Sâmbătă, 13 mai, începând cu ora 19:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) invită iubitorii de cultură din municipiul și județul Constanța să participe la evenimentul european Noaptea Muzeelor, ajuns la cea de-a XIX-a ediție. Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes și o ocazie perfectă de a descoperi muzeele, dar și pentru a participa la diverse activități culturale, fiind așteptat cu mare interes în fiecare an.

Programul general de desfășurare al evenimentului este 19:00 – 01:00 (ultima intrare la 24:00), iar locațiile unde vă așteptăm pentru vizitarea gratuită a expozițiilor de bază ale acestora sunt următoarele:

- Muzeul din Piața Ovidiu nr.12;

- Muzeul de arheologie Histria;

- Muzeul Tropaeum Traiani și Monumentul triumfal din Adamclisi;

- Cetatea Capidava;

- Muzeul Carsium din Hârșova.

În sediul central al muzeului (Piața Ovidiu nr.12), pe lângă vizitarea expoziției de bază, vor mai avea loc următoarele activități:

- începând cu orele 19:30 și 20:30, în Sala „Vasile Canarache”, personalul de specialitate al instituției va susține Ateliere de lucru cu copii, în cadrul acțiunii Istoria – o poveste adevărată, spusă pe înțelesul tuturor;

- tot în Sala „Vasile Canarache” va rula o prezentare slide show a website-ului cultural www.povestiinargint.ro , aflat în ultimele faze de realizare;

- începând cu ora 19:30, studenți ai Facultății de Arte – specializarea Interpretare muzicală – Canto, din cadrul Universității Ovidius din Constanța, vor susține concertul interactiv Canto, altfel,  regia muzicală fiind asigurată de prof. univ. dr. Florența Nicoleta Marinescu;

- specialiștii muzeului, singuri sau în colaborare cu cei ai altor instituții, au pregătit o serie de expoziții temporare și itinerante, care vor putea fi vizitate, admirate și înțelese:

     expoziția de fotografii Simboluri monochrome Basarabi-Murfatlar

     exponatul lunii Primele reprezentări antropomorfe din Dobrogea

     expoziție temporară Regalitatea și Dobrogea

     expoziție itinerantă  Serbările încoronării (organizată în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni)

    expoziție temporară Viciu și istorie la Kustenge – pipe și lulele din colecția muzeului constănțean;

Apoi, prietenii muzeului de la Asociația „Historia Renascita” vor prezenta, tot outdoor, echipamente militare și arme specifice ale dacilor și romanilor;

Piese arheologice de excepție din expoziția organizată în Sala Tezaur sunt solicitate pentru a participa la expoziție internațională organizată la Roma, începând cu luna septembrie 2023, timp de un an, astfel încât este un bun prilej pentru vizitatori de a revedea, și conștientiza totodată, valorosul patrimoniu istorico-arheologic găzduit de această secțiune a muzeului nostru.

Intrarea este gratuită la toate obiectivele muzeului mai sus menționate.

Personalul de specialitate al instituției, prezent în toate sălile expoziționale, va oferi informațiile muzeografice și științifice necesare.

Vă așteptăm cu drag!

expoziție temporară

VICIU ȘI ISTORIE LA KUSTENGE

 – pipe și lulele din colecția muzeului constănțean

Primele reprezentări antropomorfe din Dobrogea

Problema neolitizării spațiului dobrogean a suscitat interesul multor specialiști, ideea unui neolitic aceramic sau scenariul producerii unei mari transgresiuni marine rămânând la stadiul unor ipoteze de lucru, fără argumente convingătoare. Cercetările arheologice preventive, întreprinse recent în punctul Palazu Mare – Malu Alb, oferă date noi cu privire la cele mai vechi locuiri neolitice din zona litoralului vest-pontic, datate în prima jumătate a mileniului VI cal. BC.

În perimetrul investigat pe promontoriu Malu Alb au fost descoperite 146 complexe arheologice, încadrate cronologic în trei perioade distincte: neolitic, epoca elenistică și epoca romană. Complexele neo-eneolitice acoperă o perioadă de peste 1000 de ani, aparținând următoarelor culturi: Pre-Hamangia, contemporană cu cultura Karanovo III, Hamangia – fazele II și IV, Gumelnița - faza timpurie „Varna” și faza A2.

Cel mai vechi complex arheologic C.55 s-a dovedit a fi o structură de locuire de mari dimensiuni, având o lungime de 16,70 m pe axa NE-SV și 10,50 m pe axa NV-SE. Construcția neincendiată a fost puternic afectată de amenajări târzii, respectiv de șapte gropi elenistice C.130 – C.136, de un șanț de lotizare C.57, datat în perioadă romană și de două șanțuri contemporane RAJA. Nivelul de abandon al structurii de locuire SL.1 a avut un contur neregulat, acoperind toată lățimea secțiunii (6 m) și o lungime între variind între 12,60 m (profilul de V)  și 15,60 m (profilul de E). Cu o grosime de aproximativ 0,25 m, acest strat s-a prezentat sub forma unui sediment de culoare cenușie – negricioasă, amestecat cu o cantitate foarte mare de material osteologic, fragmente ceramice decorate după modelul ceramicii Karanovo III, bucăți mici de chirpici ars, fragmente de plăcuțe de vatră, foarte multe microlite, nuclee și așchii de silex, fragmente de râșnițe, jetoane tăiate din ceramică și șist verde.

După demontarea nivelului de distrugere s-au conturat cinci concentrări cu plăcuțe de vatră, cele mai multe în poziție secundară.

Doar în primul grupaj s-a păstrat un fragment de vatră in situ (lungime păstrată = 0,40 m), la adâncimea de 1 m de la nivelul actual de călcare; după secționare a fost identificat un singur strat constructiv cu grosimea de 6 - 7 cm, fără alte lipituri, aplicat peste un sediment de culoare gălbuie-verzuie, nisipos și câteva fragmente ceramice.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Primăria Orașului Murfatlar și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, vă invită la vernisajul expoziției SIMBOLURI MONOCROME: BASARABI - MURFATLAR, vineri, 12 mai 2023, ora 12:00, la Casa de Cultură Murfatlar.

În manifestările determinate de spiritul religios, oamenii au utilizat semne grafice, încărcate de semnificația mesajului personal sau colectiv. Ei au continuat să le folosească și după ce au fost create sistemele de scriere, deoarece simbolurile depășesc limitele acestora în comunicarea cu semenii ori cu divinitatea. În creta moale a pereților monumentului rupestru de la Basarabi-Murfatlar sunt îmbinate cele două forme de exprimare, conturându-se astfel o imagine complexă a vieții spirituale a locuitorilor așezământului monahal, dar și a comunităților din care făceau parte.

Complexul de bisericuțe, chilii, locuințe și morminte, descoperit în anul 1957, pe o pantă a dealului Tibișir (loc. Murfatlar, jud. Constanța), a funcționat, conform opiniei specialiștilor, într-un interval ce cuprinde secolele IX-XI d.Hr., cercetările mai recente restrângând perioada la secolul al X-lea d.Hr. Se presupune că aici a existat unul dintre centrele monahale dobrogene importante, unde s-au retras călugări practicanți ai creștinismului bizantin, reflectat în arhitectură și în inciziile ce au rezistat până astăzi.

Expoziția adună fotografii alb-negru executate de către specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în diferite stadii de cercetare a monumentului. Aceste fotografii reprezintă o invitație la descifrarea mesajelor, sentimentelor și gândirii religioase transmise peste vreme sub forma unor simboluri monocrome.

The Museum of National History and Archeology Constanța, in partnership with Murfatlar City Hall and with the support of Constanța County Council, invites you to the opening of the exhibition MONOCHROME SYMBOLS: BASARABI - MURFATLAR, Friday, May 12, 2023, at 12:00, at the Murfatlar House of Culture.

In the manifestations determined by the religious spirit, people used graphic signs, loaded with the meaning of a personal or collective message. They continued to use them even after writing systems were created, because symbols transcended their limits in communicating with fellow humans or with divinity. Inside the monument of Basarabi-Murfatlar, the two forms of expression are combined on the soft chalk walls, thus shaping a complex image of the spiritual life that belongs to the inhabitants of the monastic settlement, but also to the communities of which they were a part.

The rock-cut churches, cells, dwellings, and tombs, discovered in 1957, on a slope of the Tibișir hill (Murfatlar locality, Constanța county), functioned between the 9th-11th centuries AD or only in the 10th century AD, according to some specialists. It is assumed that it was one of the most important monastic centres in Dobrudja, where monks practicing Byzantine Christianity retreated, their religion being reflected in the architecture and in the incisions that have survived to this day.

The exhibition gathers black-and-white photos taken by specialists of the Constanța’s Museum of National History and Archeology, in different stages of research on the monument. These photos are an invitation to decipher the messages, feelings and religious thought transmitted over time in the form of monochrome symbols.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța și Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, organizează, vineri, 5 mai 2023, la ora 11.00, în Aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, simpozionul dedicat Zilei Proclamării Independenței României, Sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial și Zilei Europei Unite.

Ca de obicei, vom marca aceste evenimente împreună cu elevi din orașul și județul Constanța. Vor vorbi despre momentele istorice menționate: Bianca Gornea - Școala gimnazială nr. 16 „M.I.Dobrogeanu”, Ecaterina Danciuc- Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, Fabian Cotan – Liceu teoretic „George Călinescu” și Luca Voinea - Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”.

Spectacolul dedicat acestor evenimente va fi susținut de Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie Exiguul”, Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”, Răzvan Decu - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Liceul de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Ansamblul „Cartalu” - Școala gimnazială Vulturu.

Moderator va fi dr. Lavinia Dumitrașcu – MINAC -, ajutată de asistenții săi: Luca Voinea - Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”, Alexandru Popescu - Școala gimnazială nr. 38 „Dimitrie Cantemir”, Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”.

Vă invităm să ne amintim împreună!

Mărturii creștine din Dobrogea antică – O țiglă cu reprezentarea Profetului Daniel descoperită la Capidava (secolul al VI-lea p. Chr.)

Curatori: Radu Petcu, cercetător științific

                Ingrid Petcu-Levei, arheolog

Cercetările arheologice efectuate la Capidava în anul 2015, cu ocazia proiectului de restaurare a cetății, au scos la lumină o cantitate diversificată și bogată de material arheologic. Printre acestea se află și o țiglă cu reprezentări antropomorfe și zoomorfe, aflată în colecția Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța.

 Scena ilustrează, după părerea noastră, povestea biblică a lui Daniel în grota cu lei, profet al Vechiului Testament. Înfățișată ca o scenă simetrică, reprezentarea cuprinde figura Profetului biblic, flancată de un leu în dreapta sa și de un alt personaj în stânga. Coama leului este schițată printr-o serie de linii paralele de diverse dimensiuni pe capul ușor alungit. Intrarea în grotă este redată în josul țiglei prin trei linii paralele în formă de semicerc și una orizontală. Este una dintre puținele scene ilustrate din antichitate în care este redată grota. Reprezentarea este una dintre cele mai vechi de acest gen din Scythia, ceea ce face ca obiectul să fie unicat în spațiul dobrogean și nu numai.

 În iconografia paleocreștină, profetul Daniel este universal reprezentat în postura de orant, fiind de asemenea una dintre cele mai emblematice imagini ale artei creștine timpurii, cu o valoare heraldică deosebită, care va rămâne în linii mari aceeași pe tot parcursul istoriei. Se poate afirma că reprezentarea profetului Daniel, împreună cu alte câteva imagini, printre care și Bunul Păstor, constituie pivoții iconografiei creștine, numărându-se printre simbolurile adoptate de Constantin cel Mare.

 Studiile au arătat că scena lui Daniel în groapa cu lei nu a fost subiectul unei arte bisericești consacrate, iar exemplele în acest sens sunt relativ puține. Majoritatea monumentelor pe care se regăsește scena sunt pentru uz privat: fie că este vorba de artă funerară, obiecte de zi cu zi sau de evlavie privată, motivul lui Daniel a fost unul popular, al maselor, care a culminat, într-un final, prin venerarea sa ca sfânt. Indiferent de modul și contextul în care era reprezentat, răspândirea generală a motivului Daniel are ca rezultat un singur mesaj comun în lumea profană: Daniel Eroul în fața pericolului și a morții.

Prezența Profetului Daniel la Capidava nu este una anormală. Deși descoperirea tegulei, în contextul secolului al VI-lea p. Chr., poate fi ușor neobișnuită, datorită contextului militar din acea perioadă, aceasta avea un rol simbolic. Profetul era cunoscut pentru curajul pe care l-a îmbrățișat în momentul aruncării în groapa cu lei. Întâlnirea scenei în contextul mai sus amintit, reprezintă bravura soldaților în fața pericolului și a morții. Transmutarea simbolului Profetului Daniel într-o reprezentare ilustrată, oferă dovada curajului care trebuia purtat de fiecare militar. Reprezentarea demonstreză că mesajul nu putea fi transmis altfel decât prin impact vizual, care este mult mai puternic decât cel verbal.

În pragul Sfintei Sărbători de Paști, vă invităm să descoperiți această veche mărturie de viață creștină pe tărâm dobrogean, ce va fi expusă pe toată durata lunii aprilie.

Itinerarea expoziției

Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța,

de către MINA Constanța, la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui, în perioada 5 aprilie - 10 mai 2023.

 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, are deosebita plăcere de a anunța vernisajul expoziției Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța, manifestare care va avea loc în data de 5 aprilie 2023, ora 1100, la sediul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, Sala Arta.

Expoziția este itinerată de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” și poate fi vizitată în perioada 05. 04. 2023 - 10. 05. 2023, la sediul instituției gazdă, aflată pe str. Hagi Chiriac, la nr. 2, din localitatea Vaslui. Demersul expozițional este curatoriat de către doamna A. C. Georgescu-Hamat și domnul Ștefan Georgescu din partea MINA Constanța și de către domnul C. Lazanu, din partea Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

În cadrul expoziției vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologice din colecția MINA Constanța, cu o deosebită valoare istorică și de patrimoniu și care au fost restaurate în laboratoarele MINA Constanța. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța între anii 2021-2022, fiind documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparținând perioadei romane și romano - bizantină. Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului și fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea și începutul secolului al VII-lea p. Chr. Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei și a domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul al  IV- lea.

Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II- VII A.D, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezări a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria poporului român.

Lansare volum omagial

IN HONOREM dr. Gabriel Gheorghe Custurea

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de numismatică, arheologie și istorie la lansarea volumului Pontica 55, Supplementum IX: STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA. In honorem Gabriel Gheorghe Custurea, care va avea loc joi, 16 martie, orele 11.00, la sediul din Piața Ovidiu, nr. 12.

Cercetătorul științific dr. Gabriel Gheorghe Custurea s-a născut la 18 martie 1952 în Constanța, într-o familie cu rădăcini dobrogene de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, la care au mai existat câteva contribuții transilvănene și oltenești. A terminat studiile gimnaziale la liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1967-1971) și a urmat Școala Militară de Ofițeri de Rezervă de la Bacău (1979-1980), pe parcursul a șase luni. A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității din București (1973-1978), iar lucrarea de licență a pregătit-o sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Ceachir.

În perioada 1993-1999 a efectuat pregătirea doctorală, sub coordonarea remarcabilului prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași, cu tema Aspecte ale vieții economice în Dobrogea în secolele IX-XI în lumina descoperirilor monetare. Începând cu anul 1993 devine cercetător la muzeul constănțean, iar între anii 1998-2004 a predat un curs de numismatică, în calitate de lector asociat, la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța.

În perioada anilor 2005-2009 a fost director adjunct al instituției muzeale constănțene, iar din 2009 până în 2016 director general.

Calitatea pregătirii sale științifice a fost onorată printr-o amplă activitate publicistică, fiind autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XIe Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike.

Data de 9 martie marchează atât sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, adoptată de Parlamentul României prin Legea nr. 247/2011. Cu ocazia acestei zile cu o deosebită semnificație, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită la sediul central din Piața Ovidiu nr. 12 (Sala Comunism, etaj II),  ora 11:30, la un eveniment menit a comemora victimele regimului comunist din România.

În cadrul acestei manifestări, MINA Constanța prezintă mărturii lăsate posterității de  către deținuții politici ce au participat la lucrările de reamenajare a Cazinoului din Constanța la începutul anilor '50, mărturii descoperite cu ocazia implementării proiectului de reabilitare a clădirii Cazinoului, demarat la începutul anului 2020. Cele două artefacte -mărturii, reprezentând bilete olografe scrise pe hârtie de sac de către deținuții politici și ascunse în pereții Cazinoului, sunt prezentate astăzi publicului larg, sub titlul Exponatul lunii martie.

La eveniment va participa din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Constanța, doamna Marioara Ionescu,  în calitate de președinte interimar.

Vă așteptăm!

Manager,

dr. Constantin Aurel MOTOTOLEA

În data de 3 martie 2023, cu începere de la orele 14.00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu, nr. 12), va fi gazda manifestării culturale  intitulate

Basarabia- lacrimă de dor.

Programul evenimentului cuprinde următoarele momente:

• vernirea Expoziției Monumentele Basarabiei furate

• lansarea volumului Războiul monumentelor, semnat de Iulian Rusanovschi

• recitalul Din Basarabia, susținut de compozitorul și maestrul în Artă, Viorel Burlacu.

Expoziția, compusă din 32 de panouri tematice, aduce în atenția publicului o serie de monumente din spațiul basarabean, datând din perioada interbelică, și va rămâne deschisă spre vizitare publicului larg în perioada 3-17 martie 2023.

Manifestarea se bucură de prezența doamnei Ambasador Iuliana Gorea COSTIN, iar la festivitate va vorbi și autorul cărții, avocat Iulian Rusanovschi.

Vă așteptăm cu drag!

Simpozion

     Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectarul Școlar Județean Constanța și Societatea de Științe Istorice din România–filiala Constanța, vă așteaptă, vineri, 20 ianuarie 2023, ora 11.00, în Aula „Vasile Canarache” („Ovidiana”) a MINAC, la simpozionul dedicat primei etape a realizării României Mari, Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie 1859.

     Vor evoca momente ale luptei pentru realizarea „Micii Uniri” și primii pași ai modernizării României dr. Lavinia Dumitrașcu – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Laura Bujor  - Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” - prof. coord. Cristina Gâlă; Fabian Cotan - Liceul Teoretic „George Călinescu” - prof. coord. Eugenia Crăciun; Maria Alexandra Costea, Maria Cristina Comșa - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” – prof. coord. Violeta Borandă.

     Spectacolul dedicat acestui eveniment va fi susținut de elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Cuv. Dionisie Exiguul” Constanța - coord. prof.: Marian Bostan, Adrian Clinciu, Mircea Cristian Pricop -, ai Școlii gimnaziale nr. 16 „Bogdan Petriceicu Hașdeu”- coord. prof:  Alina Burciu, Grozavu Adriana - și Răzvan Decu - Școala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian - coord. prof. Mihaela Acsân.

     Simpozionul va fi moderat de dr. Lavinia Dumitrașcu -– Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța - și de asistentul ei, Luca Voinea, elev al Școlii gimnaziale nr. 22 „I.C. Brătianu”.

Expoziție

Natură statică „Subiect Pretext”

21 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța găzduiește în perioada 21 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023 expoziția Natură statică” Subiect Pretext”, semnată de artista Roxana Dumitru, membru stagiar UAPR, curator expoziție –  conf.univ. dr. Gheorghe Caruțiu.

Din lucrările prezentate în această expoziție personală rezultă o preocupare pentru compunerea imaginilor, printr-un sistem coerent de lucru, ținînd seama de sistemul structural geometric-plastic, format din repere geometrice, prin care a identificat modalități de a organiza spațiul, căutand permanent soluții inedite și înțelegand mecanismele complexe prin intermediul descifrării modelelor de studiu ale unora dintre marii maeștrii din istoria artelor plastice.

În tema propusă, artista a realizat diferite variante compoziționale pornind de la natura statică ca pretext, în sensul de a dezvolta diferite variante compoziționale.

Natura statică aleasă a fost cea din spațiul atelierului în care diferite forme, realizate din recuzita atelierului, creează diverse ritmuri, care au inspirat-o pentru lucrările prezentate. Compoziția a devenit pentru Roxana Dumitru principala temă în care unitatea întregului, ca principiu plastic, devine un tot unitar.

Pe drumul ales, tânăra artistă Roxana Dumitru are șanse reale de a-și impune concepția plastică în climatul divers al tendințelor actuale, afirmându-se printr-o viziune personală ce ține de tradiția picturii românești.