Calendar evenimente

  • 13 - 15 august 2022

 

 

Muzeul   de   Istorie   Națională   și   Arheologie   Constanța,   în   parteneriat   cu Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Bedeflilor din România organizează,

 

în perioada 13-15 august 2022,

Salonul de benzi desenate de la Constanța,

 

activitate   culturală   desfășurată   în   cadrul   proiectului   cultural   P1943/04.07.2022 Istorii pontice în benzi desenate, Aria tematică: Arte vizuale, Sesiunea II/2022.

 

În cadrul Salonului, vizitatorii vor putea admira expoziții de benzi desenate,

cărți și reviste de specialitate și vor putea intra în contact direct cu Puiu MANU, cel mai cunoscut și îndrăgit autor de benzi desenate din România, care va prezenta în data de 13 august 2022, ora 12.00 volumul Istoria e cea mai frumoasă poveste în   benzi   desenate.   În   continuarea   evenimentului,   istoricul   și   omul  de   cultură  Adrian CIOROIANU  va prezenta  volumul  Regele   Ferdinand  cel   Loial (Editura Curtea Veche, 2022), carte de istorie cu ilustrații realizate de Puiu Manu.

 

În data de 14 august 2022, cu începere de la ora 12.00 vizitatorii vor putea

dialoga cu autorul de benzi desenate Octav Ungureanu, editor al Revistei COMICS, care  își va  prezenta cele  mai  recente  proiecte  de benzi  istorice  desenate și  va susține două ateliere demonstrative.

 

Salonul de benzi desenate de la Constanța se va încheia în data de 15 august

2022,   orele   12.00,   cu   prezentarea   volumului  Panorama   benzii   desenate

românești, autor Dodo NIȚĂ, un volum de excepție ce face o trecere în revistă a istoriei benzii desenate românești din ultimii 30 de ani.

Nu   în   ultimul  rând,   iubitorii   de  benzi  desenate   vor   putea   admira   în  fața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, expoziția outdoor  Frica în Istorie!,  care reunește lucrările realizate pentru Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2021.

 

 

Program eveniment:

 

 

13 august 2022, orele 12.00: prezentarea volumului Istoria e cea mai frumoasă

poveste în benzi desenate, scenariu Marius Leștaru, benzi desenate – Puiu Manu

(Aula Pictată, etaj I);

 

13 august, orele 15.00: prezentarea volumului Regele Ferdinand cel Loial, texte

Adrian Cioroianu, ilustrații Puiu Manu

(Aula Pictată, etaj I);

 

14 august, orele 12.00: prezentare Octav Ungureanu, editor Revista Comics

(Sala Canarache, parter);

 

14  august,  orele  17.00  atelier  demonstrativ  Octav   Ungureanu

(Sala  Canarache,parter);

 

15 august, ora 10: atelier demonstrativ Octav Ungureanu

(Sala Canarache, parter);

 

15   august,   orele   12.00:   prezentarea   volumului  Panorama   Benzii   Desenate

Românești, autor Dodo Niță

(Sala Pictată, etaj I).

 

Pentru buna desfășurare a atelierelor demostrative, numărul de participanți este

limitat la 15 persoane per serie, tineri și copii cu vârsta de peste 10 ani. Înscrierile

la cele două ateliere se fac telefonic, la numărul de telefon: 0735.105.373

 

  • 5 august 2022

 

 

Vineri, 5 august, între orele 18-20.00, în incinta Cora City Park s-a desfășurat un inedit eveniment  organizat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

 

Proiectul “Detectiv prin Istoria Dobrogei” s-a adresat copiilor iar activitățile la care aceștia au luat parte au avut ca scop promovarea patrimoniului cultural-istoric.

 

Copiii au desenat și au colorat având ca modele statui și alte artefacte antice, după care membrii Asociației „Historia Rensacita” au prezentat aspecte legate de traiul și de vestimentația civilă și militară a populațiilor ce au locuit în Dobrogea, în urmă cu aproape două milenii.

 

Cel mai așteptat moment al serii a fost vânătoarea de comori, desfășurată printre raioanele magazinului. Toți micii participant au fost câștigători, primind la finalul evenimentului, diplome, cadouri și alte numeroase surprize.

  • 29 iulie - 1 octombrie 2022

 

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța,

 

în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și

 

Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploiești,

 

și cu susținerea Consiliului Județean Constanța,  organizează

 

expoziția temporară

 

Bijuteriile Timpului.

 

29 iulie - 1 octombrie 2022

 

 Grupând 86 de piese de colecție, reprezentând ceasuri de buzunar, de masă și de șemineu, ceasuri de perete și tablouri cu ceas, expoziția oferă vizitatorilor o perspectivă deosebită a evoluției orologeriei  în secolele XVIII-XX, ilustrând  rafinamentul deosebit care a însoțit acest mesteșug de-a lungul timpului.

 

Colecția însumează ceasuri provenind din ateliere și manufacturi din Franța, Elveția sau Germania,  unele din ele fiind piese lucrate pe comandă specială pentru România.  Amintim, în acest sens, un ceas de mână aniversar, un omagiu adus Centenarului Marii Uniri, realizat de firma Tissot, dar și un ceas de mână produs în Elveția de firma Tavannes, cu scopul de a celebra eroismul lui Tudor Vladimirescu și importanța mișcării sale în clădirea statului român modern.

 

Citând versurile lui Vergiliu, care deplângea în poezia sa trecerea ireversibilă a timpului (fugit irreparabile tempus), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să nu pierdeți timpul și să vizitați expoziția temporară de ceasuri, prezentată în perioada 29 iulie - 1 octombrie 2022, vernisajul urmând a avea loc vineri, 29 iulie 2022, ora 13.00, la sediul din Piața Ovidiu nr. 12 Constanța.

 

  • 22 iulie - 15 august 2022

"Mapping the Black Sea / Marea Neagră în cartografia europeană"

expoziție

27 iulie 15 august 1022

 

 Muzeul din Adamclisi găzduiește, începând de mâine, 27 iulie 2022, o expoziție inedită. "Mapping the Black Sea / Marea Neagră în cartografia europeană" prezintă, prin intermediul a 30 de postere, hărți și descrieri geografice, Marea Neagră, în diverse perioade istorice, din antichitate și până în epoca modernă.

 

 Vizitatorii vor putea afla că Marea Neagră a fost menționată și descrisă sub diverse nume, de la Pontos Axeinos (Neospitalieră) și Pontos Euxeinos (Ospitalieră), la Mare Maggiore, Kara Deniz sau Cherno More.

 

 În cadrul expoziției este prezentată cea mai veche dovadă cartografică a coastei Mării Negre și anume o hartă realizată din piele, datând din anii 230-240 d.H, și care acoperea un scut ce a fost descoperit în Siria, în cetatea antică Dura Europos.

 

Un alt izvor deosebit ce se regăsește pe planșele expoziției este Tabula Peutingeriana, un itinerar antic de secol IV d.H, realizat de către ingineri romani și redescoperit în Evul Mediu.

 

Expoziția prezintă cele mai importante realizări din domeniul cartografiei, dar și informații prețioase culese de-a lungul timpului de către oameni de știință, călători, diplomați, negustori sau militari de diverse naționalități. Portulanele, hărțile și descrierile oferă date deosebite legate de dezvoltarea comerțului și a navigației, prezintă diverse porturi, distanțele dintre acestea sau cele mai facile rute maritime.

 

 Portulanele genoveze și venețiene sau hărțile realizate de mari maeștri ai epocii, precum Ortelius, sunt doar câteva dintre dovezile prezentate și care fac din această expoziție o realizare de excepție.

 

 Expoziția "Marea Neagră în cartografia europeană" a fost vernisată în vara anului trecut, pe 24 iunie 2021 și a putut fi admirată timp de două luni la etajul II al Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța. Din toamna anului trecut și până în prezent, ea a putut fi studiată on-line, pe website-ul www.arhicup.com.

 

 Expoziția este organizată în cadrul proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP (BSB867), finanțat prin programul „Joint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020”, Axa prioritară 1.1. „Jointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors”, care are ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

 

  • 22 iulie - august 2022

 

 

Cea mai mare expoziție outdoor de benzi desenate organizată până în prezent în România, la Constanța. Tema expoziției: FRICA în ISTORIE !

 

 

Expoziția va fi prezentată în Piața Ovidiu, în fața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, începând de mâine, vineri, 22 iulie 2022, până la sfârșitul lunii august 2022.

 

Trăim vremuri în care frica de moarte își arată supremația covârșitoare. Pentru prima oară de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, tema morții a cuprins întreaga lume, trasând zi după zi caracteristicile spațiului public și chiar ale celui privat. Viața noastră s-a schimbat fulgerător, dramatic, înfricoșător. Frica de moarte a pus pentru mulți viitorul Lumii într-o nouă cumpănă. În contextul crizei actuale, confruntată cu șocul social, economic, politic și cultural provocat de pandemia de COVID-19 și, apoi, de războaiele de la granițele României, recursul la partea întunecată a istoriei oferă înțelesuri și speranță. De aici și oportunitatea tematicii «Frica în Istorie» pentru o expoziție de benzi desenate istorice!

 

Expoziția outdoor reunește lucrările realizate pentru Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2021: 39 de benzi desenate istorice, cu 198 de planșe, realizate de 42 de autori din România, Croația, Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Polonia.

 

„Portofoliul de benzi desenate a fost dominat, și este de înțeles motivul, de subiecte inspirate din bolile care au ucis milioane de oameni (ciuma, gripa spaniolă, COVID-19), dar și de furia cu care omenirea s-a autodistrus prin războaie, regimuri dictatoriale și «psihoze colective». Unul dintre artiști și-a încheiat banda desenată întrebând ce frică ne este dat să trăim în viitorul apropiat. Apelul la istorie ne poate ajuta să imaginăm mai multe răspunsuri, dar pentru noi, respectând misiunea Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov, în mod clar, trecutul rămâne timpul de cercetat pentru benzile desenate și unica sursă de inspirație și pentru tematicile edițiilor viitoare”. (Nicolae Pepene, directorul Festivalului, managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov).

 

 

Până în prezent expoziția ,,Frica în Istorie”, cea mai mare expoziție outdoor de benzi desenate organizată până în prezent în România, a mai fost prezentată în Piața Sfatului din Brașov, în București, la Biblioteca Națională a României, și în centrul istoric al orașului Deva.

La Constanța, expoziția produsă de Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov este organizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și suportul Primăriei municipiului Constanța.

Partenerii media naționali sunt Agenția națională de presă AGERPRES, revista ,,HISTORIA”, www.modernism.ro, www.revistacomics.ro.

 

Totodată, prezentarea expoziției ,,Frica în Istorie” constituie o introducere în atmosfera aparte a benzilor desenate cu tematică istorică, constituind o avanpremieră a Salonului de Benzi Desenate de la Constanța, manifestare organizată în cadrul proiectului „Istorii pontice în benzi desenate” (proiect co-finanțat de Administrația Fondului Național Cultural), în cadrul căreia vor fi prezentate publicului mai multe expoziţii indoor şi outdoor, vor avea loc întâlniri cu autori celebri de benzi desenate, lansări de noi publicaţii, toate cu subiecte şi tematică istorică. Salonul de Benzi desenate de la Constanța este organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Asociația Bedefililor din România organizează, în perioada 13-15 august 2022.

 

 

  • iulie - noiembrie 2022

 

 

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

     Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța derulează în perioada iulie-noiembrie 2022 proiectul cultural cu co-finanțare nerambursabilă AFCN, institulat Istorii pontice în benzi desenate, aria tematică: Arte Vizuale, sesiunea de finanțare 2/2022.

 

     Proiectul se axează pe promovarea beneficiilor educației nonformale în cadrul muzeului, prin intermediul mai multor activitati centrate pe nevoia de a găsi metode și mijloace atractive de promovare a valorilor istorico-culturale în rândul copiilor și tinerilor.

 

     În esență, programul cultural cuprinde câteva activități menite să atragă copiii și tinerii în spațiul muzeal, respectiv: elaborarea unei cărți de benzi desenate cu conținut istoric, realizarea unui workshop de benzi desenate, adresat elevilor de gimnaziu și liceu, precum și realizarea unei expoziții itinerante.

 

        Tot în cadrul proiectului, MINA Constanța și Asociația Bedefililor din România organizează, în perioada 13-15 august 2022, Salonul de Benzi Desenate de la Constanta, manifestare în cadrul căreia vor fi prezentate publicului mai multe expoziţii indoor şi outdoor, vor avea loc întâlniri cu autori celebri de benzi desenate, lansări de noi publicaţii, toate cu subiecte şi tematică istorică.

 

     În cadrul Salonului publicul vizitator va putea să intre în contact cu domnul Puiu Manu, cel mai îndrăgit autor de benzi desenate din România, care va prezenta albumul "Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate" (scenariu Marius Leştaru) precum și cu domnul Dodo Niță, cunoscut istoric și critic al benzii desenate româneşti.

 

 

 

 

  • 16 iulie 2022

 

 

 

 

Poveşti cu pietre şi albastru.

 

 

     Aşa se numeşte expoziția artistei plastice Mihaela Florescu care va fi vernisată, sâmbătă, 16 iulie 2022, ora 11, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și care va putea fi vizitată timp de două săptămâni.

 

   Mihaela Florescu, arta ei și Dobrogea noastră transpusă în lucrări, vor fi prezentate de prof. univ dr. Gheorghe Caruțiu și de cercetător științific Lavinia Dumitrașcu.

 

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat și găzduit, anii trecuți, și alte expoziții ale Mihaelei Florescu: Emoții fluide – străzi ale Constanței transpuse, artistic, în oleotipie – (2019) și „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea“ – expoziție de oleotipie realizată în urma colaborării cu Cristian Cealera, autorul romanului cu acest nume (2020).

 

 

Vă așteptăm cu drag!

 

 

  • 18 iulie - 13 august 2022

 

MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE CONSTANȚA,

PRIMĂRIA ORAȘULUI HÂRȘOVA,

LICEUL  ,,IOAN  COTOVU”  HÂRȘOVA

 

CU SPRIJINUL CONSILIULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA

 

organizează

 

ȘCOALA DE VARA DE ARHEOLOGIE PENTRU ELEVI DE LA HÂRȘOVA

18 iulie -13 august 2022

 

Loc de desfășurare: - șantierul arheologic de la portul antic și medieval al cetății de la Hârșova

- Muzeul Carsium Hârșova

 

PROGRAM

 

18 iulie - 5 august -,,ARHEOLOG PENTRU O ORĂ,,- inițierea în ,,tainele arheologiei” și în activitățile specifice șantierului     orele 10,00-11,00;

 

8 - 12 august - ,,MONUMENTELE ARHEOLOGICE DE LA HÂRȘOVA”-prezentarea de planuri, hărți, fotografii de arhivă, filme scurte despre siturile arheologice din localitate (așezarea neolitică; cetatea antică; cetatea medievală, necropole etc.)         orele 17,00-19,00 la Muzeul Carsium

 

13 august - festivitatea de încheiere a școlii la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța- ora 10,00.

 

Activitățile sunt destinate, în această campanie, elevilor din clasele VIII-XII de la liceul ,,Ioan Cotovu” care se vor înscrie pe baza formularului tip atașat ce poate fi depus la Muzeul Carsium sau expediat, pe e-mail, la adresa  minaconstanta@gmail.com cu mențiunea pentru Școala de vară de arheologie de la Hârșova. Coordonarea activităților este asigurată de arheologii Aurel Mototolea și Constantin Nicolae.

Informații suplimentare la Muzeul Carsium Harșova (telefon 0740233060).

  • 13 iulie 2022
  • 4 iulie 2022

 

 

Comunicat de presă

 

Simpozionul Internaţional de Cultură, Artă şi Protejare a Patrimoniului Cultural din Turcia. Activităţi artistice - a XVI-a ediţie

 

Universitatea „Ovidius” din Constanţa, prin Facultatea de Arte, găzduieşte, în perioada 4 - 6 iulie 2022, a XVI-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Cultură, Artă şi Protejare a Patrimoniului Cultural din Turcia. Activităţi artistice/ XVI. International Turkic Culture, Art and Protection of Cultural Heritage Symposium - Art Activity. În acest an, evenimentul are loc la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi este găzduit cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa.

 

Evenimentul este organizat în onoarea Prof.dr. Osman Kunduraci, de către Aydin Adnan Menderes University Turkish Art and Culture Application and Research Center, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Selçuk University Turkish Handicrafts Research and Application Center, Institute for Socio-Cultural Anthropology of N. Macedonia şi Ipek Yolu Strategic Research Center. Congresul constă în comunicări ştiinţifice în limbile turcă, engleză şi română şi o expoziţie realizată de artişti români, cadre didactice ale Facultăţii de Arte şi artişti turci.

 

Protejarea patrimoniului cultural este unul dintre cele mai relevante topicuri ale prezentului şi reprezintă o preocupare majoră a tuturor naţiunilor, în special în contextul lărgit al globalizării. Cea de-a XVI-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Cultură, Artă şi Protejare a Patrimoniului Cultural din Turcia include idei, opinii şi discuţii contextualizate referitoare la conexiunile dintre civilizaţiile trecutului şi prezentului, tradiţiile şi obiceiurile lor şi modalităţile de prezervare şi revalorificare ale tuturor elementelor constitutive ale acestor paradigme.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  • 25 iunie 2022

 

 

 

 

 

„ZEITĂȚI LA PONTUL EUXIN” -

 

Expoziție de arte vizuale

 

 

25 iunie - 8 iulie 2022,  Muzeul „Tropaeum Traiani”

16 iulie - 5 august 2022, Centrul de Informare Turistică „Cetatea Capidava”

13 august - 2 septembrie 2022, Muzeul Histria

 

 

 

  • 24 iunie 2022

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

 

Sâmbătă, 25 iunie 2022, ora 1300, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța sărbătoresc

 

Ziua Drapelului – Zi a sufletului românesc.

 

În continuare, va avea loc lansarea volumului „Vibrații complementare” al poetelor Ioana-Raluca Trandafir și Monica-Raluca Bucătaru.

 

Invitați: Val Răzeșu, Liliana Liciu, Nicoleta Tudor, Valeria Bilț, Taner Murat.

 

Ne vor însoți muzical cantautorii Doina Lazăr, Walter Ghicolescu și violonista Cristina Dinescu.

 

Moderator: dr. Lavinia Dumitrașcu

 

 

 

  • 17 18 19 iunie 2022

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local ale comunei Siliștea, organizează, în perioada 17-19 iunie, o serie de evenimente dedicate copiilor și tinerilor, acțiuni desfășurate cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Arheologiei.

Startul activităților educative și distractive va fi dat vineri, 17 iunie, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Piața Ovidiu nr. 12, Constanța, unde arheologul Radu Petcu va prezenta modul în care arăta o casă romană. Copiii vor porni apoi într-o misiune de descoperire a Zeiței Fortuna, transformată în mascotă de către prietenii de la Twinkl. Cei dornici să afle secretele din spatele organizării unei expoziții sunt așteptați la etajul II al muzeului, chiar de către descoperitorii obiectelor expuse, arheologi care le vor dezvălui copiilor lucruri inedite. Evenimentele sus-menționate vor avea loc în intervalul orar 10:00-14:00.

Sâmbătă și duminică, 18-19 iunie, între orele 10:00 – 20:00, scena evenimentelor organizate de MINAC se mută în Parcul Tineretului din satul Țepeș Vodă, comuna Siliștea, jud. Constanța. Aici se vor desfășura mai multe activități, fiind pregătite și numeroase surprize!

Specialiștii muzeului vor îndruma copiii în cadrul atelierelor de creație (desen, pictură, modelaj), vor oferi premii celor care participă la concursul „Micul arheolog” și vor ascunde piese care vor face apoi obiectul unei vânători de comori.

Partenerii din cadrul Asociației „Historia Renascita” și-au pregătit deja armurile și uneltele și sunt gata să prezinte publicului detalii deosebite, legate de traiul cotidian și de cultura populațiilor antice, care au trăit pe pământul dobrogean în urmă cu două milenii. Tinerii vor putea învăța salutul romanilor, iar în ateliere vor afla cum anume se prelucrau atunci diferite materiale.

La acțiune vor participa și Cercetașii României, de la care copiii vor afla detalii despre istoria organizației și obiectele de vestimentație specifice. Nu în ultimul rând, cercetașii le vor împărtăși copiilor din experiența lor, prezentându-le drumețiile întreprinse și soluțiile ingenioase ce pot fi aplicate pentru rezolvarea eventualelor probleme apărute în timpul unei expediții. Atelierele pregătite de către acești parteneri ai Muzeului se anunță extrem de interesante, distractive și de neratat!

În cadrul aceluiași proiect organizat la Țepeș Vodă, vor mai avea loc alte două acțiuni deosebite. Astfel, sâmbătă, în intervalul orar 10:00-13:00, colegii de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța vor organiza ateliere de linogravură și de aranjare a unui acvariu. Un capitol inedit va fi dedicat modului în care au evoluat, de-a lungul a milioane de ani, moluștele, în speță scoicile și melcii ce astăzi sunt prezențe obișnuite pentru cei ce ajung pe țărmul Mării Negre.

În aceeași zi,  între orele 10:00-13:00, Biblioteca Județeană  „Ioan N. Roman” Constanța  se va alătura evenimentului, prin desfășurarea acțiunii intitulată „Raftul prieteniei”. Acest proiect încurajează schimbul de carte între copii, fiind o modalitate gratuită și prietenoasă cu mediul de reînnoire a bibliotecilor personale. Schimbul se va realiza prin „Bursa de carte”, un joc în care copiii vor aduce o carte ce le aparține și pe care doresc să o ofere la schimb sau vor folosi „capitalul” de carte furnizat de Bibliotecă. O parte din acest „capital” provine din campania de donații organizată de Bibliotecă și dedicată special acestui eveniment.

Sâmbătă seara, tineri talentați vor încânta publicul prin dans și cântec. Între orele 19:00-20:00, Ansamblul „Silișteanca” va arăta spectatorilor pașii de dans ce însoțesc cântecele populare. Apoi, duminică, în același interval orar, membrii „Revolution Dance Studio” vor surprinde asistența cu mișcări de dans modern.

Spațiul verde generos și aerul curat completează rețeta de succes a acestui proiect. Evenimentele mai sus prezentate sunt posibile și datorită ajutorului oferit de către Fundația pentru Dezvoltare Locală și Regională – Filiala Regională Sud-Est, Lions Club Constanța și Cora.

 

  • 4 iunie 2022

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

Sâmbătă, 4 iunie, 2022, de la ora 11,00, Primăria din Hârșova va găzdui a XV-a ediție a manifestării științifice desfășurate sub genericul ,,HÂRȘOVA-CETATE OTOMANA”. Ediția din acest an are ca obiectiv prezentarea celor mai noi documente, date și informații obținute de istoriografia românească și europeană, în ultimii ani, cu privire la evoluția fortificației medievale de epocă otomană de la Hârșova. Se va prezenta, cu acest prilej, și stadiul  cercetărilor arheologice pentru această epocă.

 

Cetatea medievală otomană de la Hârșova s-a ridicat peste fortificațiile din epoca romană, romano-bizantină și medieval timpurie pe care turcii le-au găsit pe malul Dunării. O parte din zidurile vechi au fost integrate în noul sistem defensiv al cetății. Între secolele XVII-XIX, cu deosebire în timpul războaielor ruso-turce, aceasta a suferit numeroase modificări ajungând să înglobeze și așezarea urbană, astfel încât apărarea s-a extins pe o suprafață de aproape 30 ha. În împrejurimi, pentru a asigura apărarea vadului Dunării din apropiere, s-au construit fortificații mai mici. Toate acestea au transformat cetatea Hârșovei în una din cele mai puternice fortificații și așezări de pe malul drept al regiunii Dunării de Jos. Rezultatele obținute în cercetarea acestei epoci istorice au scos la lumină numeroase documente noi și date cu privire la fortificație. În ultimii ani, în arhivele ruse de la Kiev și Moscova au fost descoperite mai multe planuri și hărți dedicate exclusiv Hârșovei și împrejurimilor sale. Acestea au fost realizate de ofițerii ruși  participanți la  războaiele din anii 1772-1774, 1806-1812 sau 1828-1829. Lor li se adaugă date noi pe care istoriografia turcă, dar și cercetarea autohtonă, le-au scos la lumină în ultima perioadă. Toate ilustrează, cum rezultă din intervențiile specialiștilor participanți, o cetate puternică, cu o arhitectură specială, adaptată particularităților fizico-geografice caracteristice locului, un oraș infloritor în care edificiile religioase ocupau locul central.

 

La manifestare participă specialiști de la Institutul National al Patrimoniului din București, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Institutul de Cercetări EcoMuzeale din Tulcea, Centrul de Studii Turce din cadrul Universității București, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Carsium Hârșova. Sunt invitați membri ai corpului diplomatic acreditat în România, parlamentari, autorități județene și locale, jurnaliști, pasionații de istorie.

 

În final vor fi vizitate monumentele istorice din oraș: cetatea, necropola otomană și Geamia.

 

 

  • 1 iunie 2022

 

 

 

 

1 IUNIE 2022,

 

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI

 

 

Intrarea este liberă pentru copii și însoțitori.

 

 

 

 

 

  • 18 mai 2022

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

În data de 18 mai este celebrată Ziua Internațională a Muzeelor. Acest eveniment de anvergură planetară este organizat de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), în scopul conștientizării faptului că muzeele „sunt un mijloc important de schimb cultural, de îmbogățire a culturilor și de dezvoltare a înțelegerii reciproce, a cooperării și a păcii între popoare”. Astfel, acest eveniment organizat anual din 1977 reprezintă un moment unic pentru comunitatea muzeală internațională, oferind profesioniștilor din muzee încă o dată ocazia de a întâlni publicul și de a-i prezenta provocările multiple cu care se confruntă muzeele. Punctul de plecare al evenimentului îl constituie însăși definiția muzeelor, oferită de ICOM, conform căreia un muzeu este o instituție nonprofit, aflată permanent în slujba societății și dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care dobândește, conservă, cercetează, comunică și expune patrimoniul material și imaterial al umanității în scopuri de educație, studiu și relaxare.

 

Din momentul lansării și până în prezent, evenimentul a dobândit notorietate progresiv, în întreaga lume crescând numărul instituțiilor muzeale care se alătură acestui demers, ajungând în anul 2021 la impresionanta cifră de 37.000 muzee din 158 de țări și teritorii.

 

Organizația ICOM alege o temă diferită în fiecare an, în 2022 evenimentul desfășurându-se sub generosul și ambițiosul titlu „Puterea Muzeelor” / „The Power of Museums” ( http://imd.icom.museum/ ), pornind de la constatarea că muzeele au puterea reală de a transforma lumea din jurul lor, fiind locuri incomparabile de cunoaștere, care ne învață despre trecutul nostru și ne deschid mintea către idei noi - doi pași esențiali în construirea unui viitor mai bun. În acest an, ICOM dorește să exploreze potențialul muzeelor de a aduce schimbări pozitive în comunitățile în care își desfășoară activitatea prin reliefarea puterii de atingere a durabilității, de a inova în digitalizare și accesibilitate, dar și construirii unui spirit comunitar prin educație. Mai simplu spus, „Puterea Muzeelor”.

 

Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța consideră că nu există o modalitate mai bună de a sărbători Ziua Internațională a Muzeelor decât printr-o ... vizită la muzeu. Și pentru a facilita interacțiunea public – specialiști, intrarea la obiectivele muzeului va fi gratuită astăzi, 18 mai 2022, în programul de vizitare 09:00 – 19:00.

Obiectivele muzeului care intră sub incidența acestei măsuri sunt: edificiul central din Piața Ovidiu nr.12 și Edificiul roman cu mozaic (municipiul Constanța), Complexul arheologic Histria (cetate și muzeu), Complexul muzeal Tropaeum Traiani Adamclisi (cetate, muzeu, monument triumfal), Complexul arheologic Capidava (cetate), Muzeul Carsium Hârșova.

 

 

  • 14 mai 2022

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

PROGRAM

 

Sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 19:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) invită iubitorii de cultură din municipiul și județul Constanța să participe la evenimentul european

 

NOAPTEA MUZEELOR.

 

Programul general de desfășurare al evenimentului este 19:00 – 01:00 (ultima intrare la 24:00), iar locațiile unde vă așteptăm pentru vizitarea gratuită a expozițiilor de bază ale acestora sunt următoarele:

 

Muzeul din Piața Ovidiu nr.12 și Edificiul roman cu mozaic;

 

Muzeul de arheologie Histria;

 

Muzeul Tropaeum Traiani și Monumentul triumfal din Adamclisi;

 

Muzeul Carsium din Hârșova.

 

În sediul central al muzeului (Piața Ovidiu nr.12), pe lângă vizitarea expoziției de bază, vor mai avea loc următoarele activități:

 

- începând cu ora 19:00, în Sala „Vasile Canarache”, lectorii Theodora Roșca-Neacșu și Cătălin Băluț, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, vor susține work-shop-ul „Prezentarea tehnică a mozaicului din piatră naturală”;

 

- începând cu ora 21:00, studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța vor prezenta, outdoor, spectacolul Muzeul Statuilor Shakespeare, în regia lui Mihai Mălaimare.

 

Apoi, prietenii muzeului de la Asociația „Historia Renascita” vor prezenta, tot outdoor, echipamente militare și arme specifice ale dacilor și romanilor;

 

- pe parcursul serii vor putea fi ascultate Interludii muzicale, susținute de instrumentiști ai Orchestrei Simfonice București;

 

- în intervalul 22:00 – 22:35, actorii Marius Bodochi, Daniela Vitcu și Radu Niculescu vor susține un Recital poetic din operele relegatului poet latin la Tomis, Publius Ovidius Naso și ale altor poeți remarcabili. Aceștia vor fi însoțiți în lumea poeziei de instrumentiști ai Orchestrei Simfonice București și de statui vivante realizate de studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța;

 

- la etajul II al muzeului vor fi prezentate principiile de organizare ale unei expoziții muzeale, în cadrul expoziției temporare „Cum să pregătim o expoziție”.

Expoziția din Sala Tezaur este din nou completă, de curând reîntorcându-se de la Madrid cele 19 piese cu care muzeul nostru a participat la expoziția internațională Tesoros arqueológicos de Rumanía. Las raíces dacias y romanas (01 octombrie 2021 – 27 februarie 2022), inclusiv faimosul Șarpe Glykon, piesă unicat, dar și statuile zeităților Isis, Nemesis și Venus.

 

 

 

Intrarea este gratuită!

 

Vizitatorii se vor putea bucura și de un mapping arhitectural proiectat pe fațada Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

 

 

 

Vă așteptăm cu drag!

 

 

 

 

 

  • 7 aprilie 2022

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

 

Ambasada Republicii Lituania

 

și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

 

au deosebita plăcere de a vă invita joi, 7 aprilie, la ora 12.30, la

Vernisajul Expoziției

“2021 – Anul Istoriei și culturii tătarilor lituanieni”

și la proiecția filmului

“Inelul Loialității”.

 

 

     Evenimentul marchează împlinirea a șapte secole de istorie și cultură a grupului etnic tătar în Lituania iar expoziția reprezintă o inscursiune inedită în povestea adevărată a acestei comunități creată în a doua jumătate a secolului al XVI -lea în Marele Ducat. Dovadă în acest sens stau obiecte și podoabe inedite păstrate de-a lungul veacurilor, cărți și manuscrise vechi precum și lăcașe de cult ce există și astăzi în diverse localități ale Lituaniei.

 

Vernisajul organizat în Aula “Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța va fi urmat de o recepție.

 

Vă rugăm să confirmați prezența la eveniment. Invitația în format electronic sau letric se va prezenta la intrare. Participarea se va face cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

 

 

 

TĂTARII LITUANIENI ÎN DOCUMENTELE DE ARHIVĂ

 

     În scopul comemorării a 700 de ani de istorie și cultură a tătarilor din Lituania și a  conștientizării semnificației luptei comune a lituanienilor și tătarilor împotriva Ordinului teutonic, anul 2021 a fost  declarat de către parlamentul Republicii Lituania Anul istoriei și culturii tătarilor lituanieni. Acest an a fost declarat de asemenea și Anul arhivelor. În acest context, expoziția virtuală „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” inaugurată cu eforturile Arhivei Istorice de Stat a Lituaniei în cooperare cu Arhiva Centrală de Stat a Lituaniei și Arhiva Specială a Lituaniei constituie un jalon deosebit de important în revenirea la izvoarele trecutului țării noastre și cunoașterea procesului de dezvoltare a culturii lituaniene multinaționale.

 

    Expoziția prezintă o serie de documente referitoare la istoria tătarilor lituanieni începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea și până în zilele noastre. Tătarii lituanieni constituie un grup etnic deosebit stabilit cu traiul în Marele Ducat al Lituaniei în urmă cu mai bine de 600 de ani – la cumpăna secolelor XIV–XV. Majoritatea covârșitoarea a tătarilor s-au strămutat pe meleagurile noastre în timpul domniei lui Vytautas cel Mare. Coloniștii au fost orânduiți să trăiască în sud-estul Lituaniei. Astfel în proximitatea orașelor Trakai și Vilnius au fost înființate satele Patruzeci de Tătari, Kolnolariai, Kozaklariai și alte câteva localități. Strămutarea tătarilor în Marele Ducat al Lituaniei era încurajată de condițiile excelente de trai oferite de autoritățile locale care garantau noilor sosiți dreptul deplin de a-și păstra credința religioasă, obiceiurile și posibilitatea de a-și construi lăcașe de cult. În subsidiar nobilii tătari beneficiau de  toate drepturile de care se bucura nobilimea lituaniană.

 

    Tătarii lituanieni erau ostași neînfricați. Mulți dintre ei au luptat vitejește în bătălia de la Žalgiris (Grunwald) înrolați mai întâi sub steagurile lituaniene, apoi în Regimentele de gardă din linia întâi din cadrul armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Republicii celor două națiuni cu care au  participat la toate războaiele purtate de acest stat până în momentul dezmembrării sale. În perioada Seimului cu mandat de patru ani pe câmpul de luptă alături de generalul Juozapas Beliakas s-au acoperit de glorie și alți tătari lituanieni, participanți la bătăliile din anii declinului Marelui Ducat al Lituaniei sau încadrați ulterior în oastea rebelilor lui Kosciușka. Un rol important în istoria confruntărilor militare revine unităților tătărești de cavaleriști ulani. Tătarii au participat activ și la luptele pentru redobândirea independenței din anii 1918–1920.

 

     În perioada interbelică tătarii lituanieni aveau trei parohii musulmane care își desfășurau activitatea la Kaunas, Raižiai și Vinkšnupiai. În anul 1930 în capitala provizorie a Lituaniei a fost construită prima moschee de cărămidă.  Aceste considerente ne fac să credem că situația comunității tătarilor lituanieni era destul de avantajoasă. Odată cu declanșarea celui de-al doilea război mondial  soldat cu ocuparea Lituaniei starea lucrurilor s-a schimbat radical. În anii ocupației sovietice tătarii din Lituania au fost lipsiți de dreptul de a avea propriile publicații periodice și școli cu instruire în limba maternă, iar majoritatea covârșitoare a lăcașelor de cult au fost închise.   Comunitățile tătărești și-au reluat activitățile sociale doar la sfârșitul epocii sovietice.

 

     Astăzi în Lituania există doar câteva sate locuite de comunități tătărești cu denumirile Raižiai, Nemėžis, Patruzeci de Tătari. Reprezentanții acestui popor pot fi întâlniți de asemenea în orașele Vilnius, Alytus și Kaunas. Actualmente acest grup etnic puțin numeros constituie doar 0,1% din numărul total al locuitorilor țării noastre. În pofida faptului că și-au pierdut limba încă în secolele XVI–XVII, tătarii lituanieni au reușit să-și păstreze obiceiurile, religia și cultura.

 

      Întrucât arhivele păstrează numeroase documente referitoare la istoria și cultura tătarilor lituanieni, expoziția „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” este constituită din două părți. Documentele din prima parte oglindesc istoria acestei etnii și privilegiile acordate de către voievozii Lituaniei și Poloniei sub formă de hrisoave și acte referitoare la serviciul militar prestat în oastea Marelui Ducat al Lituaniei sau armata țaristă. Acestea sunt completate de o serie de dosare privind acordarea titlurilor de noblețe, arborii genealogici ale unor familii și stemele aferente, acte referitoare la împroprietărirea noilor sosiți cu moșii în localitățile Nemežys, Kena, Patruzeci de Tătari și planurile geometrice ale acestor  moșii. Documentele din secolul XX reflectă situația tătarilor lituanieni din perioada interbelică, activitatea parohiilor musulmane și imamilor din localitățile Raižiai, Kaunas și Vinkšnupiai, starea lucrurilor în comunitățile și organizațiile religioase gen Asociația tătarilor din Kaunas, muftiatul  din Vilnius și altele. Tot aici sunt expuse și portretele iluștrilor ofițeri de armată de origine tătărească Aleksandras Makulavičiųs, Suleimanas Chaleckas și altor militari de vază. În Arhiva Specială a Lituaniei se păstrează printre altele și un set documente referitoare la tătarii exilați de autoritățile sovietice de ocupație în deceniul al cincilea al secolului XX.

 

     A doua parte a expoziției prezintă documente referitoare la activitatea moscheilor tătarilor lituanieni și registrele întocmite în lăcașele de cult. Rețeaua de moschei a fost întemeiată în perioada Republicii celor două națiuni. Documentele de arhivă conțin informații despre lăcașurile de cult din localitățile Raižiai, Patruzeci de Tătari, Nemėžis, suburbia orașului Vilnius – Lukiškės, Kaunas, Kėdainiai, Vinkșnupiai, Daubutișkės, Vija Murauščizna, Naugardukas și Vidžiai. În fondurile Arhivei Istorice de  Stat a Lituaniei se păstrează versiunea originală în limba arabă a Coranului și o seamă de registre întocmite în perioada interbelică în parohiile localităților Kaunas, Nemėžis, Raižiai, Vinkšnupiai, Patruzeci de Tătari, Vilnius (suburbia Lukiškės). Împreună cu registrele parohiilor Patruzeci de Tătari și Vilnius au supraviețuit și altele mai vechi datate din secolul al XIX-lea. Dosarele privind acordarea titlurilor de noblețe și registrele unor moschei întocmite la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea conțin înscrisuri referitoare la nașterea și decesele locuitorilor din satele Patruzeci de Tătari, Raižiai și suburbia Lukiškes.

 

     Elaborate în limbile ruteană, polonă, rusă, franceză, arabă și lituaniană, documentele în cauză vor trezi neîndoios interesul cercetătorilor în domeniul sigilografiei. Actele privind originea nobilă a titularilor sunt însoțite de ștampile heraldice tătărești; documentele referitoare la arta războiului – de ștampilele Diviziei a 3-a a Armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Regimentului tătăresc de ulani, iar actele de constituire a moscheilor sunt confirmate de ștampilele imamilor parohiilor musulmane și semnăturile de rigoare.

 

     Documentele prezentate în cadrul prezentei expoziții mărturisesc că tătarii lituanieni au contribuit în mod semnificativ la restabilirea statalității, promovarea istoriei și culturii lituaniene, fiind o dovadă  că această comunitate și-a legat îndeaproape viața de Lituania și constituie o parte integrantă a istoriei țării noastre.

 

 

 

 

  • 18 martie 2022

 

Lansarea volumului PONTICA 54 – In memoriam Mihai Irimia

și a website-ului https://revistapontica.com

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

În data de 18 martie 2022, ora 1200 va avea loc lansarea

volumului Pontica 54 / 2021 In memoriam Mihai Irimia

și

a website-ului https://revistapontica.com

 

la sediul

Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Aula „Adrian Rădulescu”.

 

În anul 2021 s-a împlinit un deceniu de când Profesorul Mihai Irimia a părăsit această lume. În calitate de cercetător, profesor, Director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (1990-1992) și Decan al Facultății de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța (1995-2004), M. Irimia  s-a dedicat cu multă pasiune și seriozitate, până la uitarea de sine, deschizând noi drumuri în activitatea universitară și în cercetarea arheologică tomitană. A fost un profesionist desăvârșit, profesor foarte exigent, dar şi apropiat de studenți, respectat de colegi, un reprezentant emblematic al generaţiei sale, care a lăsat Constanţei şi Dobrogei, atât de îndrăgite de el, o moştenire ştiinţifică şi culturală durabilă. Scrierile sale cu privire la epoca bronzului din spațiul balcanic, la geţii și relațiile lor cu  populaţiile alogene rămân lucrări de referință în bibliografia istorică a Dobrogei.

 

Bogata şi complexa activitate ştiinţifică şi didactică, desfăşurată vreme de peste cinci decenii, merita a fi marcată printr-un volum de înaltă ţinută ştiinţifică. De aceea, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a dorit să-l comemoreze pe marele cercetător dobrogean, dedicându-i volumul Pontica 54.

 

 

  • 21 ianuarie 2022

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

    Analiza problematicii localizării cetăților și fortificațiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea și interpretarea izvoarelor istorice, incluzând și surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăților medievale dispărute sau “(Re)Mapping. Arheologia hărților” (2016), au fost valorificate datele obținute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent și a celor în care sunt descrise sau apar informații despre cetățile și fortificațiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri și prospecte, aflate în arhivele de la Kiev și Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăților otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii, și nu numai, având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluția fortificațiilor otomane de la Hârșova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanța și Mangalia.

     Astfel, a fost deschisă în istoria Dobrogei veacurilor XV-XIX o temă nouă, mai puțin cunoscută, aceea a fortificațiilor otomane.

 

       În acest context, ne face plăcere să anunțăm apariția volumului Planurile și prospectele Cetății Hârșova în arhive străine, care prin efortul celor trei autori (Aurel-Daniel Stănică – ICEM Tulcea, Constantin Nicolae – Muzeul ”Carsium” Hârșova, și Mihai Anatolii Ciobanu), reunește o serie de planuri inedite ale cetății otomane de la Dunăre.

      Asemenea tuturor cetăților otomane din Dobrogea, cetatea de la Hârșova a fost prea puțin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări arheologice de amploare, doar câteva documente și acestea puse adesea sub semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei fortificații puternice.

    În acest volum sunt prezentate câteva din planurile cetății de la Hârșova descoperite recent în arhivele de la Kiev și Moscova. Aceste documente sunt deosebit de importante fiind analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică de până acum și comparate cu alte surse documentare pe care le avem la dispoziție. Planurile descoperite se constituie în surse de cercetare noi, originale, și permit o mai bună cunoaștere a situației fortificației de la Hârșova în perioada secolelor XVIII-XIX.

    Volumul a fost publicat la Editura Mega din Cluj Napoca, în cadrul proiectului cultural co-finațat de A.F.C.N. „Land[Map]. Digitizarea peisajului” (2021). Proiectul a fost implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Asociația Pro Noviodunum și Asociația Eurocentrica.

 

Lansarea volumului va avea loc vineri, 21 ianuarie, ora 11:00, la sediul Primăriei orașului Hârșova, în prezența autorilor.

 

 

Lansare inedită de carte - "Planurile și prospectele cetății Hârșova în arhive străine"

 

     Sediul Primăriei orașului Hârșova a fost în data de 21 ianuarie 2022 gazda evenimentului de lansare a cărții "Planurile și prospectele cetății Hârșova în arhive străine", lucrare semnată de către istoricii Aurel - Daniel Stănică, Constantin Nicolae și Mihai Anatolii Ciobanu și publicată la Editura Mega din Cluj Napoca. Cartea a fost lansată oficial în prezența unei asistențe numeroase, formată din reprezentanți ai autorităților județene și locale, cercetători științifici, jurnaliști și locuitori ai urbei, cu toții interesați în a afla noi detalii legate de istoria milenarei așezări dobrogene. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean - Mihai Lupu, vicepreședintele C.J. - Petre Enciu, subprefectul județului - Șenol Ali, primarul orașului Hârșova - Viorel Ionescu, Hasan Burak Ceran, coordonator Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) și directorii celor două instituții muzeale implicate în eveniment, MINA Constanța și ICEM Tulcea.

 

     Volumul a fost publicat în cadrul proiectului cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național "Land Map - Digitizarea peisajului". Grație acestui volum, cititorii pot afla informații deosebite despre cum arăta cetatea Hârșova în urmă cu mai bine de 200 de ani, în timpul războaielor ruso-turce din secolele XVIII-XIX, dar și despre viața urbei pe parcursul stăpânirii otomane din Dobrogea.

 

    Până la apariția acestei lucrări, istoria cetății otomane de la Hârșova a fost puțin cunoscută. Volumul de față vine într-un moment oportun pentru a repara aceste neajunsuri și este de natură să ofere informațiii de excepție. Astfel, cartea oferă planuri ale cetății (nu mai puțin de 19), recent descoperite în arhivele de la Kiev și Moscova. Documentele deosebit de importante sunt analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică și comparate cu alte surse documentare pe care autorii le-au avut la dispoziție. Noile planuri deschid direcții de cercetare inedite și ajută la o mai bună cunoaștere a situației în care se afla fortificația de la Hârșova în secolele XVIII-XIX.

 

 

  • 15 ianuarie 2022

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

 

            Pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Primăria Municipiului Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, Asociația „Sine Qua Non” și Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța, organizează, sâmbătă, 15 ianuarie 2022, ora 13.00,  în Aula „Adrian Rădulescu” a MINAC, masa rotundă cu tema:

 

 

La ce bun cultura în vremuri de restriște?

 

 

Specificăm faptul că activitatea se desfăşoară în condiţii limitative şi cu respectarea prevederilor impuse de creşterea incidenţei Covid 19.

 

 

 

Tur virtual

Resurse Web

Organigrama

Declarații de avere

rapoarte de activitate

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by