingerea goților precum și alte momente reale din punct de vedere istoric. Nu în ultimul rând, este prezentat modul în care a fost descoperit celebrul Tezaur de Sculpturi de la Tomis, în urmă cu 60 de ani. Piesele acestui Tezaur, printre care se numără statuile sau grupurile statuare Glykon, Fortuna cu Pontos, Isis sau Dubla Reprezentare a zeiței Nemesis, pot fi și astăzi admirate în Sala Tezaur a Muzeului din Constanța.
În ultima poveste a volumului sunt prezentate cele mai importante momente ale orașului din epocile Modernă și Contemporană (instaurarea administrației românești în anul 1878, inaugurarea statuii lui Ovidius, inaugurarea Cazinoului Comunal etc). La finalul volumului, tinerii cititori se pot distra cu câteva jocuri inedite, care au,de asemenea, subiecte istorice.
Echipa proiectului cultural “Istorii pontice în benzi desenate” a fost compusă din următorii: Aurel Constantin Mototolea – coordonator proiect cultural, Delia Roxana Cornea – coordonator proiect editorial, Cristian Cealera – documentare și scenariu, Adrian Marian Filip – responsabil financiar, Octav Ungureanu – coordonator grafic.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța și Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, organizează, marți, 29 noiembrie 2022, ora 11, în Aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sărbătorirea
Zilei Naționale a României – 1 Decembrie.
Împreună cu elevi și studenți din municipiul și județul Constanța, vom rememora evenimentele de sfârșit de an 1918, care au făcut posibilă România Mare, prin prezentările realizate de dr. Lavinia Dumitrașcu - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa -, Alexandra Marinciu și Octavian Marin - Universitatea „Ovidius” Constanța, Robert Paraschiv - Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, Maria-Amalia Oancea - Școala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian - și Andrei Ștefan Stănică – Liceul „Mircea cel Bătrân”.
Vom sărbători Ziua Națională a României și a românilor de pretutindeni printr-un spectacol artistic susținut de: Cătălina Sîrghi și Ansamblul folcloric „Plai de dor” - Școala gimnazială „Ion Creangă” Albești – prof. coord: Elena Dordea, Mihaela Vîlcu; Şcoala generală nr. 22 „I.C. Brătianu”- coord. înv.: Ionica Bohălțeanu, Doina Ispas, Roxana Chițic; Ansamblul folcloric „Românașii” - Școala gimnazială „George Coșbuc” 23 August - prof. coord: Valentina David; Răzvan Decu - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian – prof. coord. Mihaela Acsân; Școala gimnazială nr. 1 Siliștea - prof. coord. Silvia Nicola; Ansamblul „Cartalu” - Școala gimnazială Vulturu - prof. coord. Carmen Bîziac; Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Cuv. Dionisie Exiguul” Constanța - coord. prof.: Marian Bostan, Adrian Clinciu, Mircea Cristian Pricop; Grup vocal al Școlii gimnaziale nr. 16 „M.I.Dobrogeanu” – coord. prof. Roxana Gurău.
Participă elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu; Școala gimnazială nr. 16 „M.I.Dobrogeanu”; Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”; Şcoala gimnazială nr.1 Valu lui Traian; Școala gimnazială Vulturu; Școala gimnazială „George Coșbuc” 23 August; Școala gimnazială „Ion Creangă” Albești; Școala gimnazială nr. 1 Siliștea; Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Cuv. Dionisie Exiguul” Constanța.
Moderator: dr. Lavinia Dumitrașcu. Asistent: Luca Voinea - Școala gimnaziala nr. 22 „I.C. Brătianu”.
Vă invităm să sărbătorim împreună Ziua României și Ziua noastră, a românilor de pretutindeni!
Vineri, 25 noiembrie 2022, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost gazda unui important dublu eveniment, organizat de Asociația Filateliștilor "Tomis" Constanța.
Astfel, cu începere de la ora 14.00, în Aula "Adrian Rădulescu" (Sala Pictată) a instituției muzeale s-au desfășurat două evenimente deosebite, menite să celebreze momente importante din istoria modernă a Dobrogei. În cadrul aceleiași activități, în afara vernisajului, a fost lansat noul număr al Revistei "Magazin de Filatelie, Cartofilie și Numismatică".
În prezența unui public numeros a fost lansată expoziția "Istorii în imagini. Dobrogea la început de secol XX". Au rostit alocuțiuni reprezentanții Asociației Filateliștilor, istoricul și profesorul Valentin Ciorbea, precum și reprezentanții MINAC, managerul Aurel Constantin Mototolea și muzeograful Delia Roxana Cornea, șeful secției Expoziții și Muzee în Teritoriu.
Expoziția "Istorii în imagini. Dobrogea la început de secol XX" a reunit exponatele mai multor colecționari. Astfel, au putut fi admirate expozițiile:
Albumul cu amintiri – A fost odată în Dobrogea – Gabriel Octavian Nicolae
Invitație la concert – Gabriel Octavian Nicolae
Dobrogea - istorie în imagini – Gheorghe Stănescu
Carol I în filatelie – George Grigore
Străzile Constanței – George Barcaru
Dobrogea, tărâm de istorie și legendă – Paul Romanescu
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și
Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre
organizează
în perioada 16-18 noiembrie 2022
Sesiunea Științifică Internațională Pontica, Ediția 55: „
Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic”.
Timp de trei zile, peste 200 de specialiști români și străini (Franța, USA , Germania, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Turcia, Belgia, Austria, Republica Moldova) cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi din domeniile istoriei și arheologiei vor prezenta comunicări, pe diverse secțiuni cronologice (Preistorie, Greco-Romană, Medievală, Numismatică, Modernă-Contemporană) si tematice:
- „Arheologie în spații carstice”,
- „Mobilitatea comunităților preistorice în spațiul vest-pontic”,
- „Arte și meșteșuguri la Dunărea de Jos și în zona pontică în epocile greacă, elenistică și romană. materiale, artefacte, artizani, iconografie și comerț”,
- „Indicatori cronologici în arheologia arealului pontic: ceramică, sticlă și metal în contexte stratigrafice (între epoca greacă arhaică și perioada bizantină timpurie)”,
- „Fortificații militare și civile în zona danubiano-pontică în secolele I- VII p.Chr. Stadiul cercetărilor”,
- „Religie și comunicare religioasă în zona pontică și danubiană în perioada elenistică și romană”,
- „De la Caucaz la Dunăre. Rezultate arheologice și investigații arheometrice (secolele VII – XIII)”,
- „Elite politice românești între democrație și dictatură”.
Deschiderea oficială a Sesiunii va avea loc miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 10.00, în Aula „Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Evenimentul debutează cu alocuțiuni oficiale și o prezentare dedicată celebrării a 60 de ani de la descoperirea Tezaurului de Sculpturi de la Tomis.
În continuare vor avea loc lansări de carte, urmând a fi prezentate ultimele noutăți editoriale, respectiv volumele: „Pontica 55 (2022). In Memoriam Constantin Chera”, „Supplementum VIII (2022). In Honorem Livia Buzoianu”, „Analele Dobrogei, Seria a III-a, An IV /2022”, „Constanța Multietnică. Istorii, case, proprietari, memorii pierdute”. (Institutul Național al Patrimoniului), Ion Râșnoveanu „Viața cotidiană în Dobrogea interbelică”.
Tot miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 12.00, la etajul II al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor fi vernisate următoarele expozițiile: „Începuturile civilizației în Vechea Europă. De la meșteșug la artă Hamangia”, „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța”și „Regele Ferdinand și Regina Maria. Un destin comun: România Mare” .
Comunicările științifice vor începe miercuri, ora 15.00 și vor continua în zilele de joi și vineri, respectiv 17 - 18 noiembrie, desfășurându-se în format mixt – fizic și online.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) găzduiește duminică, 13 noiembrie 2022, de la ora 11.00, un eveniment editorial de excepție. În Aula „Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) va avea loc lansarea cărții “Grecii Constanței Vechi”, autor dr. Constantin Cheramidoglu, lucrarea fiind editată sub egida Comunității Elene “Elpis” din Constanța.
Volumul prezintă, de-a lungul a nu mai puțin de 584 de pagini, informații deosebite și inedite despre membrii comunității elene din Constanța, de-a lungul unui secol, în perioada 1850-1950. Sunt prezentate portrete ale celor mai marcanți membri, precum și informații prețioase despre viața cotidiană și contribuția grecilor la dezvoltarea orașului modern, în diverse perioade. Cartea conține de asemenea, documente și fotografii inedite, articole din ziarele vremii, toate acestea ajutând la o mai bună înțelegere a rolului deosebit de important avut de comunitatea elenă din localitate.
Cartea “Grecii Constanței Vechi” este o lucrare care aduce informații deosebite, de natură să îmbogățească și să completeze istoria modernă a orașului.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectarul Școlar Județean Constanța și Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, organizează, vineri, 11 noiembrie 2022, la ora 11.00, în Aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, simpozionul dedicat Zilei noastre, a dobrogenilor, intitulat
144 DE ANI
DE LA REVENIREA DOBROGEI LA ȚARĂ.
14 NOIEMBRIE 1878- 14 NOIEMBRIE 2022
Invitat special este directorul Serviciului Judeţean Constanța al Arhivelor Naționale, dr. Gina Ghiață.
După o lungă perioadă în care am sărbătorit on line momentele importante ale istoriei noastre naționale, elevi din orașul și județul Constanța vor prezenta eseuri - Loredana Dinu - Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, Fabian Cotan - Liceul Teoretic „George Călinescu”, Bianca Gornea - Școala gimnazială nr. 16 „M.I.Dobrogeanu” - și un program artistic dedicat evenimentului - Școala gimnazială „I. Murgescu” Valu lui Traian, Teodor Danci – solist vocal, Răzvan Decu, Jechiu Miruna, Alesia Marinescu - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Ansamblul „Cartalu” - Școala gimnazială Vulturu, Anda Andreea Buică – Liceul de Artă „Regina Maria”, Școala gimnazială nr. 18 „Jean Bart” .
Ne vom cunoaște/revedea cu elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, Liceul Teoretic „George Călinescu”, Liceul Teoretic „Traian”, Școala gimnazială nr. 16 „M. I. Dobrogeanu ”, Școala generală nr. 18 „Jean Bart”, Școala gimnaziala nr. 22 „I.C. Brătianu”, Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Școala gimnazială „I. .Murgescu” Valu lui Traian, Școala gimnazială Vulturu, Școala gimnazială „George Coșbuc” 23 August, Școala gimnazială „Ion Creangă” Albești.
Vă invităm să sărbătorim împreună acest eveniment, de cea mai mare importanță pentru noi, dobrogenii!
<
>
În zilele de 3-4 noiembrie 2022, în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) se vor desfășura ateliere de bandă desenată, conduse de reputați specialiști în domeniu. Astfel, președintele Asociației Bedefililor din România, istoricul și criticul Dodo Niță va face o introducere în istoria și arta benzii desenate din România cu prezentarea tehnicilor de lucru, a limbajului și narativității firului povestitor, în timp ce cunoscutul autor de benzi desenate Octav Ungureanu, cu o activitate de peste 10 ani de ilustrator, editor, traducător si organizator de evenimente pe scena de benzi desenate le va dezvălui tinerilor participanți câteva dintre tainele acestei arte.
Sub îndrumarea profesorilor coordonatori, la eveniment vor participa elevi ai claselor de arte din cadrul Școlii Gimnaziale nr.39 “Nicolae Tonitza” Constanța, respectiv elevi ai claselor de profil grafic din cadrul Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, școli partenere în cadrul evenimentului. Atelierele de benzi desenate sunt organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ca parte integrantă a unui amplu proiect cultural cu co-finanțare nerambursabilă AFCN P1943/04.07.2022 “Istorii pontice în benzi desenate”, derulat în perioada iulie-noiembrie 2022, de către instituția noastră în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Bedefililor din România, și are ca scop ca scop apropierea copiilor și tinerilor de istoria locală, prin intermediul artei benzilor desenate și a tehnicilor de lucru specifice ei.
Elevii participanți vor avea ocazie să se întâlnească, în preambulul acestei manifestări, cu doi tineri artiști locali, care prin activitatea lor și-au construit deja o carieră artistică și un brand. Este vorba de Vlad Minculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, care în ultimii patru ani și-a dezvoltat talentul în stilul creațiilor artistice doodle art, mai cunoscut pe platformele media sub numele „art_quil” (www.instagram.com/art_quil/), precum și de Luca Siea “Lukrt”, elev în clasa a VII-a la Liceul Ovidius Constanța, care a dezvoltat o linie de creație de produse personalizate (tricouri, hanorace, postere, stickere, etc.) pe baza creaților sale artistice ce au în centrul atenției diferite personaje imaginare dar și creații doodle art.(www.lukrt.ro) Povestea de succes a celor doi tineri artiști și antreprenori, precum și schimbul de idei cu invitații atelierelor de benzi desenate vor permite elevilor participanți o apropiere inedită de artă, de istorie și de provocările creațiilor artistice.
În urmă cu 100 de ani, pe data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia a avut loc unul dintre cele mai importante momente simbolice din Istoria României. În catedrala ortodoxă din oraș, ridicată în numai nouă luni de zile, s-a desfășurat Ceremonia Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, regi ai tuturor românilor!
Festivitatea a reprezentat momentul culminant al unui complex proces de constituire a unui stat reîntregit după secole, a unui regat ce își aducea între granițele sale toate provinciile locuite de către români și care mult timp se aflaseră sub stăpânirea altor puteri.
Încoronarea de la Alba Iulia a fost continuarea logică și finală a unor evenimente anterioare deosebite: succesele militare din Primul Război Mondial, și cele politice, petrecute în 1918, Unirea României cu Transilvania, Bucovina și Basarabia. De asemenea, crucialul moment din 15 octombrie 1922 a fost și consecința unui context politic internațional extrem de favorabil, creat în urma negocierilor de pace de la Paris, din anul 1920. În urma semnării Tratatului de Pace din capitala Franței, de pe 28 octombrie 1920, statul român obținuse deja sprijnul și confirmarea marilor puteri europene, care recunoscuseră unificarea provinciilor românești sub un un singur sceptru, cel al Regelui Ferdinand.
România mai avea însă nevoie de un singur lucru și anume acela de a marca simbolic unirea tuturor teritoriilor românești. Ideea încoronării de la Alba Iulia i-a aparținut Reginei Maria și a fost imediat preluată și susținută de guvern. Maria și-a dorit de la bun început ca încoronarea propriu-zisă să fie dublată de serbări grandioase, care să demonstreze întregii lumi importanța României Mari.
Alegerea orașului Alba Iulia era una logică, având în vedere faptul că în anul 1600 Mihai Viteazul proclamase tot aici unirea Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei.
Încoronarea a fost programată inițial pentru data de 24 septembrie 1921, dar mai mulți factori au contribuit la amânarea ceremoniei pentru toamna anului viitor.
Actul unirii simbolice nu putea avea loc decât într-un lăcaș ortodox de cult. Planurile Catedralei, ale bisericii și ale incintei pavilionare au fost realizate de arhitectul Victor G. Ștefănescu, același arhitect ce și-a adus un aport deosebit la modernizarea Constanței, planurile sale fiind folosite pentru realizarea Palatului Comunal (actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța, 1911-1921), a Cuibului Reginei (Pavilionul Regal al Reginei Elisabeta, din Portul Constanța, 1909) și a Moscheii Carol I (1910-1913).
Biserica Încoronării a fost pregătită pentru marele eveniment, primind un dublu hram, al Sfintei Treimi și al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Sosiți la Alba Iulia în acea dimineață, suveranii României au fost primiți de către mitropolitul Miron Cristea, care a oficiat ceremonia. La eveniment au fost prezenți reprezentanți de marcă (politicieni, militari și membrii ai unor case regale - prinți, prințese, nobili și viitori regi) din 13 mari state ale Europei iar prezența acestora a marcat, odată în plus, confirmarea internațională de care România Mare avea nevoie. Cea mai numeroasă delegație a fost cea a Franței, care a dorit astfel să accentueze contribuția sa majoră la realizarea României Mari. În prezența tuturor acestora, Ferdinand a fost încoronat cu așa-numita Coroană de Oțel, făcută din oțelul tunurilor capturate în 1877, la Plevna. Față de coroana pe care și predecesorul său Carol I o purtase, acum, aceasta a avut în plus trei pietre prețioase, reprezentând cele trei provincii românești, Transilvania, Basarabia și Bucovina, ce se uniseră cu țara.
În aceeași zi de 15 octombrie 1922, Cancelaria Regală a emis două documente, cel al Încoronării și „Proclamația Majestății Sale Regele, către Popor”. În aceasta din urmă, printre altele, se menționează următoarele:
„Punând pe capul meu, întru-această străveche cetate a Daciei Romane coroana de oțel de la Plevna, pe care noui și glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, Mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile și de pretutindeni, prin credința lor, prin munca și prin jertfa lor au asigurat unitatea națională și salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas și o simțire, de la Tisa până la Nistru și până la Mare”.
Evenimentele dedicate încoronării au continuat și a doua, la București, acolo unde s-au organizat defilări și slujbe religioase.
15 octombrie 1922 rămâne o dată sfântă în Cartea de Istorie a României, un moment ce marchează devenirea și transformarea acestei țări într-un stat unitar, modern, suveran, pe deplin stăpânitor asupra tuturor provinciilor locuite de români.
*Informații și citatul prezentat au fost preluate din studiul Ionelei Simona Mircea, Biserica de încoronare – istorie și har. 15 octombrie 1922 – încoronarea suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I și Regina Maria, Acta Mvsei Porolissensis, XXXIX, 2017, p.211-234.
**Fotografiile suveranilor Romîniei sunt sunt puse la dispoziția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța prin bunăvoința Arhivelor Naționale ale României (ANR SANIC), făcând parte din fond Casa Regală, Personale-Regina Maria, dosar III.136.1922, f 22v.tif (Regele Ferdinand) și fond Casa Regală, Personale-Regina Maria, dosar III.136.1922, f 23v.tif (Regina Maria)
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) are deosebita plăcere de a vă invita la lansarea volumului Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României, autor Delia Roxana Cornea, editat prin co-finanțare nerambursabilă AFCN P0197/02.03.2021.
În cadrul evenimentului vor fi prezentate demersurile de documentare care au permis realizarea acestei lucrări, prin care autoarea și-a propus să reconstituie evoluția istorică a reședințelor regale din Constanța și Balcic, precum și contribuția lor în dezvoltarea orașelor maritime în care au fost construite.
Trei dintre aceste clădiri regale au fost ridicate în Constanța, care a devenit astfel, în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial, cea de a doua reședință regală de vară, semn al deosebitei atenții de care orașul și portul s-au bucurat în timpul domniei Regelui Carol I, dar și a urmașului acestuia, Regele Ferdinand I Întregitorul.
Cea care și-a pus amprenta însă, în mod fundamental, asupra evoluției acestor reședințe regale de la Constanța și Balcic, a fost Regina Maria a României, a cărei moștenire culturală este evocată în cadrul evenimentului, la aproape 147 de ani de la nașterea sa.
Manifestarea va continua cu prezentarea website-ului dedicat proiectului, precum și cu vizionarea unui film realizat de partenerii media din cadrul proiectului, Constanța TV, film ce abordează evoluția acestor foste reședințe regale, starea juridică din prezent și modalitățile de valorificare culturală și turistică a acestora. Evenimentul va avea loc în data de 21 septembrie 2022, la sediul central al Muzeului din Piața Ovidiu, nr. 12, Aula Adrian Rădulescu (Sala Pictată), cu începere de la ora 12.30 și va fi moderat de profesorul universitar Florin Anghel, una dintre personalitățile constănțene care a militat pentru salvarea fostului palat regal din Mamaia. Manifestarea va beneficia și de prezența doamnei Jenny Mihaylova, directorul Centrului Cultural "Dvoreca" Balcic, instituție parteneră.
În cadrul proiectului cu co-finanțare nerambursabilă AFCN P0197/02.03.2021, MINA Constanța a beneficiat de sprijinul și susținerea instituțiilor partenere, respectiv Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Centrul Cultural „Dvoreca– Palace Balcic”, Muzeul Portului Constanța și Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța, cărora le aducem mulțumiri și pe această cale.
Vă așteptăm cu drag!
Lansare volum Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României,
autor Delia Roxana Cornea
Ieri, 21 septembrie 2022, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a avut loc un lansarea volumului Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României, autor Delia Roxana Cornea. Apărută sub egida instituției noastre și într-o formă grafică de excepție, asigurată de Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, volumul reconstituie evoluția istorică a celor patru reședințe regale de la Marea Neagră, respectiv Palatul Regal de la Constanța, care a funcționat în perioada 1907-1922, actualmente Tribunalul Constanța, Pavilionul Regal din Port (1910-1947), actualmente Muzeul Portului Constanța, fosta reședință regală de la Mamaia (1927-1932), revenită de curând în patrimoniul statului și, bineînțeles, Palatul Regal de la Balcic, care funcționează astăzi sub forma Centrului Cultural "Dvoreca" Balcic.
Cu un public numeros, format atât din specialiști, cât și din simplii locuitori ai orașului nostru, evenimentul s-a bucurat de un mare interes, fiind adusă în discuție nevoia de cunoaștere și valorificare culturală, turistică, socială, economică a acestor locuri ale memoriei, care poartă amprenta regalității.
În cadrul discursurilor susținute de Constantin-Aurel Mototolea, directorul instituției, autor Delia Roxana Cornea, Claudiu Victor Turcitu, reprezentantul Arhivelor Naționale și George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța, au fost prezentate atât munca de cercetare și documentare care a stat la baza acestei lucrării, cât și nevoia de conservare și valorificare a clădirilor simbol ale orașului Constanța. Evenimentul a fost moderat de profesorul universitar Florin Anghel, unul dintre inițiatorii demersurilor de salvare a reședinței regale de la Mamaia.
Manifestarea s-a bucurat și de participarea excepțională a doamnei Jenny Mihailova, directoarea Centrului Cultural "Dvoreca" Balcic, care a reliefat amprenta fundamentală lăsată de Regina Maria asupra Balcicului și faptul că această fostă reședință regală este foarte iubită de români, turiștii din țara noastră fiind, anual, cei mai numeroși vizitatori ai Balcicului.
În cadrul evenimentului a fost prezentat și site-ul proiectului, reședinteregale.ro, care reunește o serie de mărturii foto-documentare din epocă din cadrul Arhivelor Naționale ale României și din fondul documentar al MINA Constanța, documente pe care autoarea, conform mărturisirilor, nu le-a putut include în volum, dar a simțit nevoia să le pună la dispoziția publicului larg, prin intermediul acestui instrument de navigare.
În finalul evenimentului, publicul a vizionat filmul de prezentare Reședințele Regale de la Marea Neagră, realizat de partenerii media din cadrul proiectului, CONSTANȚA TV, după un scenariu semnat de Delia Roxana Cornea și Cristian Cealera. Îmbinând interviuri, filmări cu drona, dar și o serie de fotografii și mărturii din epocă, filmul a prezentat într-o succesiune cronologică evoluția celor patru clădiri regale din orașul nostru, importanța lor în reliefarea Constanței ca a doua reședință de vară a Familiei Regale, situația clădirilor în prezent, precum și modelul de succes de valorificare cultural-turistică reprezentat astăzi de fostul palat de la Balcic.
Publicul auditor a putut vedea, în premieră, fotografii de epocă colorizate, înfățișând-o pe Regina Maria, pe Principesa-mamă Elena sau pe Regele-copil Mihai, manieră atractivă prin care Constantin Țițineanu, directorul de imagine, precum și Cristian Broască, care a semnat montajul, grafica și sunetul filmului, au dorit să facă o punte de legătură între trecutul acestor clădiri simbol și prezent.
Aducând mulțumiri tuturor celor prezenți ieri la eveniment, partenerilor din proiect, dar și Administrației Fondului Cultural Național, care a co-finanțat toate aceste activități, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța precizează că volumul Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României, autor Delia Roxana Cornea, va putea fi achiziționat în curând de la magazinul muzeal, iar filmul de prezentare va fi încărcat pe site-ul proiectului (www.resedinteregale.ro), dar și pe site-ul instituției noastre (www.minac.ro) și al Arhivelor Naționale ale României (www.arhivelenationale.ro), principalul nostru partener în acest demers cultural.
<
>
Cu 95 de ani în urmă locuitorii orașului Constanța, în frunte cu edilii lor, erau martorii unui eveniment deosebit – inaugurarea Palatului Regal de la Mamaia, ridicat pe terenul primit în dar de către suveranii României de la Primăria orașului Constanța. Decizia comunală din 5 decembrie 1924 consemna în acest sens: „Pătrunși de adânc respect și admirațiune către Făuritorii României Mari, către adevărații Părinți ai Patriei, păstrând neștearsă în sufletul constănțenilor amintirea zilelor grele, când dușmanul cotropitor călcase peste zidurile Constanței, când toată încurajarea și speranța zilelor fericite veneau de la Auguștii noștri Suverani; [...] Ca semn de prețuire nețărmurită și de devotament adânc - DECIDE: Să roage pe Majestatea Sa Regele Ferdinand I și pe Majestatea Sa Regina Maria, a primi ca donație terenul în suprafață de 34968 m.p., aflat pe plaja Mamaia lângă Parcul Comunal Ioan I.C.Brătianu, ca loc destinat pentru castelul de vară al Majestăților Lor și cu drept de proprietate absolută și personală”.
Edificat între anii 1924-1927, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, Palatul Regal de la Mamaia a fost proiectat ca reședință estivală pentru întreaga Familie Regală, dar moartea Regelui Ferdinand I a determinat-o pe Regina Maria să doneze castelul Principesei-mamă Elena și Regelui-copil Mihai. Inaugurarea Palatului a avut loc într-o perioadă grea pentru Familia Regală, aflată în doliu, tocmai de aceea festivitățile ce au avut loc în data de 22 august 1927 au fost restrânse la un număr limitat de participanți, în special oficialitățile administrative ale Constanței și județului, și înalții prelați în frunte cu Episcopul Gherontie, care a și oficiat serviciul religios.
Începând din acel moment și până în anul 1932, Palatul Regal de la Mamaia a devenind unul din locurile preferate petrecerii vacanțelor regale la mare, fotografiile de epocă surprinzându-i adeseori pe Regele-copil Mihai și Principesa-mamă Elena în compania rudelor și prietenilor, dintre care am putea aminti pe Prințul Filip al Greciei și Danemarcei, ce avea să devină ulterior soțul Reginei Elisabeta a II-a.
După 1932 Reședința regală de la Mamaia a fost vândută Ministerului Apărării, intrând în posesia Flotei de Hidroaviaţie de la Mamaia, fiind transformată în casă de odihnă şi club pentru aviatori şi familiile lor. În perioada comunistă fosta reședință regală a fost transformată în Casă de odihnă pentru oamenii muncii, iar la sfârșitul anilor '70 cele două clădiri ale ansamblului, respectiv Palatul Regal și Pavilionul Reginei Maria, au fost transformate în „Club Neckerman” și „Club Orient”. Deși aflate în prezent într-o stare avansată de degradare, fostul palat regal și vila reginei Maria de la Mamaia rămân până în prezent clădiri-simbol ale orașului nostru, alături de celelalte foste reședințe regale și în acest context, al împlinirii a 95 de ani de la inaugurare, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va lansa, în data de 21 septembrie 2022, un volum dedicat reședințelor regale de la Marea Neagră, volum care reconstituie evoluția acestui palat și impactul deosebit pe care l-a avut în modernizarea stațiunii Mamaia.
Volumul, semnat de muzeograf dr. Delia Roxana Cornea, este rodul unei cercetări de doi ani de zile și are la bază documente și fotografii de epocă aflate în Arhivele Naționale ale României, publicarea sa realizându-se prin Proiectul cultural cu co-finanțare AFCN P 0197/02.03.2021 „Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României”.
Cetatea Capidava va fi în acest week-end scena de desfășurare a unui inedit eveniment cultural care se desfășoară sub deviza "Ascultă Vinul, Citește Istoria, Scrie Povestea!".
Proiectul pilot "VinSToria - Experiențe culturale, cu arheologie, istorie și vin" se va desfășura în zilele de sâmbătă, 20 și duminică, 21 august și este organizat în parteneriat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Centrul Cultural Județean "Teodor T. Burada", cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. Pe parcursul celor două zile accesul în cetatea Capidava este gratuit, cu respectarea normelor de protecție a siturilor istorice.
Programul evenimentului cuprinde multiple și variate activități, de la degustări de vinuri și produse locale, la vizite ghidate în cetate, prezentări de carte tematică, expoziții de artă și de hărți medievale ale Mării Negre și până la ateliere de creație și proiecție de film istoric. Evenimentul "VinSToria" se adresează publicului larg și dorește să prezinte într-o manieră inedită legătura dintre istoria Dobrogei și viticultura milenară a regiunii dintre Dunăre și Mare.
Programul zilei de sâmbătă, 20 august, este unul complex. Activitățile încep la ora 11.00, când reprezentanții instituțiilor organizatoare vor face o prezentare generală a evenimentului. Cu aceeași ocazie se va discuta despre traseul de cicloturism EuroVelo 6 https://en.eurovelo.com/ev6/romania, și care îmbină vizitarea siturilor arheologice, monumentelor istorice și a lăcașurilor de cult din județul Constanța (Murfatlar, Medgidia, Cernavodă, Topalu, Crucea, Hârșova etc).
La ora 12.00, responsabilul științific al sitului arheologic, dr. Ioan Carol Opriș (Facultatea de Istorie, Universitatea București) va prezenta asistenței volumul "Capidava II", o monografie deosebită ce prezintă detalii foarte interesante, legate de istoria acestei cetăți.
Capidava este unul dintre cele mai cunoscute situri antice dobrogene, fiind obiectul cercetărilor de specialitate încă din anul 1924. Cetate iconică a limesului (frontierei) din Dobrogea, Capidava a avut o existență lungă și zbuciumată. A fost întemeiată în primii ani ai sec. II p.Chr, în timpul împăratului Traian și a continuat să existe până în veacul al VII-lea. După numeroase atacuri ale migratorilor, cetatea a fost părăsită timp de două secole, locuirea fiind reluată în sec. IX p.Chr. (în timpul dominației bizantine). A mai funcționat timp de două veacuri, dar la jumătatea sec.XI, fortificația bizantină a fost definitiv distrusă.
Povestea cetății continuă însă și astăzi, situl devenind un mare șantier-școală în arheologia româneacă, precum și un obiectiv turistic extrem de atractiv.
Prezentarea monografiei istorice va fi urmată de o expunere făcută de un somelier reputat, în acest mod realizându-se legătura dintre istoria cetății romane și povestea viticulturii din regiune.
În intervalul 13.00 - 16.30 vor avea loc prezentări și degustări de vinuri, la aceste acțiuni participând cunoscute crame din județ. În același timp, vor avea loc și degustări de produse locale, în limita stocurilor disponibile și până la epuizarea acestora.
Sunt programate și work-shopuri și ateliere pentru copii, care vor putea să deseneze și să coloreze, având ca modele piese, personaje și alte artefacte istorice.
Specialistul Liviu Lungu, de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va fi protagonistul unei inedite "Conferințe despre vin și arheologi", în cadrul căreia va oferi informații ... inedite.
De la ora 17.00 este programat un "Atelier" de povești și legende, copiilor urmând să le fie prezentate câteva mituri ale Dobrogei, ce aduc un plus de culoare și înfrumusețează povestea acestor meleaguri pline de taine.
Tot în intervalul orar 17.00-19.00 sunt programate vizite ghidate în cetatea Capidava, tururi efectuate de către specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Ziua de sâmbătă se va încheia cu o proiecție de film, în aer liber, urmând a fi difuzată pelicula de colecție "The Secret of Santa Vittoria" (Secretul din Santa Vittoria), o capodoperă cinematografică, ce face, la rândul său, legătura dintre istorie și vin. Producția datează din anul 1969, a fost regizată de Stanley Kramer și îi are în distribuție pe marii actori Anthony Quinn, Anna Magnani, Virna Lisi și Giancarlo Giannini.
Duminică, 21 august, vizitarea cetății Capidava va fi, de asemenea, gratuită.
Prin toate acțiunile mai sus-expuse, evenimentul de la Capidava își propune să conecteze și să prezinte publicului vizitator două dintre bogățiile permanente ale Dobrogei, vinul și istoria.
VinStoria – Capidava 2022, la final!
Din cele mai vechi timpuri, pe malurile dobrogene ale Dunării s-a cultivat viță de vie iar vinul a fost o componentă constantă și importantă a traiului cotidian, în toate epocile istorice. Legătura dintre istoria ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră și viticultură este una extrem de strânsă, iar acest lucru a fost evidențiat în cadrul unui recent eveniment cultural, desfășurat în week-endul trecut, la Cetatea Capidava.
„VinStoria – Experiențe culturale, cu arheologie, istorie și vin” s-a desfășurat în zilele de sâmbătă, 20 august și duminică 21 august, în incinta sitului arheologic de pe raza comunei constănțene Topalu. Evenimentul a fost compus dintr-o multitudine de activități diverse, care au constat în degustări de vinuri și de produse locale, vizite ghidate în cetate, ateliere de creație, expoziții și proiecție de film cu tematică specifică.
Alegerea Capidavei ca și gazdă a unui astfel de eveniment este una logică și explicabilă. Așa numita „cetate de la cotitură” este una dintre cele mai importante așezări antice descoperite în județul Constanța. Castru strategic de pe limesul dunărean, Capidava are o istorie ce se întinde de-a lungul unui mileniu, începând cu sec. II p.Chr., din vremea împăratului Traian și până în veacul al XI-lea, în plină dominație bizantină. Astăzi, situl arheologic Capidava este situat pe Drumul Viei și Vinului, o rută acceptată la nivel național și care cuprinde toate cramele existente de-a lungul Dunării.
Pentru ca legătura dintre vin și istorie să poată fi mai ușor înțeleasă, sâmbătă dimineață, în incinta Centrului de Informare Turistică de la Cetatea Capidava a avut loc o prezentare ținută de responsabilul științific al șantierului arheologic, dr. Ioan Carol Opriș. Acesta a oferit detalii legate de descoperiri arheologice ce evidențiază consumul și comerțul cu vin în epoca romană, prezentând amfore și vase folosite în urmă cu aproape două mii de ani în viticultura provinciei romane. Dovezile arheologice vin astfel să ne ateste importuri de vin din îndepărtate colțuri ale Imperiului Roman (vinuri aduse din Gaza, Tunisia sau Creta), dar și producția proprie locală. Specialistul a vorbit și despre o inscripție deosebită, găsită pe o bucată de capac, și care a fost tradusă astfel: „Doamne Ajută! Bea vinul frumos!”
Viticultura a continuat să fie un domeniu extrem de important de-a lungul tuturor perioadelor istorice, în antichitate, ev mediu și epocă modernă. După 1878, statul român s-a implicat activ în modernizarea Dobrogei, iar cultura viței de vie s-a dezvoltat între Dunăre și Mare, mai ales grație condițiilor climatice de aici și a solului foarte bun.
În cadrul evenimentului, câteva dintre cele mai importante crame ale județului au oferit publicului degustări ale unor sortimente variate de vin. În același timp, vizitatorii au putut admira și două expoziții, una cu hărți antice și medievale ale Mării Negre, iar cea de a doua, de artă contemporană, dar intitulată sugestiv „Zeități la Pontul Euxin”.
Seara de sâmbătă s-a încheiat cu proiecție de film istoric, „The Secret of Santa Vittoria” (Secretul din Santa Vittoria), o creație din anul 1969, ce i-a avut în distribuție pe celebrii actori Anthony Quinn și Anna Magnani. Filmul spune povestea unei crame italiene, ocupată de naziști în timpului celui de al doilea război mondial, și despre eforturile populației locale de a salva de la distrugere această „comoară”.
Atât sâmbătă, cât și duminică, vizitarea cetății Capidava a fost gratuită.
Realizat sub deviza „Ascultă Vinul, Citește Istoria, Scrie Povestea!” evenimentul de la Capidava a fost organizat, ]n parteneriat, de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Centrul Cultural Județean “Theodor T. Burada”, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) duce Constanța la Făgăraș și „Podul de la Cernavodă” la vila „Florica” a Brătienilor!
Cu alte cuvinte … expoziții:
Miercuri, 17 august 2022, ora 13:00, în colaborare cu Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, MINAC vernisează expoziția de fotografii „Salutări din Constanța”. Această prezentare a orașului nostru este completată de expoziția de grafică și tehnici alternative fotografice ale artistei plastice constănțene Mihaela Florescu.
Peste două zile, MINAC, în colaborare cu Muzeul Național Brătianu, aduce un omagiu politicianului I.C. Brătianu și inginerilor Ionel și Vintilă Brătianu, care au lucrat pentru și la construirea Podului „Carol I” de la Cernavodă. Expoziția foto documentară „Amprenta Brătienilor în Dobrogea - Podul „Carol I” de la Cernavodă” realizată de MINAC, completată de expoziția de pictură, grafică și tehnici alternative fotografice ale artistei plastice Mihaela Florescu, va fi vernisată joi, 19 august 2022, ora 12:00, în casa Brătienilor de la Florica, la Muzeul Național Brătianu.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) duce Constanța la Făgăraș și „Podul de la Cernavodă” la vila „Florica” a Brătienilor!
Cu alte cuvinte … expoziții:
Miercuri, 17 august 2022, ora 13:00, în colaborare cu Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, MINAC vernisează expoziția de fotografii „Salutări din Constanța”. Această prezentare a orașului nostru este completată de expoziția de grafică și tehnici alternative fotografice ale artistei plastice constănțene Mihaela Florescu.
Peste două zile, MINAC, în colaborare cu Muzeul Național Brătianu, aduce un omagiu politicianului I.C. Brătianu și inginerilor Ionel și Vintilă Brătianu, care au lucrat pentru și la construirea Podului „Carol I” de la Cernavodă. Expoziția foto documentară „Amprenta Brătienilor în Dobrogea - Podul „Carol I” de la Cernavodă” realizată de MINAC, completată de expoziția de pictură, grafică și tehnici alternative fotografice ale artistei plastice Mihaela Florescu, va fi vernisată joi, 19 august 2022, ora 12:00, în casa Brătienilor de la Florica, la Muzeul Național Brătianu.
Salonul de Benzi Desenate Constanța 2022, la final
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat și găzduit, timp de trei zile, Salonul de Benzi Desenate de la Constanța, ediția 2022, activitate culturală realizată în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Bedefililor din România. În cadrul evenimentului desfășurat în perioada 13-15 august, în Piața Ovidiu a putut fi admirată expoziția out-door „Frica în Istorie!”, care reunește lucrările realizate pentru Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2021.
Salonul de la Constanța a constat într-o serie de activități, lansări de carte, vernisaje de expoziții și ateliere de bandă desenată destinate copiilor, evenimente care s-au bucurat de un real interes din partea publicului.
În prima zi a salonului, în frumoasa “Sală Pictată” a muzeului a avut loc deschiderea activităților, urmată de prezentarea volumului „Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate”, scenariu Marius Leștaru, benzi desenate – Puiu Manu. În continuare, istoricul Adrian Cioroianu și-a prezentat ultima carte apărută, „Regele Ferdinand cel Loial”, un volum în care desenele îi aparțin aceluiași reputat artist Puiu Manu.
Acesta din urmă este o legendă vie a benzii desenate românești iar la venerabilia vârstă de 94 de ani continuă să lucreze și are pe viitor numeroase alte proiecte. Personalitatea lui Puiu Manu a fost evidențiată și de autorul și criticul de artă Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România.
Începând cu această primă zi a salonului, vizitatorii muzeului din Constanța au putut admira două expoziții, una la etajul I, cu lucrări semnate de Puiu Manu, iar cea de a doua, la parter, care a reunit lucrările unui artist din noul val, Octav Ungureanu.
Ziua a doua a adus o prezentare a artistului Octav Ungureanu, precum și un prim atelier de bandă desenată, în cadrul căruia copii de diverse vârste au putu afla de la specialist câteva dintre tainele desenului de bandă desenată.
Atelierul pentru copii și-a consumat un nou episod luni dimineață, 15 august, când tinerii cursanți s-au jucat, au desenat și și-au expus chiar lucrările realizate.
În ultima acțiune a zilei, istoricul și criticul Dodo Niță și-a prezentat ultima carte, “Panorama benzii desenate românești”, un volum de excepție care spune povestea acestui domeniu cultural atât de popular.
Salonul de Benzi Desenate de la Constanța, ediția 2022, s-a dovedit un eveniment de succes, care a atras interesul publicului larg, al copiilor, dar și al adulților, cu toții venind să admire și să discute despre această artă.
Salonul de la Constanța face parte dintr-o mai amplă acțiune a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, desfășurată în cadrul proiectului cultural AFCN, P1943/04.07.2022 „Istorii pontice în benzi desenate”, Aria tematică: Arte vizuale, Sesiunea II/2022, proiect în cadrul căruia se va realiza, de asemenea, un volum de benzi desenate istorice, precum și o expoziție itinerantă.
Astăzi, 14 august, de la ora 12.00, în Sala V. Canarache a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, editorul revistei Comics, autorul Octav Ungureanu își va prezenta cele mai noi creații. Invitați speciali ai evenimentului: istoricul Adrian Cioroianu, longevivul și celebrul autor Puiu Manu, criticul și scriitorul Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România.
De la ora 17.00, în aceeași sală va avea loc un atelier demonstrativ la care sunt așteptați să participe copiii ce iubesc acest frumos univers al benzilor desenate.
Un alt atelier pentru copii este programat mâine dimineață, 15 august, de la ora 10.00, de asemenea în sala Canarache (la parterul Muzeului).
„Salonul de benzi desenate de la Constanța” se va încheia în data de 15 august 2022, orele 12.00, cu prezentarea volumului „Panorama benzii desenate românești”, autor Dodo NIȚĂ, un volum de excepție ce face o trecere în revistă a istoriei benzii desenate românești din ultimii 30 de ani.
Vă așteptăm cu drag la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța!
Ziua a doua la Salonul de banda desenată Constanța 2022, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Evenimentul se încheie mâine, 15 august.
De la ora 10.00 autorul Octav Ungureanu va conduce atelierul de bandă desenată pentru copii.
La ora 12.00 va avea loc prezentarea volumului Panorama Benzii Desenate Românești, autor Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România. Invitați speciali - istoricul Adrian Cioroianu și celebrul autor Puiu Manu.
Vă așteptăm cu drag!
<
>
Prima zi a Salonului de Benzi Desenate Constanța 2022. Evenimentul s-a desfășurat în frumoasa Sală Pictată (Aula Adrian Rădulescu) a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Istoricul Adrian Cioroianu, legenda vie a benzii desenate - autorul Puiu Manu și criticul și scriitorul Dodo Niță au prezentat cele mai noi creații din domeniu.
Salonul continuă astăzi, de la ora 12.00, cu prezentarea unui autor din "noul val", Octav Ungureanu. Tot astăzi, de la ora 17.00, are loc în Sala Canarache (parterul Muzeului) un atelier de benzi desenate, dedicat copiilor.
Vă așteptăm cu drag!
<
>
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Bedeflilor din România organizează,
în perioada 13-15 august 2022,
Salonul de benzi desenate de la Constanța,
activitate culturală desfășurată în cadrul proiectului cultural P1943/04.07.2022 Istorii pontice în benzi desenate, Aria tematică: Arte vizuale, Sesiunea II/2022.
În cadrul Salonului, vizitatorii vor putea admira expoziții de benzi desenate,
cărți și reviste de specialitate și vor putea intra în contact direct cu Puiu MANU, cel mai cunoscut și îndrăgit autor de benzi desenate din România, care va prezenta în data de 13 august 2022, ora 12.00 volumul Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate. În continuarea evenimentului, istoricul și omul de cultură Adrian CIOROIANU va prezenta volumul Regele Ferdinand cel Loial (Editura Curtea Veche, 2022), carte de istorie cu ilustrații realizate de Puiu Manu.
În data de 14 august 2022, cu începere de la ora 12.00 vizitatorii vor putea
dialoga cu autorul de benzi desenate Octav Ungureanu, editor al Revistei COMICS, care își va prezenta cele mai recente proiecte de benzi istorice desenate și va susține două ateliere demonstrative.
Salonul de benzi desenate de la Constanța se va încheia în data de 15 august
2022, orele 12.00, cu prezentarea volumului Panorama benzii desenate
românești, autor Dodo NIȚĂ, un volum de excepție ce face o trecere în revistă a istoriei benzii desenate românești din ultimii 30 de ani.
Nu în ultimul rând, iubitorii de benzi desenate vor putea admira în fața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, expoziția outdoor Frica în Istorie!, care reunește lucrările realizate pentru Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2021.
Program eveniment:
13 august 2022, orele 12.00: prezentarea volumului Istoria e cea mai frumoasă
poveste în benzi desenate, scenariu Marius Leștaru, benzi desenate – Puiu Manu
(Aula Pictată, etaj I);
13 august, orele 15.00: prezentarea volumului Regele Ferdinand cel Loial, texte
Adrian Cioroianu, ilustrații Puiu Manu
(Aula Pictată, etaj I);
14 august, orele 12.00: prezentare Octav Ungureanu, editor Revista Comics
(Sala Canarache, parter);
14 august, orele 17.00 atelier demonstrativ Octav Ungureanu
(Sala Canarache,parter);
15 august, ora 10: atelier demonstrativ Octav Ungureanu
(Sala Canarache, parter);
15 august, orele 12.00: prezentarea volumului Panorama Benzii Desenate
Românești, autor Dodo Niță
(Sala Pictată, etaj I).
Pentru buna desfășurare a atelierelor demostrative, numărul de participanți este
limitat la 15 persoane per serie, tineri și copii cu vârsta de peste 10 ani. Înscrierile
la cele două ateliere se fac telefonic, la numărul de telefon: 0735.105.373
Vineri, 5 august, între orele 18-20.00, în incinta Cora City Park s-a desfășurat un inedit eveniment organizat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Proiectul “Detectiv prin Istoria Dobrogei” s-a adresat copiilor iar activitățile la care aceștia au luat parte au avut ca scop promovarea patrimoniului cultural-istoric.
Copiii au desenat și au colorat având ca modele statui și alte artefacte antice, după care membrii Asociației „Historia Rensacita” au prezentat aspecte legate de traiul și de vestimentația civilă și militară a populațiilor ce au locuit în Dobrogea, în urmă cu aproape două milenii.
Cel mai așteptat moment al serii a fost vânătoarea de comori, desfășurată printre raioanele magazinului. Toți micii participant au fost câștigători, primind la finalul evenimentului, diplome, cadouri și alte numeroase surprize.
<
>
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța,
în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și
Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploiești,
și cu susținerea Consiliului Județean Constanța, organizează
expoziția temporară
Bijuteriile Timpului.
29 iulie - 1 octombrie 2022
Grupând 86 de piese de colecție, reprezentând ceasuri de buzunar, de masă și de șemineu, ceasuri de perete și tablouri cu ceas, expoziția oferă vizitatorilor o perspectivă deosebită a evoluției orologeriei în secolele XVIII-XX, ilustrând rafinamentul deosebit care a însoțit acest mesteșug de-a lungul timpului.
Colecția însumează ceasuri provenind din ateliere și manufacturi din Franța, Elveția sau Germania, unele din ele fiind piese lucrate pe comandă specială pentru România. Amintim, în acest sens, un ceas de mână aniversar, un omagiu adus Centenarului Marii Uniri, realizat de firma Tissot, dar și un ceas de mână produs în Elveția de firma Tavannes, cu scopul de a celebra eroismul lui Tudor Vladimirescu și importanța mișcării sale în clădirea statului român modern.
Citând versurile lui Vergiliu, care deplângea în poezia sa trecerea ireversibilă a timpului (fugit irreparabile tempus), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să nu pierdeți timpul și să vizitați expoziția temporară de ceasuri, prezentată în perioada 29 iulie - 1 octombrie 2022, vernisajul urmând a avea loc vineri, 29 iulie 2022, ora 13.00, la sediul din Piața Ovidiu nr. 12 Constanța.
<
>
"Mapping the Black Sea / Marea Neagră în cartografia europeană"
expoziție
27 iulie 15 august 1022
Muzeul din Adamclisi găzduiește, începând de mâine, 27 iulie 2022, o expoziție inedită. "Mapping the Black Sea / Marea Neagră în cartografia europeană" prezintă, prin intermediul a 30 de postere, hărți și descrieri geografice, Marea Neagră, în diverse perioade istorice, din antichitate și până în epoca modernă.
Vizitatorii vor putea afla că Marea Neagră a fost menționată și descrisă sub diverse nume, de la Pontos Axeinos (Neospitalieră) și Pontos Euxeinos (Ospitalieră), la Mare Maggiore, Kara Deniz sau Cherno More.
În cadrul expoziției este prezentată cea mai veche dovadă cartografică a coastei Mării Negre și anume o hartă realizată din piele, datând din anii 230-240 d.H, și care acoperea un scut ce a fost descoperit în Siria, în cetatea antică Dura Europos.
Un alt izvor deosebit ce se regăsește pe planșele expoziției este Tabula Peutingeriana, un itinerar antic de secol IV d.H, realizat de către ingineri romani și redescoperit în Evul Mediu.
Expoziția prezintă cele mai importante realizări din domeniul cartografiei, dar și informații prețioase culese de-a lungul timpului de către oameni de știință, călători, diplomați, negustori sau militari de diverse naționalități. Portulanele, hărțile și descrierile oferă date deosebite legate de dezvoltarea comerțului și a navigației, prezintă diverse porturi, distanțele dintre acestea sau cele mai facile rute maritime.
Portulanele genoveze și venețiene sau hărțile realizate de mari maeștri ai epocii, precum Ortelius, sunt doar câteva dintre dovezile prezentate și care fac din această expoziție o realizare de excepție.
Expoziția "Marea Neagră în cartografia europeană" a fost vernisată în vara anului trecut, pe 24 iunie 2021 și a putut fi admirată timp de două luni la etajul II al Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța. Din toamna anului trecut și până în prezent, ea a putut fi studiată on-line, pe website-ul www.arhicup.com.
Expoziția este organizată în cadrul proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP (BSB867), finanțat prin programul „Joint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020”, Axa prioritară 1.1. „Jointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors”, care are ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Cea mai mare expoziție outdoor de benzi desenate organizată până în prezent în România, la Constanța. Tema expoziției: FRICA în ISTORIE !
Expoziția va fi prezentată în Piața Ovidiu, în fața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, începând de mâine, vineri, 22 iulie 2022, până la sfârșitul lunii august 2022.
Trăim vremuri în care frica de moarte își arată supremația covârșitoare. Pentru prima oară de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, tema morții a cuprins întreaga lume, trasând zi după zi caracteristicile spațiului public și chiar ale celui privat. Viața noastră s-a schimbat fulgerător, dramatic, înfricoșător. Frica de moarte a pus pentru mulți viitorul Lumii într-o nouă cumpănă. În contextul crizei actuale, confruntată cu șocul social, economic, politic și cultural provocat de pandemia de COVID-19 și, apoi, de războaiele de la granițele României, recursul la partea întunecată a istoriei oferă înțelesuri și speranță. De aici și oportunitatea tematicii «Frica în Istorie» pentru o expoziție de benzi desenate istorice!
Expoziția outdoor reunește lucrările realizate pentru Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2021: 39 de benzi desenate istorice, cu 198 de planșe, realizate de 42 de autori din România, Croația, Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Polonia.
„Portofoliul de benzi desenate a fost dominat, și este de înțeles motivul, de subiecte inspirate din bolile care au ucis milioane de oameni (ciuma, gripa spaniolă, COVID-19), dar și de furia cu care omenirea s-a autodistrus prin războaie, regimuri dictatoriale și «psihoze colective». Unul dintre artiști și-a încheiat banda desenată întrebând ce frică ne este dat să trăim în viitorul apropiat. Apelul la istorie ne poate ajuta să imaginăm mai multe răspunsuri, dar pentru noi, respectând misiunea Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov, în mod clar, trecutul rămâne timpul de cercetat pentru benzile desenate și unica sursă de inspirație și pentru tematicile edițiilor viitoare”. (Nicolae Pepene, directorul Festivalului, managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov).
Până în prezent expoziția ,,Frica în Istorie”, cea mai mare expoziție outdoor de benzi desenate organizată până în prezent în România, a mai fost prezentată în Piața Sfatului din Brașov, în București, la Biblioteca Națională a României, și în centrul istoric al orașului Deva.
La Constanța, expoziția produsă de Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov este organizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și suportul Primăriei municipiului Constanța.
Partenerii media naționali sunt Agenția națională de presă AGERPRES, revista ,,HISTORIA”, www.modernism.ro, www.revistacomics.ro.
Totodată, prezentarea expoziției ,,Frica în Istorie” constituie o introducere în atmosfera aparte a benzilor desenate cu tematică istorică, constituind o avanpremieră a Salonului de Benzi Desenate de la Constanța, manifestare organizată în cadrul proiectului „Istorii pontice în benzi desenate” (proiect co-finanțat de Administrația Fondului Național Cultural), în cadrul căreia vor fi prezentate publicului mai multe expoziţii indoor şi outdoor, vor avea loc întâlniri cu autori celebri de benzi desenate, lansări de noi publicaţii, toate cu subiecte şi tematică istorică. Salonul de Benzi desenate de la Constanța este organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Asociația Bedefililor din România organizează, în perioada 13-15 august 2022.
COMUNICAT DE PRESĂ
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța derulează în perioada iulie-noiembrie 2022 proiectul cultural cu co-finanțare nerambursabilă AFCN, institulat Istorii pontice în benzi desenate, aria tematică: Arte Vizuale, sesiunea de finanțare 2/2022.
Proiectul se axează pe promovarea beneficiilor educației nonformale în cadrul muzeului, prin intermediul mai multor activitati centrate pe nevoia de a găsi metode și mijloace atractive de promovare a valorilor istorico-culturale în rândul copiilor și tinerilor.
În esență, programul cultural cuprinde câteva activități menite să atragă copiii și tinerii în spațiul muzeal, respectiv: elaborarea unei cărți de benzi desenate cu conținut istoric, realizarea unui workshop de benzi desenate, adresat elevilor de gimnaziu și liceu, precum și realizarea unei expoziții itinerante.
Tot în cadrul proiectului, MINA Constanța și Asociația Bedefililor din România organizează, în perioada 13-15 august 2022, Salonul de Benzi Desenate de la Constanta, manifestare în cadrul căreia vor fi prezentate publicului mai multe expoziţii indoor şi outdoor, vor avea loc întâlniri cu autori celebri de benzi desenate, lansări de noi publicaţii, toate cu subiecte şi tematică istorică.
În cadrul Salonului publicul vizitator va putea să intre în contact cu domnul Puiu Manu, cel mai îndrăgit autor de benzi desenate din România, care va prezenta albumul "Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate" (scenariu Marius Leştaru) precum și cu domnul Dodo Niță, cunoscut istoric și critic al benzii desenate româneşti.
Poveşti cu pietre şi albastru.
Aşa se numeşte expoziția artistei plastice Mihaela Florescu care va fi vernisată, sâmbătă, 16 iulie 2022, ora 11, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și care va putea fi vizitată timp de două săptămâni.
Mihaela Florescu, arta ei și Dobrogea noastră transpusă în lucrări, vor fi prezentate de prof. univ dr. Gheorghe Caruțiu și de cercetător științific Lavinia Dumitrașcu.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat și găzduit, anii trecuți, și alte expoziții ale Mihaelei Florescu: Emoții fluide – străzi ale Constanței transpuse, artistic, în oleotipie – (2019) și „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea“ – expoziție de oleotipie realizată în urma colaborării cu Cristian Cealera, autorul romanului cu acest nume (2020).
Vă așteptăm cu drag!
MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE CONSTANȚA,
PRIMĂRIA ORAȘULUI HÂRȘOVA,
LICEUL ,,IOAN COTOVU” HÂRȘOVA
CU SPRIJINUL CONSILIULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA
organizează
ȘCOALA DE VARA DE ARHEOLOGIE PENTRU ELEVI DE LA HÂRȘOVA
18 iulie -13 august 2022
Loc de desfășurare: - șantierul arheologic de la portul antic și medieval al cetății de la Hârșova
- Muzeul Carsium Hârșova
PROGRAM
18 iulie - 5 august -,,ARHEOLOG PENTRU O ORĂ,,- inițierea în ,,tainele arheologiei” și în activitățile specifice șantierului orele 10,00-11,00;
8 - 12 august - ,,MONUMENTELE ARHEOLOGICE DE LA HÂRȘOVA”-prezentarea de planuri, hărți, fotografii de arhivă, filme scurte despre siturile arheologice din localitate (așezarea neolitică; cetatea antică; cetatea medievală, necropole etc.) orele 17,00-19,00 la Muzeul Carsium
13 august - festivitatea de încheiere a școlii la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța- ora 10,00.
Activitățile sunt destinate, în această campanie, elevilor din clasele VIII-XII de la liceul ,,Ioan Cotovu” care se vor înscrie pe baza formularului tip atașat ce poate fi depus la Muzeul Carsium sau expediat, pe e-mail, la adresa minaconstanta@gmail.com cu mențiunea pentru Școala de vară de arheologie de la Hârșova. Coordonarea activităților este asigurată de arheologii Aurel Mototolea și Constantin Nicolae.
Informații suplimentare la Muzeul Carsium Harșova (telefon 0740233060).
Comunicat de presă
Simpozionul Internaţional de Cultură, Artă şi Protejare a Patrimoniului Cultural din Turcia. Activităţi artistice - a XVI-a ediţie
Universitatea „Ovidius” din Constanţa, prin Facultatea de Arte, găzduieşte, în perioada 4 - 6 iulie 2022, a XVI-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Cultură, Artă şi Protejare a Patrimoniului Cultural din Turcia. Activităţi artistice/ XVI. International Turkic Culture, Art and Protection of Cultural Heritage Symposium - Art Activity. În acest an, evenimentul are loc la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi este găzduit cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa.
Evenimentul este organizat în onoarea Prof.dr. Osman Kunduraci, de către Aydin Adnan Menderes University Turkish Art and Culture Application and Research Center, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Selçuk University Turkish Handicrafts Research and Application Center, Institute for Socio-Cultural Anthropology of N. Macedonia şi Ipek Yolu Strategic Research Center. Congresul constă în comunicări ştiinţifice în limbile turcă, engleză şi română şi o expoziţie realizată de artişti români, cadre didactice ale Facultăţii de Arte şi artişti turci.
Protejarea patrimoniului cultural este unul dintre cele mai relevante topicuri ale prezentului şi reprezintă o preocupare majoră a tuturor naţiunilor, în special în contextul lărgit al globalizării. Cea de-a XVI-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Cultură, Artă şi Protejare a Patrimoniului Cultural din Turcia include idei, opinii şi discuţii contextualizate referitoare la conexiunile dintre civilizaţiile trecutului şi prezentului, tradiţiile şi obiceiurile lor şi modalităţile de prezervare şi revalorificare ale tuturor elementelor constitutive ale acestor paradigme.
„ZEITĂȚI LA PONTUL EUXIN” -
Expoziție de arte vizuale
25 iunie - 8 iulie 2022, Muzeul „Tropaeum Traiani”
16 iulie - 5 august 2022, Centrul de Informare Turistică „Cetatea Capidava”
13 august - 2 septembrie 2022, Muzeul Histria
COMUNICAT DE PRESĂ
Sâmbătă, 25 iunie 2022, ora 1300, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța sărbătoresc
Ziua Drapelului – Zi a sufletului românesc.
În continuare, va avea loc lansarea volumului „Vibrații complementare” al poetelor Ioana-Raluca Trandafir și Monica-Raluca Bucătaru.
Invitați: Val Răzeșu, Liliana Liciu, Nicoleta Tudor, Valeria Bilț, Taner Murat.
Ne vor însoți muzical cantautorii Doina Lazăr, Walter Ghicolescu și violonista Cristina Dinescu.
Moderator: dr. Lavinia Dumitrașcu
COMUNICAT DE PRESĂ
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local ale comunei Siliștea, organizează, în perioada 17-19 iunie, o serie de evenimente dedicate copiilor și tinerilor, acțiuni desfășurate cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Arheologiei.
Startul activităților educative și distractive va fi dat vineri, 17 iunie, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Piața Ovidiu nr. 12, Constanța, unde arheologul Radu Petcu va prezenta modul în care arăta o casă romană. Copiii vor porni apoi într-o misiune de descoperire a Zeiței Fortuna, transformată în mascotă de către prietenii de la Twinkl. Cei dornici să afle secretele din spatele organizării unei expoziții sunt așteptați la etajul II al muzeului, chiar de către descoperitorii obiectelor expuse, arheologi care le vor dezvălui copiilor lucruri inedite. Evenimentele sus-menționate vor avea loc în intervalul orar 10:00-14:00.
Sâmbătă și duminică, 18-19 iunie, între orele 10:00 – 20:00, scena evenimentelor organizate de MINAC se mută în Parcul Tineretului din satul Țepeș Vodă, comuna Siliștea, jud. Constanța. Aici se vor desfășura mai multe activități, fiind pregătite și numeroase surprize!
Specialiștii muzeului vor îndruma copiii în cadrul atelierelor de creație (desen, pictură, modelaj), vor oferi premii celor care participă la concursul „Micul arheolog” și vor ascunde piese care vor face apoi obiectul unei vânători de comori.
Partenerii din cadrul Asociației „Historia Renascita” și-au pregătit deja armurile și uneltele și sunt gata să prezinte publicului detalii deosebite, legate de traiul cotidian și de cultura populațiilor antice, care au trăit pe pământul dobrogean în urmă cu două milenii. Tinerii vor putea învăța salutul romanilor, iar în ateliere vor afla cum anume se prelucrau atunci diferite materiale.
La acțiune vor participa și Cercetașii României, de la care copiii vor afla detalii despre istoria organizației și obiectele de vestimentație specifice. Nu în ultimul rând, cercetașii le vor împărtăși copiilor din experiența lor, prezentându-le drumețiile întreprinse și soluțiile ingenioase ce pot fi aplicate pentru rezolvarea eventualelor probleme apărute în timpul unei expediții. Atelierele pregătite de către acești parteneri ai Muzeului se anunță extrem de interesante, distractive și de neratat!
În cadrul aceluiași proiect organizat la Țepeș Vodă, vor mai avea loc alte două acțiuni deosebite. Astfel, sâmbătă, în intervalul orar 10:00-13:00, colegii de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța vor organiza ateliere de linogravură și de aranjare a unui acvariu. Un capitol inedit va fi dedicat modului în care au evoluat, de-a lungul a milioane de ani, moluștele, în speță scoicile și melcii ce astăzi sunt prezențe obișnuite pentru cei ce ajung pe țărmul Mării Negre.
În aceeași zi, între orele 10:00-13:00, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța se va alătura evenimentului, prin desfășurarea acțiunii intitulată „Raftul prieteniei”. Acest proiect încurajează schimbul de carte între copii, fiind o modalitate gratuită și prietenoasă cu mediul de reînnoire a bibliotecilor personale. Schimbul se va realiza prin „Bursa de carte”, un joc în care copiii vor aduce o carte ce le aparține și pe care doresc să o ofere la schimb sau vor folosi „capitalul” de carte furnizat de Bibliotecă. O parte din acest „capital” provine din campania de donații organizată de Bibliotecă și dedicată special acestui eveniment.
Sâmbătă seara, tineri talentați vor încânta publicul prin dans și cântec. Între orele 19:00-20:00, Ansamblul „Silișteanca” va arăta spectatorilor pașii de dans ce însoțesc cântecele populare. Apoi, duminică, în același interval orar, membrii „Revolution Dance Studio” vor surprinde asistența cu mișcări de dans modern.
Spațiul verde generos și aerul curat completează rețeta de succes a acestui proiect. Evenimentele mai sus prezentate sunt posibile și datorită ajutorului oferit de către Fundația pentru Dezvoltare Locală și Regională – Filiala Regională Sud-Est, Lions Club Constanța și Cora.
COMUNICAT DE PRESĂ
Sâmbătă, 4 iunie, 2022, de la ora 11,00, Primăria din Hârșova va găzdui a XV-a ediție a manifestării științifice desfășurate sub genericul ,,HÂRȘOVA-CETATE OTOMANA”. Ediția din acest an are ca obiectiv prezentarea celor mai noi documente, date și informații obținute de istoriografia românească și europeană, în ultimii ani, cu privire la evoluția fortificației medievale de epocă otomană de la Hârșova. Se va prezenta, cu acest prilej, și stadiul cercetărilor arheologice pentru această epocă.
Cetatea medievală otomană de la Hârșova s-a ridicat peste fortificațiile din epoca romană, romano-bizantină și medieval timpurie pe care turcii le-au găsit pe malul Dunării. O parte din zidurile vechi au fost integrate în noul sistem defensiv al cetății. Între secolele XVII-XIX, cu deosebire în timpul războaielor ruso-turce, aceasta a suferit numeroase modificări ajungând să înglobeze și așezarea urbană, astfel încât apărarea s-a extins pe o suprafață de aproape 30 ha. În împrejurimi, pentru a asigura apărarea vadului Dunării din apropiere, s-au construit fortificații mai mici. Toate acestea au transformat cetatea Hârșovei în una din cele mai puternice fortificații și așezări de pe malul drept al regiunii Dunării de Jos. Rezultatele obținute în cercetarea acestei epoci istorice au scos la lumină numeroase documente noi și date cu privire la fortificație. În ultimii ani, în arhivele ruse de la Kiev și Moscova au fost descoperite mai multe planuri și hărți dedicate exclusiv Hârșovei și împrejurimilor sale. Acestea au fost realizate de ofițerii ruși participanți la războaiele din anii 1772-1774, 1806-1812 sau 1828-1829. Lor li se adaugă date noi pe care istoriografia turcă, dar și cercetarea autohtonă, le-au scos la lumină în ultima perioadă. Toate ilustrează, cum rezultă din intervențiile specialiștilor participanți, o cetate puternică, cu o arhitectură specială, adaptată particularităților fizico-geografice caracteristice locului, un oraș infloritor în care edificiile religioase ocupau locul central.
La manifestare participă specialiști de la Institutul National al Patrimoniului din București, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Institutul de Cercetări EcoMuzeale din Tulcea, Centrul de Studii Turce din cadrul Universității București, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Carsium Hârșova. Sunt invitați membri ai corpului diplomatic acreditat în România, parlamentari, autorități județene și locale, jurnaliști, pasionații de istorie.
În final vor fi vizitate monumentele istorice din oraș: cetatea, necropola otomană și Geamia.
1 IUNIE 2022,
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI
Intrarea este liberă pentru copii și însoțitori.
COMUNICAT DE PRESĂ
În data de 18 mai este celebrată Ziua Internațională a Muzeelor. Acest eveniment de anvergură planetară este organizat de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), în scopul conștientizării faptului că muzeele „sunt un mijloc important de schimb cultural, de îmbogățire a culturilor și de dezvoltare a înțelegerii reciproce, a cooperării și a păcii între popoare”. Astfel, acest eveniment organizat anual din 1977 reprezintă un moment unic pentru comunitatea muzeală internațională, oferind profesioniștilor din muzee încă o dată ocazia de a întâlni publicul și de a-i prezenta provocările multiple cu care se confruntă muzeele. Punctul de plecare al evenimentului îl constituie însăși definiția muzeelor, oferită de ICOM, conform căreia un muzeu este o instituție nonprofit, aflată permanent în slujba societății și dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care dobândește, conservă, cercetează, comunică și expune patrimoniul material și imaterial al umanității în scopuri de educație, studiu și relaxare.
Din momentul lansării și până în prezent, evenimentul a dobândit notorietate progresiv, în întreaga lume crescând numărul instituțiilor muzeale care se alătură acestui demers, ajungând în anul 2021 la impresionanta cifră de 37.000 muzee din 158 de țări și teritorii.
Organizația ICOM alege o temă diferită în fiecare an, în 2022 evenimentul desfășurându-se sub generosul și ambițiosul titlu „Puterea Muzeelor” / „The Power of Museums” ( http://imd.icom.museum/ ), pornind de la constatarea că muzeele au puterea reală de a transforma lumea din jurul lor, fiind locuri incomparabile de cunoaștere, care ne învață despre trecutul nostru și ne deschid mintea către idei noi - doi pași esențiali în construirea unui viitor mai bun. În acest an, ICOM dorește să exploreze potențialul muzeelor de a aduce schimbări pozitive în comunitățile în care își desfășoară activitatea prin reliefarea puterii de atingere a durabilității, de a inova în digitalizare și accesibilitate, dar și construirii unui spirit comunitar prin educație. Mai simplu spus, „Puterea Muzeelor”.
Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța consideră că nu există o modalitate mai bună de a sărbători Ziua Internațională a Muzeelor decât printr-o ... vizită la muzeu. Și pentru a facilita interacțiunea public – specialiști, intrarea la obiectivele muzeului va fi gratuită astăzi, 18 mai 2022, în programul de vizitare 09:00 – 19:00.
Obiectivele muzeului care intră sub incidența acestei măsuri sunt: edificiul central din Piața Ovidiu nr.12 și Edificiul roman cu mozaic (municipiul Constanța), Complexul arheologic Histria (cetate și muzeu), Complexul muzeal Tropaeum Traiani Adamclisi (cetate, muzeu, monument triumfal), Complexul arheologic Capidava (cetate), Muzeul Carsium Hârșova.
COMUNICAT DE PRESĂ
PROGRAM
Sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 19:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) invită iubitorii de cultură din municipiul și județul Constanța să participe la evenimentul european
NOAPTEA MUZEELOR.
Programul general de desfășurare al evenimentului este 19:00 – 01:00 (ultima intrare la 24:00), iar locațiile unde vă așteptăm pentru vizitarea gratuită a expozițiilor de bază ale acestora sunt următoarele:
Muzeul din Piața Ovidiu nr.12 și Edificiul roman cu mozaic;
Muzeul de arheologie Histria;
Muzeul Tropaeum Traiani și Monumentul triumfal din Adamclisi;
Muzeul Carsium din Hârșova.
În sediul central al muzeului (Piața Ovidiu nr.12), pe lângă vizitarea expoziției de bază, vor mai avea loc următoarele activități:
- începând cu ora 19:00, în Sala „Vasile Canarache”, lectorii Theodora Roșca-Neacșu și Cătălin Băluț, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, vor susține work-shop-ul „Prezentarea tehnică a mozaicului din piatră naturală”;
- începând cu ora 21:00, studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța vor prezenta, outdoor, spectacolul Muzeul Statuilor Shakespeare, în regia lui Mihai Mălaimare.
Apoi, prietenii muzeului de la Asociația „Historia Renascita” vor prezenta, tot outdoor, echipamente militare și arme specifice ale dacilor și romanilor;
- pe parcursul serii vor putea fi ascultate Interludii muzicale, susținute de instrumentiști ai Orchestrei Simfonice București;
- în intervalul 22:00 – 22:35, actorii Marius Bodochi, Daniela Vitcu și Radu Niculescu vor susține un Recital poetic din operele relegatului poet latin la Tomis, Publius Ovidius Naso și ale altor poeți remarcabili. Aceștia vor fi însoțiți în lumea poeziei de instrumentiști ai Orchestrei Simfonice București și de statui vivante realizate de studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța;
- la etajul II al muzeului vor fi prezentate principiile de organizare ale unei expoziții muzeale, în cadrul expoziției temporare „Cum să pregătim o expoziție”.
Expoziția din Sala Tezaur este din nou completă, de curând reîntorcându-se de la Madrid cele 19 piese cu care muzeul nostru a participat la expoziția internațională Tesoros arqueológicos de Rumanía. Las raíces dacias y romanas (01 octombrie 2021 – 27 februarie 2022), inclusiv faimosul Șarpe Glykon, piesă unicat, dar și statuile zeităților Isis, Nemesis și Venus.
Intrarea este gratuită!
Vizitatorii se vor putea bucura și de un mapping arhitectural proiectat pe fațada Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Vă așteptăm cu drag!
COMUNICAT DE PRESĂ
Ambasada Republicii Lituania
și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
au deosebita plăcere de a vă invita joi, 7 aprilie, la ora 12.30, la
Vernisajul Expoziției
“2021 – Anul Istoriei și culturii tătarilor lituanieni”
și la proiecția filmului
“Inelul Loialității”.
Evenimentul marchează împlinirea a șapte secole de istorie și cultură a grupului etnic tătar în Lituania iar expoziția reprezintă o inscursiune inedită în povestea adevărată a acestei comunități creată în a doua jumătate a secolului al XVI -lea în Marele Ducat. Dovadă în acest sens stau obiecte și podoabe inedite păstrate de-a lungul veacurilor, cărți și manuscrise vechi precum și lăcașe de cult ce există și astăzi în diverse localități ale Lituaniei.
Vernisajul organizat în Aula “Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța va fi urmat de o recepție.
Vă rugăm să confirmați prezența la eveniment. Invitația în format electronic sau letric se va prezenta la intrare. Participarea se va face cu respectarea normelor sanitare în vigoare.
TĂTARII LITUANIENI ÎN DOCUMENTELE DE ARHIVĂ
În scopul comemorării a 700 de ani de istorie și cultură a tătarilor din Lituania și a conștientizării semnificației luptei comune a lituanienilor și tătarilor împotriva Ordinului teutonic, anul 2021 a fost declarat de către parlamentul Republicii Lituania Anul istoriei și culturii tătarilor lituanieni. Acest an a fost declarat de asemenea și Anul arhivelor. În acest context, expoziția virtuală „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” inaugurată cu eforturile Arhivei Istorice de Stat a Lituaniei în cooperare cu Arhiva Centrală de Stat a Lituaniei și Arhiva Specială a Lituaniei constituie un jalon deosebit de important în revenirea la izvoarele trecutului țării noastre și cunoașterea procesului de dezvoltare a culturii lituaniene multinaționale.
Expoziția prezintă o serie de documente referitoare la istoria tătarilor lituanieni începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea și până în zilele noastre. Tătarii lituanieni constituie un grup etnic deosebit stabilit cu traiul în Marele Ducat al Lituaniei în urmă cu mai bine de 600 de ani – la cumpăna secolelor XIV–XV. Majoritatea covârșitoarea a tătarilor s-au strămutat pe meleagurile noastre în timpul domniei lui Vytautas cel Mare. Coloniștii au fost orânduiți să trăiască în sud-estul Lituaniei. Astfel în proximitatea orașelor Trakai și Vilnius au fost înființate satele Patruzeci de Tătari, Kolnolariai, Kozaklariai și alte câteva localități. Strămutarea tătarilor în Marele Ducat al Lituaniei era încurajată de condițiile excelente de trai oferite de autoritățile locale care garantau noilor sosiți dreptul deplin de a-și păstra credința religioasă, obiceiurile și posibilitatea de a-și construi lăcașe de cult. În subsidiar nobilii tătari beneficiau de toate drepturile de care se bucura nobilimea lituaniană.
Tătarii lituanieni erau ostași neînfricați. Mulți dintre ei au luptat vitejește în bătălia de la Žalgiris (Grunwald) înrolați mai întâi sub steagurile lituaniene, apoi în Regimentele de gardă din linia întâi din cadrul armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Republicii celor două națiuni cu care au participat la toate războaiele purtate de acest stat până în momentul dezmembrării sale. În perioada Seimului cu mandat de patru ani pe câmpul de luptă alături de generalul Juozapas Beliakas s-au acoperit de glorie și alți tătari lituanieni, participanți la bătăliile din anii declinului Marelui Ducat al Lituaniei sau încadrați ulterior în oastea rebelilor lui Kosciușka. Un rol important în istoria confruntărilor militare revine unităților tătărești de cavaleriști ulani. Tătarii au participat activ și la luptele pentru redobândirea independenței din anii 1918–1920.
În perioada interbelică tătarii lituanieni aveau trei parohii musulmane care își desfășurau activitatea la Kaunas, Raižiai și Vinkšnupiai. În anul 1930 în capitala provizorie a Lituaniei a fost construită prima moschee de cărămidă. Aceste considerente ne fac să credem că situația comunității tătarilor lituanieni era destul de avantajoasă. Odată cu declanșarea celui de-al doilea război mondial soldat cu ocuparea Lituaniei starea lucrurilor s-a schimbat radical. În anii ocupației sovietice tătarii din Lituania au fost lipsiți de dreptul de a avea propriile publicații periodice și școli cu instruire în limba maternă, iar majoritatea covârșitoare a lăcașelor de cult au fost închise. Comunitățile tătărești și-au reluat activitățile sociale doar la sfârșitul epocii sovietice.
Astăzi în Lituania există doar câteva sate locuite de comunități tătărești cu denumirile Raižiai, Nemėžis, Patruzeci de Tătari. Reprezentanții acestui popor pot fi întâlniți de asemenea în orașele Vilnius, Alytus și Kaunas. Actualmente acest grup etnic puțin numeros constituie doar 0,1% din numărul total al locuitorilor țării noastre. În pofida faptului că și-au pierdut limba încă în secolele XVI–XVII, tătarii lituanieni au reușit să-și păstreze obiceiurile, religia și cultura.
Întrucât arhivele păstrează numeroase documente referitoare la istoria și cultura tătarilor lituanieni, expoziția „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” este constituită din două părți. Documentele din prima parte oglindesc istoria acestei etnii și privilegiile acordate de către voievozii Lituaniei și Poloniei sub formă de hrisoave și acte referitoare la serviciul militar prestat în oastea Marelui Ducat al Lituaniei sau armata țaristă. Acestea sunt completate de o serie de dosare privind acordarea titlurilor de noblețe, arborii genealogici ale unor familii și stemele aferente, acte referitoare la împroprietărirea noilor sosiți cu moșii în localitățile Nemežys, Kena, Patruzeci de Tătari și planurile geometrice ale acestor moșii. Documentele din secolul XX reflectă situația tătarilor lituanieni din perioada interbelică, activitatea parohiilor musulmane și imamilor din localitățile Raižiai, Kaunas și Vinkšnupiai, starea lucrurilor în comunitățile și organizațiile religioase gen Asociația tătarilor din Kaunas, muftiatul din Vilnius și altele. Tot aici sunt expuse și portretele iluștrilor ofițeri de armată de origine tătărească Aleksandras Makulavičiųs, Suleimanas Chaleckas și altor militari de vază. În Arhiva Specială a Lituaniei se păstrează printre altele și un set documente referitoare la tătarii exilați de autoritățile sovietice de ocupație în deceniul al cincilea al secolului XX.
A doua parte a expoziției prezintă documente referitoare la activitatea moscheilor tătarilor lituanieni și registrele întocmite în lăcașele de cult. Rețeaua de moschei a fost întemeiată în perioada Republicii celor două națiuni. Documentele de arhivă conțin informații despre lăcașurile de cult din localitățile Raižiai, Patruzeci de Tătari, Nemėžis, suburbia orașului Vilnius – Lukiškės, Kaunas, Kėdainiai, Vinkșnupiai, Daubutișkės, Vija Murauščizna, Naugardukas și Vidžiai. În fondurile Arhivei Istorice de Stat a Lituaniei se păstrează versiunea originală în limba arabă a Coranului și o seamă de registre întocmite în perioada interbelică în parohiile localităților Kaunas, Nemėžis, Raižiai, Vinkšnupiai, Patruzeci de Tătari, Vilnius (suburbia Lukiškės). Împreună cu registrele parohiilor Patruzeci de Tătari și Vilnius au supraviețuit și altele mai vechi datate din secolul al XIX-lea. Dosarele privind acordarea titlurilor de noblețe și registrele unor moschei întocmite la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea conțin înscrisuri referitoare la nașterea și decesele locuitorilor din satele Patruzeci de Tătari, Raižiai și suburbia Lukiškes.
Elaborate în limbile ruteană, polonă, rusă, franceză, arabă și lituaniană, documentele în cauză vor trezi neîndoios interesul cercetătorilor în domeniul sigilografiei. Actele privind originea nobilă a titularilor sunt însoțite de ștampile heraldice tătărești; documentele referitoare la arta războiului – de ștampilele Diviziei a 3-a a Armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Regimentului tătăresc de ulani, iar actele de constituire a moscheilor sunt confirmate de ștampilele imamilor parohiilor musulmane și semnăturile de rigoare.
Documentele prezentate în cadrul prezentei expoziții mărturisesc că tătarii lituanieni au contribuit în mod semnificativ la restabilirea statalității, promovarea istoriei și culturii lituaniene, fiind o dovadă că această comunitate și-a legat îndeaproape viața de Lituania și constituie o parte integrantă a istoriei țării noastre.
<
>
Lansarea volumului PONTICA 54 – In memoriam Mihai Irimia
și a website-ului https://revistapontica.com
COMUNICAT DE PRESĂ
În data de 18 martie 2022, ora 1200 va avea loc lansarea
volumului Pontica 54 / 2021 In memoriam Mihai Irimia
și
a website-ului https://revistapontica.com
la sediul
Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Aula „Adrian Rădulescu”.
În anul 2021 s-a împlinit un deceniu de când Profesorul Mihai Irimia a părăsit această lume. În calitate de cercetător, profesor, Director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (1990-1992) și Decan al Facultății de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța (1995-2004), M. Irimia s-a dedicat cu multă pasiune și seriozitate, până la uitarea de sine, deschizând noi drumuri în activitatea universitară și în cercetarea arheologică tomitană. A fost un profesionist desăvârșit, profesor foarte exigent, dar şi apropiat de studenți, respectat de colegi, un reprezentant emblematic al generaţiei sale, care a lăsat Constanţei şi Dobrogei, atât de îndrăgite de el, o moştenire ştiinţifică şi culturală durabilă. Scrierile sale cu privire la epoca bronzului din spațiul balcanic, la geţii și relațiile lor cu populaţiile alogene rămân lucrări de referință în bibliografia istorică a Dobrogei.
Bogata şi complexa activitate ştiinţifică şi didactică, desfăşurată vreme de peste cinci decenii, merita a fi marcată printr-un volum de înaltă ţinută ştiinţifică. De aceea, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a dorit să-l comemoreze pe marele cercetător dobrogean, dedicându-i volumul Pontica 54.
COMUNICAT DE PRESĂ
Analiza problematicii localizării cetăților și fortificațiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea și interpretarea izvoarelor istorice, incluzând și surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăților medievale dispărute sau “(Re)Mapping. Arheologia hărților” (2016), au fost valorificate datele obținute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent și a celor în care sunt descrise sau apar informații despre cetățile și fortificațiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri și prospecte, aflate în arhivele de la Kiev și Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăților otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii, și nu numai, având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluția fortificațiilor otomane de la Hârșova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanța și Mangalia.
Astfel, a fost deschisă în istoria Dobrogei veacurilor XV-XIX o temă nouă, mai puțin cunoscută, aceea a fortificațiilor otomane.
În acest context, ne face plăcere să anunțăm apariția volumului Planurile și prospectele Cetății Hârșova în arhive străine, care prin efortul celor trei autori (Aurel-Daniel Stănică – ICEM Tulcea, Constantin Nicolae – Muzeul ”Carsium” Hârșova, și Mihai Anatolii Ciobanu), reunește o serie de planuri inedite ale cetății otomane de la Dunăre.
Asemenea tuturor cetăților otomane din Dobrogea, cetatea de la Hârșova a fost prea puțin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări arheologice de amploare, doar câteva documente și acestea puse adesea sub semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei fortificații puternice.
În acest volum sunt prezentate câteva din planurile cetății de la Hârșova descoperite recent în arhivele de la Kiev și Moscova. Aceste documente sunt deosebit de importante fiind analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică de până acum și comparate cu alte surse documentare pe care le avem la dispoziție. Planurile descoperite se constituie în surse de cercetare noi, originale, și permit o mai bună cunoaștere a situației fortificației de la Hârșova în perioada secolelor XVIII-XIX.
Volumul a fost publicat la Editura Mega din Cluj Napoca, în cadrul proiectului cultural co-finațat de A.F.C.N. „Land[Map]. Digitizarea peisajului” (2021). Proiectul a fost implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Asociația Pro Noviodunum și Asociația Eurocentrica.
Lansarea volumului va avea loc vineri, 21 ianuarie, ora 11:00, la sediul Primăriei orașului Hârșova, în prezența autorilor.
Lansare inedită de carte - "Planurile și prospectele cetății Hârșova în arhive străine"
Sediul Primăriei orașului Hârșova a fost în data de 21 ianuarie 2022 gazda evenimentului de lansare a cărții "Planurile și prospectele cetății Hârșova în arhive străine", lucrare semnată de către istoricii Aurel - Daniel Stănică, Constantin Nicolae și Mihai Anatolii Ciobanu și publicată la Editura Mega din Cluj Napoca. Cartea a fost lansată oficial în prezența unei asistențe numeroase, formată din reprezentanți ai autorităților județene și locale, cercetători științifici, jurnaliști și locuitori ai urbei, cu toții interesați în a afla noi detalii legate de istoria milenarei așezări dobrogene. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean - Mihai Lupu, vicepreședintele C.J. - Petre Enciu, subprefectul județului - Șenol Ali, primarul orașului Hârșova - Viorel Ionescu, Hasan Burak Ceran, coordonator Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) și directorii celor două instituții muzeale implicate în eveniment, MINA Constanța și ICEM Tulcea.
Volumul a fost publicat în cadrul proiectului cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național "Land Map - Digitizarea peisajului". Grație acestui volum, cititorii pot afla informații deosebite despre cum arăta cetatea Hârșova în urmă cu mai bine de 200 de ani, în timpul războaielor ruso-turce din secolele XVIII-XIX, dar și despre viața urbei pe parcursul stăpânirii otomane din Dobrogea.
Până la apariția acestei lucrări, istoria cetății otomane de la Hârșova a fost puțin cunoscută. Volumul de față vine într-un moment oportun pentru a repara aceste neajunsuri și este de natură să ofere informațiii de excepție. Astfel, cartea oferă planuri ale cetății (nu mai puțin de 19), recent descoperite în arhivele de la Kiev și Moscova. Documentele deosebit de importante sunt analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică și comparate cu alte surse documentare pe care autorii le-au avut la dispoziție. Noile planuri deschid direcții de cercetare inedite și ajută la o mai bună cunoaștere a situației în care se afla fortificația de la Hârșova în secolele XVIII-XIX.
<
>
COMUNICAT DE PRESĂ
Pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Primăria Municipiului Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, Asociația „Sine Qua Non” și Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța, organizează, sâmbătă, 15 ianuarie 2022, ora 13.00, în Aula „Adrian Rădulescu” a MINAC, masa rotundă cu tema:
La ce bun cultura în vremuri de restriște?
Specificăm faptul că activitatea se desfăşoară în condiţii limitative şi cu respectarea prevederilor impuse de creşterea incidenţei Covid 19.
Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,
900745, Constanța.
Tel./Fax: +4 0241 618 763
E-mail: minaconstanta@gmail.com
date de contact
caută în site
Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța