SIMPOZION

„1 DECEMBRIE - ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.

Iuliu Maniu în memoria contemporanilor”

Ca în fiecare an, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, sărbătorim, împreună cu elevi din orașul și județul nostru, Ziua Națională a României și a tuturor românilor.

Despre evenimentele ce au dus la Marea Unire, despre Iuliu Maniu – una dintre personalitățile Unirii, despre ceea ce înseamnă, pentru noi, românii, acest moment istoric vor vorbi: dr. Lavinia Dumitrașcu - cercetător științific la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa și Luca Voinea - Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”.

Din sufletele lor, copii de la Grădinița „2 Pitici”, de la Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”, de la Colegiul Național de Artă „Regina Maria” și Ansamblul folcloric „Cartalu” de la Școala gimnazială Vulturu vor aduce un omagiu artistic.

Moderator: dr. Lavinia Dumitrașcu. Asistent: Luca Voinea - Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”.

Simpozionul „1 Decembrie – Ziua Națională a României. Iuliu Maniu în memoria contemporanilor” va avea loc miercuri, 29 noiembrie 2023, ora 11, în Sala „Ovidiană” a  Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

În urmă cu trei veacuri și jumătate, la  26 octombrie 1673, în satul Silișteni, ținutul Fălciu, județul Vaslui de astăzi, vedea lumina zilei Dimitrie Cantemir. Astăzi, la tricentenarul trecerii în eternitate a celui ce a fost domn al Moldovei, prinț și cronicar, membru al Academiei din Berlin, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța alături de partenerii săi, Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Biblioteca Județeană „I.N.Roman“ Constanța, Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu“ Constanța și grupul editorial Dar Development Publishing  au plăcerea de a vă invita, în data de 23 noiembrie 2023, la un eveniment cultural ce îi este dedicat.

Manifestarea, intitulată „Călător prin Dobrogea medievală: Dimitrie Cantemir”, aduce în atenția publicului constănțean o inedită expoziție, precum și lansarea volumului „Dimitrie Cantemir 300“. Expoziția reunește o serie de cărți din patrimoniul Bibliotecii  Județene „I.N.Roman“ Constanța și a Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu“ Constanța, legate de viața și opera domnitorului-cărturar, de un interes deosebit fiind volumul „Scrisoarea Moldovei“ (Neamț, 1825), care reprezintă prima traducere în limba română a lucării lui Dimitrie Cantemir, „Descriptio Moldaviae“.

În cadrul aceleiași expoziții, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale pune la dispoziția publicului larg o serie de mărturii documentare legate de ceremonia de amploare organizată în Constanța pentru repatrierea osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir, detaliat redată de documentele extrase din fondul arhivistic Primăria Municipiului Constanța. Aceste documente se referă nu doar la demersurile inițiate de autoritățile locale cu privire la organizarea ceremoniei, ci oferă o serie de informații cu privire la  etapele ceremoniei, oficierea slujbei religioase, onorurile militare care au întâmpinat cortegiul și l-au însoțit până la gară, ilustrând astfel însemnătatea evenimentului în epocă.

În a doua parte a manifestării va avea loc lansarea volumului „Dimitrie Cantemir 300“, apărută în cadrul grupului editorial Dar Development Publishing, în cursul anului 2023. Volumul este rodul unei ample activități de depistare în depozitele Arhivelor Naționale Istorice Centrale, dar și în depozitele unor filiale județene ale Arhivelor Naționale (Iași, Mehedinți), de unde au fost extrase și prezentate publicului cititor  o serie de documente originale, provenite din cancelaria domnească a lui Dimitrie Cantemir. Demersul editorial este completat cu material ilustrativ realizat prin reproduceri de stampe, hărți, planuri, vignete de pe tipărituri ale operelor cantemiriene, ornamente din documente, fiind prezentate și semnătura autografă a domnitorului și a diferiților urmași ai acestuia, membri ai neamului Cantemireștilor.

Joi, 23 Noiembrie 2023, când se împlinesc 145 de ani de la instalarea administrației românești la Küstenge/Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, alături de partenerii săi, vă așteaptă la acest eveniment deosebit închinat domnitorului-cărturar Dimitrie Cantemir, la sediul central din Piața Ovidiu, nr. 12, Sala Pictată, cu începere de la ora 1100

Vă așteptăm cu drag!

EXPONATUL LUNII NOIEMBRIE 2023

Furcă de tors din sticlă cu reprezentarea unui porumbel

descoperită la Tomis

Furcile de tors din sticlă reflectă spiritualitatea, armonia și simbolistica pe care o purta în contextul familiei romane. Prezența furcilor de tors indică păstrarea tradițiilor și sunt asociate cu latura feminină a casei.

Apariția lor într-un număr destul de ridicat în spațiul tomitan se datorează dezvoltării și importanței culturale și spirituale, pe care urbea o avea din primele două secole ale erei noastre. Intrat în sfera de influență romană încă din secolul I a. Chr., Tomisul a devenit unul dintre cele mai importante centre de pe coasta de vest a Pontului Euxin.

Piesa pe care o prezentăm provine din Tomis și a fost descoperită în anul 2019 într-un mormânt de inhumație, situat în zona de nord a necropolei tomitane (mormânt de inhumație M1, Tomis, Constanța 2019, Strada Pescarilor nr. 69B). Probabil o necropolă tumulară care se afla de-a lungul drumului antic dintre Tomis si Histria. De pe urma întregului inventar, mormântul a fost datat în secolul al II-lea p. Chr.

Furca de tors este de culoare alb opacă, fabricată din sticlă topită de bună calitate și are suprafața dreaptă (L = 22 cm; d = 0,7 cm). Inelul de prindere se află în prelungirea tijei și are diametru de 3,4 cm. La capătul opus este redat foarte schematic un porumbel.

Furcile de tors din sticlă cu reprezentări zoomorfe în formă de pasăre (porumbel?) sunt atribuite provinciilor est mediteraneene ale Imperiului, lucru care determină plasarea lor în sfera de influență orientală. Se pot observa o serie de obiecte descoperite în Siria și în provinciile din Orientul Apropiat. Acest fapt poate indica și arealul de răspândire a modelului, respectiv de la est la vest. Descoperirea la Aquincum în Pannonia a unui număr ridicat de piese, atestă prezența unui atelier zonal care, preluând moda orientală, satisfăcea cerințele locale.

Instrumentele de tors romane din contextele funerare găsite în morminte sau reprezentate pe stelele funerare, pot oferi și un indiciu al producției provinciale de textile. În Peninsula Italică, încă din Hallstatt, furcile de tors și fusaiolele din materiale prețioase erau depuse în morminte, pentru a reprezenta statutul social și economic pe care anumite femeii l-au avut în comunitate. În lumea romană au devenit un model al tradiției culturale în literatură și artă, fiind obiecte de uz casnic, bogate în funcții etnologice și artistice. În contextele funerare furcile de tors erau folosite pentru a descrie standardele morale ridicate, pe care anumite femei le-au avut în timpul vieții și care au jucat un rol central în casă, familie și societate.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează marți, 14 noiembrie, la ora 12.00, în Sala Vasile Canarache, vernisajul expoziției foto-documentare „Comunitatea britanică din Kustendjie (1857-1882) - Portrete din trecut” („The British Community of Kustendjie (1857-1882) - Portraits from the Past”).

În anul 1857, la doar un an după încheierea Războiului Crimeii, consorțiul britanic Danube & Black Sea Railway and Kustendie Harbour Limited (DBSR) a obținut de la Imperiul Otoman concesiunea construirii căii ferate Kustendjie (Constanța - Tchernavoda (Cernavoda), precum și pe cea a portului Kustendjie. Acest contract a condus la crearea în mica așezare din Dobrogea a unei "colonii", a unei comunități britanice. Inginerii, specialiștii, muncitorii sau medicii din Regatul Unit s-au stabilit aici împreună cu familiile lor, locuind în case trainice din piatră, ridicate pe coasta dinspre portul orașului. Această comunitate s-a închegat la scurt timp după semnarea celor două concesiuni și a locuit la Kustendjie până în anul 1882, când statul român a răscumpărat de la DBSR, proprietățile și activele mobile.

Existența comunității britanice la Kustendjie a contribuit mult la dezvoltarea urbei, care dintr-o mică așezare de păstori musulmani a devenit, într-un timp scurt, un oraș modern, cu peste 5000 de locuitori de diverse etnii, și cu o intensă viață economică. Perioada 1857-1882 poate fi considerată o primă etapă din istoria modernă a orașului Constanța, premergătoare instaurării administrației românești în Dobrogea, de la 14 noiembrie 1878.

Prezenta expoziție, rod al unei munci de documentare de aproape cinci ani, pune accent pe povestea membrilor comunității din Regatul Unit și mai puțin pe aspectele tehnice ale activităților derulate de către DBSR. Interesul specialiștilor a fost acela de a surprinde detalii ale traiului cotidian și de a recrea portretele oamenilor care au trăit, s-au născut, au muncit sau chiar au murit la Kustendjie, în perioada de referință.

Dr. William Henry Cullen, frații ingineri Barkley, Edith Perkins, William Philip Price, Sir Samuel White Baker, lady Florence von Sasz Baker, reverend Julius Kessler, Frank Fremoult Sankey, Sir John Elijah Blunt și lady Blunt, George Stoker, dr. Harry Leach, Edward Harris al III-lea și dr. Abraham Irwin Bolton sunt doar câteva dintre personajele prezentate în cadrul acestei expoziții. Dincolo de prezentarea fiecăruia , aflăm și povestea familiilor lor, a femeilor și mai ales, a copiilor britanici care s-au născut și au copilărit la Kustendjie.

Care era viața de zi cu zi a comunității, care au fost problemele cu care s-au confruntat de-a lungul timpului, acestea sunt doar o parte din întrebările la care încercăm a găsi răspunsuri. De asemenea, sunt evidențiate și contribuțiile deosebite ale rezidenților britanici în promovarea și conservarea impresionantului patrimoniu arheologic al orașului Constanța, anticul Tomis.

Fotografiile de epocă, documentele arhivelor britanice, jurnalele personale ale unor rezidenți, imaginile și actele puse la dispoziție curatorilor Cristian Cealera și Petre Colțeanu de către o parte dintre moștenitorii celor prezentați aici, toate acestea se regăsesc în cadrul expoziției de față.

Ca în fiecare an, de ziua noastră, copiii sărbătoresc Ziua Dobrogei la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, organizează, în data de 13 noiembrie 2023, ora 11, în Aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului nostru, simpozionul dedicat Zilei Dobrogei.

Semnificația acestui moment istoric va fi amintit de dr. Lavinia Dumitrașcu - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa și de elevii: Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială 24 „Ion Jalea”, Daria Anton, Maria Ghiață, Izabela Hilda, Ebru Amet, Gean Mustan - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Ana-Maria Vișan și Maria-Andreea Ștefan - Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Luca Voinea - Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”.

Împreună vom sărbători Dobrogea şi prin spectacolul susținut de: Corul Școlii gimnaziale nr. 22 „I.C.Brătianu” , Ansamblul „Românașii” - Școala gimnazială „George Coșbuc” 23 August, Nicolas Tudorache, Maria Vasiliu - Colegiul Național de Artă „Regina Maria”, Comăniță Maria, Alessia Marinescu, Cristian Stancu - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Corul Şcolii gimnaziale nr. 18 „Jean Bart”  și Ansamblul folcloric „Cartalu” - Școala gimnazială Vulturu.

Simpozionul va fi moderat de dr. Lavinia Dumitrașcu - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, cu ajutorul asistenților săi: Luca Voinea - Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu” și Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială 24 „Ion Jalea”.

În seria manifestărilor dedicate Zilei Dobrogei, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Asociația de Cultură Tătară „Barsın Bırsın” vă invită, vineri, 10 noiembrie 2023, ora 15, în Aula „Adrian Rădulescu” a MINAC, la lansare cărții „Spiritualitate tătară, volumul 5 Bucătăria tradițională Tătară”, a prof. univ. dr. Ibram Nuredin.

Prezentarea va fi făcută de dr. Lavinia Dumitrașcu – cercetător științific la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța - și Ovidiu Dunăreanu – redactor șef „Ex Ponto”.

Vă invităm să vizitați expoziția „Dobrogea sufletului meu” a pictoriței Felicia Ion, autoare a albumului „Acuarele la Malul Mării. Peisaje dobrogene.”

Expoziția este deschisă până pe 12 noiembrie 2023, în Sala Ovidiană a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, are deosebita plăcere de a anunța vernisajul expoziției „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța”, manifestare care va avea loc în data de 21 octombrie 2023, ora 1100, la sediul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, Sala Vasile Palade.

Expoziția este itinerată de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad și poate fi vizitată în perioada 21.10.2023 - 02.12.2023, la sediul instituției gazdă, aflat pe str. Vasile Pârvan, la nr.1, din localitatea Bârlad.

Demersul expozițional este curatoriat de către domnul Ștefan Georgescu și doamna A. C. Georgescu-Hamat din partea MINA Constanța și de către domnul Mircea Oancă, din partea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

În cadrul expoziției vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologice din colecția MINA Constanța, cu o deosebită valoare istorică și de patrimoniu și care au fost restaurate în laboratoarele MINA Constanța. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța între anii 2021-2022, fiind documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparținând perioadei romane și romano - bizantină. Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului și fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea și începutul secolului al VII-lea p. Chr. Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei și a domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul al  IV- lea.

Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II- VII A.D, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezări a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria acestui spațiu.

Obiectul lunii octombrie 2023

Inelul de argint cu piatră  gravată, MINAC inv. nr. 993,

descoperit la Tomis în 1961

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța are deosebita plăcere de a face cunoscut publicului larg, unul dintre artefactele mai puțin cunoscute din colecția sa și anume, un inel de argint cu piatră gravată cu reprezentarea unui alt șarpe celebru, egipteanul Chnoubis. Imaginea acestuia a fost gravată pe piatra acestui inel, descoperit în necropolele anticului Tomis. Obiectul poate fi vizionat la sediul MINA Constanța, în cadrul programului de vizitare al instituției.

Vă așteptam cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va deschide, joi, 12 octombrie 2023, ora 11.00, lucrările Simpozionului Internațional

„Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă”.

Manifestarea, care se va desfășura în perioada 12-14 octombrie a.c., reunește o serie de specialiști în domeniu din țară și străinătate și reprezintă un demers cultural și științific menit a marca împlinirea a 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia și de la stabilirea relațiilor diplomatice moderne între noua entitate statală și statul român. Lucrările înscrise în cadrul simpozionului vor aborda o paletă largă de teme legate de istoria Imperiului Otoman și a relațiilor cu Țările Române, Războiul ruso-româno-turc din perioada 1877-1878; Integrarea Dobrogei în granițele statului român; Moștenirea culturală otomană în spațiul românesc și în spațiul balcanic în general, Relațiile româno-turce în perioada secolelor XIX-XX ș.a.

În cadrul manifestării va fi lansat și volumul „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)” și vor fi prezentate publicului larg două expozițiie tematice, respectiv „Dobrogea otomană reflectată în documente și artefacte de epocă”, organizată de MINA Constanța, Arhivele Naționale ale României și ICEM Tulcea,  precum și  expoziția „Adakale trăiește!”, organizată de Centrul de Studii Turce al Facultății de Istorie din cadrul Universității București.

Simpozionul va cuprinde două zile de comunicări, urmând ca în ultima zi de desfășurare, toți invitații să participe la o vizită de studiu la Babadag și Tulcea, unde vor putea fi vizionate mai multe lăcașe de cult și monumente istorice musulmane, precum și  Muzeul de Artă Orientală găzduit de Casa Panaghia.

Întreaga manifestare este organizată de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România, Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității  „Ovidius” din Constanța și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Procesul de organizare a fost sprijinit constant de Consulatul general al Republicii Turcia la Constanța, iar compania turcă Turkish Airlines s-a implicat printr-un generos act de sponsorizare.

Momentele științifice și culturale ce vor avea loc în cadrul manifestării, ca și întregul demers cultural fac parte din Proiectul cultural P.0199/07.02.2023 „Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea”, desfășurat de MINA Constanța cu co-finanțare nerambursabilă a Administrației Fondului Cultural Național (Aria tematică: Patrimoniu Cultural Material).

Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează întâlnirea de lucru

“Frontiera dunăreană din România”

Stadiul cercetărilor și perspectivele includerii în patrimoniul mondial UNESCO”, sâmbătă, 7 octombrie 2023, începând cu ora 10, la sediul MINAC, sala Ovidiană.

Activitatea este desfășurată în cadrul Programului Național LIMES al Ministerului Culturii.

Sunt invitați să participe specialiști, reprezentanți ai autorităților locale și publicul larg.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) organizează în perioada 4-6 octombrie 2023 cea de a 56-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale Pontica – Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic.

Deschiderea sesiunii va avea loc miercuri, 4 octombrie, de la ora 11.00, în Aula Adrian Rădulescu (MINAC), acolo unde vor fi susținute alocuțiunile oficiale, urmate de mai multe lansări de carte. Cu această ocazie, vor fi prezentate asistenței următoarele volume și lucrări nou-apărute:

- Livia BUZOIANU, Vasilica LUNGU, Alexandru Avram & Niculae Conovici - Histria. Les résultats des fouilles. VIII. Les timbres amphoriques. 3. Rhodes, Ed. Academiei Române, 2023;

-  Livia BUZOIANU, Maria Alexandrescu –Vianu - Une cité antique à travers ses sculptures. La sculpture en pierre à Tomis à l’époque du Principat (Ier – IIIe siècles), Editura, Istros, - Brăila, 2022;

- Vasilica LUNGU, Vasilica Lungu & Adrian Robu (eds.), Pratiques cultuelles et dynamiques religieuses entre le Pont-Euxin et la mer, Égée dans l'Antiquité, vol. Actes de la session organisée dans le cadre du XIIe Congrès international d'études sud-est européennes, Bucarest, 2-6 septembre 2019, seria Bibliothèque de l'Institut d'Études Sud-Est Européennes, Editura Istros – Brăila, 2022.;

- Aurel MOTOTOLEA și Emanuel PLOPEANU, Analele Dobrogei, Seria III, Anul V, Constanța, 2023;

- Aurel STĂNICĂ – Planuri necunoscute ale orașului Kustendje (Constanța).

La sesiunea științifică internațională organizată la Constanța și ajunsă la cea de a 56-a ediție participă anul acesta peste 120 de specialiști din țară și străinătate.

Comunicările se vor desfășura, în paralel, pe mai multe secțiuni:

- Interferențe culturale: Artefacte mici cu semnificații mari în Preistorie

- Noi descoperiri, noi abordări în arheologia pontică și danubiană (sec.VII a.Chr. – sec.VII p.Chr.)

- Work shop Arheologia și filologia clasică în învățământul superior românesc

- Arheologie funerară în spațiul est-mediteraneean în arealul danubiano-pontic (sec.VII a.Chr. – sec.VII p.Chr)

- Rute, activități comerciale și factori de difuziune în vestul Mării Negre în Evul Mediu

- Obiecte de prestigiu, obiecte de schimb și monede în societatea tradițională și cea urbană de la Dunărea de Jos în Antichitate

- Economie, Comerț și Război la Dunărea de Jos, de la Imperiul Bizantin la Imperiul Otoman din perspectivă monetară

- Abordări bioarheologice pentru reconstituirea trecutului uman

- Spațiul românesc în sec.XIX-XX

- Comunism și Holocaust

În cadrul sesiunii, miercuri și joi, vor avea loc vernisajele expozițiilor:

- Miercuri, 12.30-13.00 -  Petre COLȚEANU (MINAC), Camelia Mihaela VLAD (Asociția Culturală „Obsidian”) Cetățile Antice Dobrogene

- Joi, 14.30 – 15.00 Evgenia KOMATAROVA (NAIM-BAS – Bulgaria) The Invisible Traces of Murfatlar

Vineri, 6 octombrie, ]n intervalul orar 8.30 – 14.30 este programată pentru participanții simpozionului o excursie de documentare la cetatea Histria și la fortificația romană de la Ovidiu.

Pentru programul și rezumatele sesiunii accesați site-ul muzeului:

https://www.minac.ro/pontica-2023.html

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Centrul de Studii ale Civilizațiilor Marii Negre vă invită să participați la prima ediție a Conferinței internaționale „Mozaicul în lumea romană: artă și tehnică”, aflată sub patronajul Consulatului General al României la Trieste, Italia și organizată în parteneriat cu ASESTEMUR (Asociația Țărilor din Europa de Est, cu sediul în Murcia, Spania), Scuola Mosaicisti del Friuli și Institutul Limbii Române, București.

Conferința va avea loc în data de 10 octombrie 2023, între orele 09:15 – 16:00, ora Italiei (10:15-17:00, ora României) în format hibrid. Astfel, sunteți invitați în Aula Magna a Școlii de mozaicari din Friuli, Via Corridoni, 6, 33097 Spilimbergo PN, Italia, sau online, accesând link-ul

https://us06web.zoom.us/j/6744772250...  (Meeting ID: 674 477 2250, Passcode: mosaic).

Mozaicul este unul dintre elementele definitorii ale artei și arhitecturii romane. Prezent în clădiri publice și private, acesta, prin imaginile create, reflectă credințe, talent, bogăție, gustul pentru frumos. Mozaicul a evoluat din punct de vedere coloristic, al iconografiei, al procedeului de realizare, fiind dovada dezvoltării artistice, spirituale și tehnologice a societății romane. Odată cu extinderea Imperiului Roman, mozaicul a căpătat particularități regionale, care l-au îmbogățit stilistic și l-au transformat într-un martor al întrepătrunderii diverselor culturi.

Scopul conferinței este acela de a reuni specialiști care să dezbată aspecte din istoria mozaicului în lumea romană, diferitele tehnici de realizare, precum și elemente ce țin de artă, religie, simbolistică ș.a., precum și rezultatele arheologiei experimentale

Pentru a evidenția particularitățile mozaicului în diversele provincii ale Imperiului Roman, vor participa la această conferință specialiști din Spania, Italia și România.

Vă așteptăm!

Viciu și istorie la Kustenge. Pipe și lulele din colecția muzeului constănțean reprezintă noul proiect expozițional pe care Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție subordonată Consiliului Județean Vaslui îl găzduiește, în Sala „ARTA”, cu participarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

Rezultat al bunei colaborări instituționale dintre Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui expoziția temporară „Viciu și istorie la Kustenge. Pipe și lulele din colecția muzeului constănțean” va fi vernisată joi, 28 septembrie 2023, ora 12⁰⁰. Astfel, în perioada 28 septembrie - 10 noiembrie 2023, publicul vasluian va putea admira circa 100 de bunuri culturale, pipe și lulele, din totalul de peste 600 de obiecte dedicate fumatului și intrate în patrimoniul muzeului constănțean în anul 1971.

În anul 2023, această colecție, constituită la Muzeul Callatis din Mangalia și denumită MERCURIUS, a intrat în patrimoniul instituției constănțene fiind compusă, în principal, din piese de secol al XIX -lea, provenite din fostul Imperiu Austro-Ungar și din statele germane. Un număr destul de însemnat de obiecte din această colecție îl reprezintă lulele otomane, fabricate în principal în zona balcanică, unele meșteșugite chiar în Dobrogea, dar și din importuri, exemplare din această colecție putând fi considerate de lux, fiind produse în celebrele ateliere, în epocă, de la TOPHANE, Istanbul.

Colecția de obiecte de fumat a fost expusă la Constanța în perioada anilor 1980 – 2015, în prezent parte din această colecție fiind în proces de restaurare (circa 80 de piese), celelalte intrând în proces de păstrare și conservare în depozitele muzeului. O serie de piese din colecție au făcut obiectul studiilor de specialitate sau al diverselor cataloage expoziționale editate de muzeul constănțean de-a lungul timpului.

Ineditul acestui proiect expozițional constă în faptul că, un număr de 100 de piese din colecția de pipe și lulele a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța sunt integrate într-o expoziție temporară și expuse, pentru prima dată, în afara muzeului constănțean, iar Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui este primul muzeu din România care găzduiește o expoziție de acest gen, care cuprinde: pipe din porțelan, pipe din așa-numita „spumă de mare” (silicat de magneziu), din lut, lemn sau metal, dar și din materiale neconvenționale, precum melc de mare sau coarne de ovine și caprine. În inventarul acestei expoziții sunt incluse și accesorii dedicate acestui viciu (portțigaret-uri) alături de celebrele pipe de TOPHANE ori de pipe europene cu motive orientale. Un aspect însemnat îl reprezintă elementele decorative rezultate din sculptarea materialului pipei/lulelei sau din ștanțare ori pictare.

Alături de aceste tehnici, adăugarea altor materiale precum: metalul (aur, argint), chihlimbarul, pielea sau sticla colorată conferă pieselor prezentate o notă luxuriantă care va reuși să stârnească admirație și din partea celor mai înverșunați oponenți ai acestui viciu.

Între 14-23 septembrie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINA Constanța) organizează o serie de activități culturale în cadrul proiectului internațional E.T.E.R.I.A. (Enhance Transborder Experiences, Rebuild Interactions of Artists), co-finanțat prin programul european Europa Creativa.

Coordonarea și direcțiunea artistică a proiectului este asigurată de liderul de proiect, International Theatre Institute - ITI (Italia), parteneri fiind, alături de instituția noastră, AVR Lab - Department of Engineering for Innovation of University of Salento (Italia), Theatro Tsi Zakynthos (Grecia) și Zdruzenie na umetnici Makedonski centar na Internacionalen teatarski institut (Macedonia de Nord)

Rezidența din România, intitulată Crossroads and Borders, este organizată și coordonată de către MINA Constanța și a fost precedată, în perioada 12-13 septembrie, de o serie de conferințe online, în cadrul cărora au fost puse la punct detalii tehnice și în care s-au analizat anumite particularități culturale ale activității programate în perioada 14-23 septembrie.

Evenimentele programate la Constanța fac parte din acest amplu proiect internațional, derulat pe parcursul a 18 luni și care au prevăzut, de asemenea, rezidențe și activități desfășurate în localitățile Lecce (Italia), Zakynthos (Grecia) și Skopje (Macedonia de Nord).

Primul eveniment al rezidenței, desfășurat în format fizic la Constanța, este programat să aibă loc pe data de 14 septembrie, de la ora 11.00. Este vorba despre un inter-community lab intitulat Through the generations, care va avea loc la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța și va aduce în atenția publicului tânăr aspecte inedite legate de patrimoniul cultural-istoric, de conservarea, protejarea și punerea în valoare a acestuia, prin intermediul artei.

Pe data de 15 septembrie, cu începere de la ora 12.00, în aula „Vasile Canarache” (Sala Ovidiană) din cadrul MINA Constanța va avea loc conferința de presă prilejuită de deschiderea rezidenței din Constanța, eveniment la care sunt invitați să participe reprezentanți ai societății civile, publicul larg, precum și reprezentanți mass-media.

La conferință vor participa partenerii proiectului și artiștii angrenați în activitățile culturale programate să aibă loc în orașul de exil al geniului Publius Ovidius Naso, cu această ocazie, pe lângă alocuțiunile inerente festivității, urmând a fi prezentat și programul complet al evenimentelor.

Colectivul artistic este compus din actori din țările partenere ale proiectului, dar și din artiști selectați din întreaga Europă. Timp de opt zile, aceștia vor repeta împreună pentru a realiza un act artistic comun, menit să evidențieze obiectivele proiectului (arta, patrimoniul, comunitatea, multi-etnicitatea) și legăturile solide dintre acestea. Rezultatul final al acestui demers artistic va putea fi vizionat la finalul rezidenței. Până atunci însă programul acțiunilor de la Constanța continuă cu noi evenimente.

 EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE:

INTERFERENȚE ÎN TRECUT

Pentru că sună clopoțelul în curând, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) le-a pregătit celor mici dar și celor mari o expoziție inedită, sub titulatura Exponatul lunii. Conceptul expozițional are la bază obiecte antice expuse într-o paralelă cu corespondentul lor din prezent. Expoziția poate fi admirată la etajul al doilea al instituției în perioada 01-30.09.2023.

Studierea obiectelelor descoperite în săpăturile arheologice permite stabilirea unei evoluții în timp a acestora, reflectând progresul umanității și în special al tehnologiei. Din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă, obiectele au evoluat ca formă și funcție, modelând modul în care interacționăm cu lumea și mediul înconjurător.

La începuturile evoluției umane uneltele de bază erau fabricate din piatră, lemn și os. Cu ajutorul lor, oamenii le foloseau pentru întrebuințări esențiale de supraviețuire, cum ar fi vânătoarea, construirea de adăposturi, pregătirea hranei etc. De-a lungul timpului, strămoșii noștri și-au rafinat tehnicile, descoperind prelucrarea metalelor și agricultura, ducând la crearea unor instrumente și obiecte mai practice.

Apariția industrializării în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, a fost un punct de cotitură semnificativ al evoluției tehnologice, precum și a metodelor de fabricare și dezvoltare a obiectelor. Tehnicile de producție în masă au permis crearea de obiecte standardizate, fiind astfel accesibile populației și revoluționând instrumentele folosite în viața de zi cu zi.

Secolul al XX-lea a adus o revoluție tehnologică majoră, deschizând calea dispozitivelor electronice și a obiectelor digitale. Evoluția obiectelor este o dovadă a capacității omenirii de a inova și de a se adapta vremurilor într-o continua schimbare. De la instrumente simple la dispozitive complexe, fiecare pas a modelat felul în care trăim și interacționăm cu mediul înconjurător. Pe măsură ce continuăm să depășim granițele tehnologiei, posibilitățile de evoluție a viitoarelor dispozitive și obiecte sunt nelimitate.

 Poetul Publius Ovidius Naso a fost exilat de împăratul Romei la Tomis. Venit din luxoasa capitală a Imperiului Roman, lui Ovidius nu i-a plăcut noua sa viață la Pontul Euxin. Ne-a lăsat mărturie Tristele și Ponticele, surse de informații despre realitățile și locuitorii Tomisului. Și, totuși, autohtonii l-au iubit și, de-a lungul timpului, i-au cinstit memoria.

 Povestea lui Ovidiu și a nemuririi sale este prezentată în expoziția

„OVIDIU, LA EL ACASĂ, LA TOMIS”,

realizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în parteneriat cu Primăria Municipiului Constanța.

Vernisarea va avea loc joi, 31 august 2023, ora 11, în sala „Ovidiană” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Despre poetul Publius Ovidius Naso și recunoștința constănțenilor vor vorbi: dr. Lavinia Dumitrașcu, dr. Cristian Cealera și dr. Sorin Marcel Colesniuc.

Vă invităm să vizitați expoziția, care va fi deschisă până pe 14 septembrie 2023.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită la vernisarea expoziției de grafică a Mihaela Florescu, artist plastic, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Constanța Unu,

Pași prin alte vremuri.

 Miercuri, 16 august 2023, ora 16,30, la etajul 2 al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, vă vor ghida pașii prin cetățile „altor vremuri”, în viziunea Mihaelei Florescu, prof. univ. dr. Gheorghe Caruțiu, cercetător științific dr. Lavinia Dumitrașcu și, bineînțeles, autoarea.

 Expoziția va fi deschisă publicului până pe 30 august 2023.

Dobrogea este o zonă ce cuprinde obiective culturale foarte diversificate și merită apreciate la adevăratalor valoare.

Proiectul Drumul Dunării – Dobrorigini, Partea I își propune să exploreze aceste obiective culturale șinaturale din localitățile aflate în proximitatea Dunării, în județul Constanța.

Ne dorim să promovăm și să valorificăm patrimoniul cultural dobrogean prin organizarea de traseeculturale de vizitare și expoziții care să atragă interesul localnicilor și al turiștilor pentru bogățiile ascunseîn această zonă.

Implementarea unui astfel de proiect vizează stimularea comunităților locale pentru a dezvolta oferte șiproduse ecoturistice tradiționale și culturale.

Urmărim ca activitățile proiectului să mobilizeze autoritățilelocale, membrii comunităților, precum și alte instituții și organizații culturale să devină mai preocupate depromovarea, valorificarea și prezervarea patrimoniului cultural din zonele aflate în proximitatea Dunării.

Obiectivele culturale vizate:

Lipniţa

     Cele mai vechi trei biserici funcţionale din Dobrogea: Pârjoaia, Satu-Nou, Strunga

     Drumul Cişmelelor de un Secol: Pe teritoriul UAT Lipniţa se află o serie de cişmele de piatră vechi de peste un secol, organizate în mai multe trasee pentru mers pe jos sau bicicletă

      Tabăra de Istorie şi Civilizaţie Dobrogeană Pârjoaia: ateliere de arheologie experimentală, limbi clasice, meşteşuguri

      ostroave rezervaţii naturale (ex. Ostrovul Şoimul), Rezervaţia Canaraua Fetii

Ostrov

      Complexul Adamclisi: Tropaeum Traiani, Cetatea Adamclisi, Muzeul de Istorie Adamclisi

      Mănăstirile Peştera Sf. Andrei, Dervent

      Cramea Viişoara, Crama Ostrov

Topalu

      Muzeul de Istorie Cernavodă, Muzeul de Artă Dinu şi Sevastiţa Vintilă Topalu

      Cetatea Capidava

      Crama Darie

Ghindăreşti

     Cheile Dobrogei, Mănăstirea Sf. Casian/Peştera Sf. Casian Cetatea

Ulmetum,

     Cetatea Carsium

     Punct gastronomic Ghindăreşti

     Canaralele Hârşovei

În perioada 22 iulie – 05 august 2023, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța se poate vizita

expoziția de pictură

 „Ritmuri în natură” a artistei Alexandra Maciac,

curatoriată de conf.univ.dr. Gheorghe Caruțiu.

Vernisajul va avea loc sâmbătă, 22 iulie, la ora 16:00. Intrarea este liberă.

Alexandra Maciac  a absolvit Facultatea de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța, specializarea Pedagogia Artelor Plastice și Decorative. A urmat studiile masterale la Facultatea de Arte din cadrul Universității Ovidius din Constanța, specializarea Educația Vizuală prin Studiul Peisajului și Figurii, precum și studiile masterale la Facultatea de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București, specializarea Studii Vizuale și Curatoriale. Este membru stagiar al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania, filiala București. Activitatea sa artistică s-a materializat în patru expoziții personale și numeroase participări la expoziții de grup, tabere de creație în țară și în străinătate.

Artista urmărește, în lucrările sale, transpunerea unei viziuni monumentale asupra subiectelor, o privire sintetică a motivului abordat atât în compoziție cât și în alegerea cromatică și descrie alegerea tematicii astfel: „Obiectele din natură ascund o sorginte de noblețe care scapă ochiului fugitiv și distras de nenumăratele provocări din zillele noastre. Căutarea esenței lucrurilor duce la dezgolirea lor de voalul cu care sunt acoperite, de amănunte întâmplătoare spre o dezvăluire a adevăratei lor identității. Acestea sunt pentru mine prilejul de a reda un vis, de a evoca o liniște cristalină sau o tensiune dramatică, de a descrie legătura dintre obiect și spațiu cu ajutorul limbajului plastic. Obiectele sunt alcătuite natural, neînnobilate într-un mod artificial, fără adăugiri de lucruri și elemente neesențiale. Realitatea nu are preț decât prin ceea ce e autentic și unic în fiecare ființă și obiect. Prin urmare, nu am căutat redarea obiectelor ideale, ci a caracterului unic al fiecăruia și profunzimea lor”.

Curatorul expoziției, conf. univ. dr. Gheorghe Caruțiu, relatează despre lucrările din expoziție: „Compozițiile Alexandrei Maciac pot fi decriptate într-un sistem de descompuneri pornind de la grupări de piramide, geometrii create prin sugestiile naturii, la descompuneri de triunghiuri, pătrate, preocuparea principală fiind descoperirea ordinii din natură. Urmărește raporturi complexe între geometria formală și culoarea care este folosită cu discreție, având o luminozitate transparentă. Aceasta o definește ca sensibilitate și o particularizează în creația sa. Artista, în pictura sa, pornește de  la  analiza unor structuri aparent simple reușind să ne dezvăluie, printr-o analiza profundă, misterul acestora îmbinând tradiția picturii cu experimentul contemporan. Subiectele tratate capătă o dimensiune cosmică după legile de organizare secretă care compun natura. Originalitatea lucrărilor reiese din această cercetare”.

În perioada 24 iunie–24 august 2023, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este gazda unei expoziții deosebit de atractive, ce se adresează atât copiilor și tinerilor, cât și adulților cu suflet de copil -  Expoziția Itinerantă Perpetuum Țăndărică”.

Manifestarea este o incursiune plină de farmec în lumea spectacolului de animație, o prezentare interactiv-artistică a patrimoniului Teatrului de Animație Țăndărică, inițiatorul și organizatorul acestui demers.

În cadrul expoziției păpușile au fost atent alese pentru a ilustra îndelungata istorie de 78 de ani a teatrului, fiind marcate, astfel, principalele repere în evoluția teatrului de animație din România, rememorând atât artiştii, cât și personajele ce au consacrat această Artă. Totodată sunt prezentați pașii de construcție a unei păpuși sau a unei marionete, de la butucul de lemn – materie primă,  până la produsul final – păpușa sau marioneta, obiect de joc și operă de artă.

Expoziția ”Perpetuum Țăndărică” se adresează tuturor categoriilor de vârstă, dar și diferiților specialiști și adulților pasionați de istorie, scenografie și teatru. Expoziția se deschide astăzi, 24 iunie 2023 și va putea fi vizitată la etajul II al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu, nr. 12) până în data de 24 august a.c.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (M.I.N.A.C.), în parteneriat cu Primăria Comunei Cumpăna și Primăria Orașului Murfatlar, organizează în perioada 16-18 iunie o serie de evenimente dedicate copiilor și tinerilor, acțiuni desfășurate cu ocazia sărbătoririi „Zilelor Europene ale Arheologiei”.

Startul activităților educative și distractive va fi dat vineri, 16 iunie, la Casa de Cultură din loc. Murfatlar, jud. Constanța, str. Mărgăritarelor nr. 9A, unde, în intervalul orar 12:00-16:00, copiii sunt invitați să participe la două ateliere de creație intitulate „Să modelăm și să colorăm istoria!”.

Sâmbătă și duminică (17 iunie – 10:00-19:00, 18 iunie – 10:00-17:00), distracția se mută în Parcul Verde din localitatea Cumpăna, jud. Constanța. Aici, specialiștii M.I.N.A.C. vor organiza ateliere de creație (modelaj, desen, decupaj), vor identifica în nisip piese antice alături de micii arheologi, cu care vor porni apoi în căutare de comori.

Prietenii noștri, Cercetașii României, au pregătit o serie de ateliere interesante, de neratat. Temele acestora sunt: prezentarea organizației și istoria ei, orientare urbană și în natură, tehnici de supraviețuire, primul ajutor, adăposturi de urgență, noduri folositoare, jocuri cercetășești, pictură pe față.

Partenerii din cadrul Asociației Culturale „Tomis” au lustruit armurile și au pregătit uneltele și costumele pentru a prezenta publicului cum trăiau, munceau și se luptau oamenii acum sute și mii de ani. Astfel, sub coordonarea acestora, se vor realiza demonstrații în atelierele de pielărie, confecții zale, tors lână și tâmplărie.

Tinerii de la Cercul de ceramică din cadrul Palatului Copiilor Constanța vor deveni, pentru două zile, profesorii celor care li se vor alătura în redescoperirea metodelor antice de realizare a obiectelor din lut.

Biblioteca Județeană  „Ioan N. Roman” Constanța se va alătura evenimentului, oferind posibilitatea copiilor de a schimba între ei cărțile citite, aceasta fiind o modalitate gratuită și prietenoasă cu mediul de înnoire a bibliotecilor personale.

Profesori ai Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din loc. Cumpăna și nu numai, vor coordona ateliere distractive, unde cei mici, dar și cei mari, vor putea să își descopere noi pasiuni. Ei vă așteaptă la atelierele de chitară, lectură, pictură, puzzle și șah.

Descarcă programul evenimentului dedicat Zilei Internaționale ale Arheologiei

Dragi copii,

Vineri, 2 iunie, începând cu ora 15:30,

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța celebrează

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI,

organizând ateliere de creație în comuna Pantelimon, județul Constanța, pe terenul de fotbal de pe strada Ulmetum.

Împreună, vom modela în lut obiectele preferate ale anticilor, vom colora zei și zeițe și vom povesti aventurile interesante ale eroilor din Legendele Olimpului.

Vă așteptăm cu drag în cadrul parcului de distracție organizat special pentru voi de partenerii noștri, Primăria și Consiliul Local ale comunei Pantelimon.

Haideți cu noi!

Lavinia Dumitrașcu, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, vernisează, cu ocazia Zilei Copilului, pe data de

29 mai 2023, ora 11.00,

expoziția

„PĂPUȘI PENTRU COPII MICI ȘI MARI – DIN COLECȚIA PERSONALĂ A LAVINIEI”.

Este un cadou oferit copiilor și celor care păstrează o frântură din sufletul de copil.

De asemenea, este un mod de a le mulțumi celor mici pentru că ne ajută să mergem mai departe cu zâmbetul pe buze și cu bucuria de a oferi oamenilor din sufletul nostru.

Invitați speciali: Andrei Neagu – ArtAntik Gallery, Grădinița „2 Pitici” și Școala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”.

Expoziția va fi deschisă publicului între 29 mai - 28 iunie 2023

În data de 19 mai 2023

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inaugurat,

în Piața Ovidiu,

expoziția outdoor

„SEJURURILE ESTIVALE LA CONSTANȚA ȘI MAMAIA”.

Expoziția se constituie într-o retrospectivă a istoriei băilor de la Constanța și Mamaia și oferă vizitatorilor o perspectivă largă a modului în care acestea au evoluat de-a lungul timpului, devenind astăzi puncte de atracție ale turismului estival de pe litoralul românesc.

Documentele preluate din arhivele locale, alături de imaginile și textele expoziționale, oferă informații inedite despre încercările timide de organizare și dare în folosință a primelor Băi reci pentru Doamne și Domni de la Constanța, despre funcționarea Băilor de la Vii, despre deschiderea primelor stabilimente de băi de la Mamaia, urmărind evoluția acestora până la începutul anilor '90.

Cărțile poștale de epocă, puse cu generozitate la dispoziția publicului larg de către colecționarul Gheorghe Stănescu, creionează o imagine a modului în care plaja și băile marine erau văzute și practicate în secolul trecut și, mai mult decât atât, surprind imagini ale transformării, de-a lungul timpului, a orașului Constanța și a stațiunii Mamaia.

Pentru perioada anilor 1948-1989 (perioada regimului comunist) prezentarea  stațiunii Mamaia se face și prin prisma documentelor preluate din arhiva fostei Securități, care oferă informații inedite despre modul în care turiștii, dar și personalul angrenat în unitățile hoteliere, se aflau sub lupa Securității, subliniind contrastul existent între propaganda oficială și realitățile marcate de lipsuri și neajunsuri existente în epocă.

Realizată în colaborare cu Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și cu Radio România Constanța, expoziția este rodul unei colaborări și cu alte instituții din țară, din care amintim preluarea unor imagini de epocă din Arhiva Muzeului Național de Istorie a României sau din fondul digitizat al Bibliotecii Județene  "I.N.Roman" Constanța.

Dedicată în primul rând Constanței și constănțenilor, Expoziția outdoor „Sejururile estivale la Constanța și Mamaia” este, în fapt, și o invitație adresată tuturor turiștilor de a descoperi orașul nostru și stațiunea Mamaia, așa cum au fost cândva, și de a retrăi parfumul anilor de demult. Accesul la expoziție este liber  - Piața Ovidiu, în stânga clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, de luni până duminică, în perioada 19 mai – 19 iunie 2023.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) găzduiește în perioada 19-21 mai un eveniment inedit, organizat sub egida Zilelor Constanței 2023.

Expoziția

ICOANA DIN LUMINĂ

reunește lucrările unor reputați artiști specializați în realizarea de icoane și lucrări religioase în stil bizantin.

Proiectul este coordonat de către Maria Carmen Ștefănescu, evenimentul fiind organizat de către Primăria Constanța, Consiliul Județean Constanța, MINAC și Asociația localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România.

 Vernisajul expoziției va avea loc duminică, 21 mai,  de la ora 11.00, în sala Vasile Canarache din cadrul muzeului constănțean.

Vizitatorii vor putea admira creațiile artiștilor: Elena Băniceru (Moreni), preot Severian Luca (Ploiești), Oprea Olteanu (Târgoviște), Gabriela Pârvuleț Aramă (Constanța), Ioana Călinescu (Constanța), Laura Macri (Constanța), Mihaela Roca (Constanța), Sânziana Romanescu (Constanța).

Sâmbătă, 13 mai, începând cu ora 19:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) invită iubitorii de cultură din municipiul și județul Constanța să participe la evenimentul european Noaptea Muzeelor, ajuns la cea de-a XIX-a ediție. Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes și o ocazie perfectă de a descoperi muzeele, dar și pentru a participa la diverse activități culturale, fiind așteptat cu mare interes în fiecare an.

Programul general de desfășurare al evenimentului este 19:00 – 01:00 (ultima intrare la 24:00), iar locațiile unde vă așteptăm pentru vizitarea gratuită a expozițiilor de bază ale acestora sunt următoarele:

- Muzeul din Piața Ovidiu nr.12;

- Muzeul de arheologie Histria;

- Muzeul Tropaeum Traiani și Monumentul triumfal din Adamclisi;

- Cetatea Capidava;

- Muzeul Carsium din Hârșova.

În sediul central al muzeului (Piața Ovidiu nr.12), pe lângă vizitarea expoziției de bază, vor mai avea loc următoarele activități:

- începând cu orele 19:30 și 20:30, în Sala „Vasile Canarache”, personalul de specialitate al instituției va susține Ateliere de lucru cu copii, în cadrul acțiunii Istoria – o poveste adevărată, spusă pe înțelesul tuturor;

- tot în Sala „Vasile Canarache” va rula o prezentare slide show a website-ului cultural www.povestiinargint.ro , aflat în ultimele faze de realizare;

- începând cu ora 19:30, studenți ai Facultății de Arte – specializarea Interpretare muzicală – Canto, din cadrul Universității Ovidius din Constanța, vor susține concertul interactiv Canto, altfel,  regia muzicală fiind asigurată de prof. univ. dr. Florența Nicoleta Marinescu;

- specialiștii muzeului, singuri sau în colaborare cu cei ai altor instituții, au pregătit o serie de expoziții temporare și itinerante, care vor putea fi vizitate, admirate și înțelese:

     expoziția de fotografii Simboluri monochrome Basarabi-Murfatlar

     exponatul lunii Primele reprezentări antropomorfe din Dobrogea

     expoziție temporară Regalitatea și Dobrogea

     expoziție itinerantă  Serbările încoronării (organizată în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni)

    expoziție temporară Viciu și istorie la Kustenge – pipe și lulele din colecția muzeului constănțean;

Apoi, prietenii muzeului de la Asociația „Historia Renascita” vor prezenta, tot outdoor, echipamente militare și arme specifice ale dacilor și romanilor;

Piese arheologice de excepție din expoziția organizată în Sala Tezaur sunt solicitate pentru a participa la expoziție internațională organizată la Roma, începând cu luna septembrie 2023, timp de un an, astfel încât este un bun prilej pentru vizitatori de a revedea, și conștientiza totodată, valorosul patrimoniu istorico-arheologic găzduit de această secțiune a muzeului nostru.

Intrarea este gratuită la toate obiectivele muzeului mai sus menționate.

Personalul de specialitate al instituției, prezent în toate sălile expoziționale, va oferi informațiile muzeografice și științifice necesare.

Vă așteptăm cu drag!

expoziție temporară

VICIU ȘI ISTORIE LA KUSTENGE

 – pipe și lulele din colecția muzeului constănțean

Primele reprezentări antropomorfe din Dobrogea

Problema neolitizării spațiului dobrogean a suscitat interesul multor specialiști, ideea unui neolitic aceramic sau scenariul producerii unei mari transgresiuni marine rămânând la stadiul unor ipoteze de lucru, fără argumente convingătoare. Cercetările arheologice preventive, întreprinse recent în punctul Palazu Mare – Malu Alb, oferă date noi cu privire la cele mai vechi locuiri neolitice din zona litoralului vest-pontic, datate în prima jumătate a mileniului VI cal. BC.

În perimetrul investigat pe promontoriu Malu Alb au fost descoperite 146 complexe arheologice, încadrate cronologic în trei perioade distincte: neolitic, epoca elenistică și epoca romană. Complexele neo-eneolitice acoperă o perioadă de peste 1000 de ani, aparținând următoarelor culturi: Pre-Hamangia, contemporană cu cultura Karanovo III, Hamangia – fazele II și IV, Gumelnița - faza timpurie „Varna” și faza A2.

Cel mai vechi complex arheologic C.55 s-a dovedit a fi o structură de locuire de mari dimensiuni, având o lungime de 16,70 m pe axa NE-SV și 10,50 m pe axa NV-SE. Construcția neincendiată a fost puternic afectată de amenajări târzii, respectiv de șapte gropi elenistice C.130 – C.136, de un șanț de lotizare C.57, datat în perioadă romană și de două șanțuri contemporane RAJA. Nivelul de abandon al structurii de locuire SL.1 a avut un contur neregulat, acoperind toată lățimea secțiunii (6 m) și o lungime între variind între 12,60 m (profilul de V)  și 15,60 m (profilul de E). Cu o grosime de aproximativ 0,25 m, acest strat s-a prezentat sub forma unui sediment de culoare cenușie – negricioasă, amestecat cu o cantitate foarte mare de material osteologic, fragmente ceramice decorate după modelul ceramicii Karanovo III, bucăți mici de chirpici ars, fragmente de plăcuțe de vatră, foarte multe microlite, nuclee și așchii de silex, fragmente de râșnițe, jetoane tăiate din ceramică și șist verde.

După demontarea nivelului de distrugere s-au conturat cinci concentrări cu plăcuțe de vatră, cele mai multe în poziție secundară.

Doar în primul grupaj s-a păstrat un fragment de vatră in situ (lungime păstrată = 0,40 m), la adâncimea de 1 m de la nivelul actual de călcare; după secționare a fost identificat un singur strat constructiv cu grosimea de 6 - 7 cm, fără alte lipituri, aplicat peste un sediment de culoare gălbuie-verzuie, nisipos și câteva fragmente ceramice.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Primăria Orașului Murfatlar și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, vă invită la vernisajul expoziției SIMBOLURI MONOCROME: BASARABI - MURFATLAR, vineri, 12 mai 2023, ora 12:00, la Casa de Cultură Murfatlar.

În manifestările determinate de spiritul religios, oamenii au utilizat semne grafice, încărcate de semnificația mesajului personal sau colectiv. Ei au continuat să le folosească și după ce au fost create sistemele de scriere, deoarece simbolurile depășesc limitele acestora în comunicarea cu semenii ori cu divinitatea. În creta moale a pereților monumentului rupestru de la Basarabi-Murfatlar sunt îmbinate cele două forme de exprimare, conturându-se astfel o imagine complexă a vieții spirituale a locuitorilor așezământului monahal, dar și a comunităților din care făceau parte.

Complexul de bisericuțe, chilii, locuințe și morminte, descoperit în anul 1957, pe o pantă a dealului Tibișir (loc. Murfatlar, jud. Constanța), a funcționat, conform opiniei specialiștilor, într-un interval ce cuprinde secolele IX-XI d.Hr., cercetările mai recente restrângând perioada la secolul al X-lea d.Hr. Se presupune că aici a existat unul dintre centrele monahale dobrogene importante, unde s-au retras călugări practicanți ai creștinismului bizantin, reflectat în arhitectură și în inciziile ce au rezistat până astăzi.

Expoziția adună fotografii alb-negru executate de către specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în diferite stadii de cercetare a monumentului. Aceste fotografii reprezintă o invitație la descifrarea mesajelor, sentimentelor și gândirii religioase transmise peste vreme sub forma unor simboluri monocrome.

The Museum of National History and Archeology Constanța, in partnership with Murfatlar City Hall and with the support of Constanța County Council, invites you to the opening of the exhibition MONOCHROME SYMBOLS: BASARABI - MURFATLAR, Friday, May 12, 2023, at 12:00, at the Murfatlar House of Culture.

In the manifestations determined by the religious spirit, people used graphic signs, loaded with the meaning of a personal or collective message. They continued to use them even after writing systems were created, because symbols transcended their limits in communicating with fellow humans or with divinity. Inside the monument of Basarabi-Murfatlar, the two forms of expression are combined on the soft chalk walls, thus shaping a complex image of the spiritual life that belongs to the inhabitants of the monastic settlement, but also to the communities of which they were a part.

The rock-cut churches, cells, dwellings, and tombs, discovered in 1957, on a slope of the Tibișir hill (Murfatlar locality, Constanța county), functioned between the 9th-11th centuries AD or only in the 10th century AD, according to some specialists. It is assumed that it was one of the most important monastic centres in Dobrudja, where monks practicing Byzantine Christianity retreated, their religion being reflected in the architecture and in the incisions that have survived to this day.

The exhibition gathers black-and-white photos taken by specialists of the Constanța’s Museum of National History and Archeology, in different stages of research on the monument. These photos are an invitation to decipher the messages, feelings and religious thought transmitted over time in the form of monochrome symbols.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța și Societatea de Științe Istorice din România – filiala Constanța, organizează, vineri, 5 mai 2023, la ora 11.00, în Aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, simpozionul dedicat Zilei Proclamării Independenței României, Sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial și Zilei Europei Unite.

Ca de obicei, vom marca aceste evenimente împreună cu elevi din orașul și județul Constanța. Vor vorbi despre momentele istorice menționate: Bianca Gornea - Școala gimnazială nr. 16 „M.I.Dobrogeanu”, Ecaterina Danciuc- Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, Fabian Cotan – Liceu teoretic „George Călinescu” și Luca Voinea - Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”.

Spectacolul dedicat acestor evenimente va fi susținut de Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie Exiguul”, Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”, Răzvan Decu - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Liceul de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Ansamblul „Cartalu” - Școala gimnazială Vulturu.

Moderator va fi dr. Lavinia Dumitrașcu – MINAC -, ajutată de asistenții săi: Luca Voinea - Şcoala gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu”, Alexandru Popescu - Școala gimnazială nr. 38 „Dimitrie Cantemir”, Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”.

Vă invităm să ne amintim împreună!

Mărturii creștine din Dobrogea antică – O țiglă cu reprezentarea Profetului Daniel descoperită la Capidava (secolul al VI-lea p. Chr.)

Curatori: Radu Petcu, cercetător științific

                Ingrid Petcu-Levei, arheolog

Cercetările arheologice efectuate la Capidava în anul 2015, cu ocazia proiectului de restaurare a cetății, au scos la lumină o cantitate diversificată și bogată de material arheologic. Printre acestea se află și o țiglă cu reprezentări antropomorfe și zoomorfe, aflată în colecția Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța.

 Scena ilustrează, după părerea noastră, povestea biblică a lui Daniel în grota cu lei, profet al Vechiului Testament. Înfățișată ca o scenă simetrică, reprezentarea cuprinde figura Profetului biblic, flancată de un leu în dreapta sa și de un alt personaj în stânga. Coama leului este schițată printr-o serie de linii paralele de diverse dimensiuni pe capul ușor alungit. Intrarea în grotă este redată în josul țiglei prin trei linii paralele în formă de semicerc și una orizontală. Este una dintre puținele scene ilustrate din antichitate în care este redată grota. Reprezentarea este una dintre cele mai vechi de acest gen din Scythia, ceea ce face ca obiectul să fie unicat în spațiul dobrogean și nu numai.

 În iconografia paleocreștină, profetul Daniel este universal reprezentat în postura de orant, fiind de asemenea una dintre cele mai emblematice imagini ale artei creștine timpurii, cu o valoare heraldică deosebită, care va rămâne în linii mari aceeași pe tot parcursul istoriei. Se poate afirma că reprezentarea profetului Daniel, împreună cu alte câteva imagini, printre care și Bunul Păstor, constituie pivoții iconografiei creștine, numărându-se printre simbolurile adoptate de Constantin cel Mare.

 Studiile au arătat că scena lui Daniel în groapa cu lei nu a fost subiectul unei arte bisericești consacrate, iar exemplele în acest sens sunt relativ puține. Majoritatea monumentelor pe care se regăsește scena sunt pentru uz privat: fie că este vorba de artă funerară, obiecte de zi cu zi sau de evlavie privată, motivul lui Daniel a fost unul popular, al maselor, care a culminat, într-un final, prin venerarea sa ca sfânt. Indiferent de modul și contextul în care era reprezentat, răspândirea generală a motivului Daniel are ca rezultat un singur mesaj comun în lumea profană: Daniel Eroul în fața pericolului și a morții.

Prezența Profetului Daniel la Capidava nu este una anormală. Deși descoperirea tegulei, în contextul secolului al VI-lea p. Chr., poate fi ușor neobișnuită, datorită contextului militar din acea perioadă, aceasta avea un rol simbolic. Profetul era cunoscut pentru curajul pe care l-a îmbrățișat în momentul aruncării în groapa cu lei. Întâlnirea scenei în contextul mai sus amintit, reprezintă bravura soldaților în fața pericolului și a morții. Transmutarea simbolului Profetului Daniel într-o reprezentare ilustrată, oferă dovada curajului care trebuia purtat de fiecare militar. Reprezentarea demonstreză că mesajul nu putea fi transmis altfel decât prin impact vizual, care este mult mai puternic decât cel verbal.

În pragul Sfintei Sărbători de Paști, vă invităm să descoperiți această veche mărturie de viață creștină pe tărâm dobrogean, ce va fi expusă pe toată durata lunii aprilie.

Itinerarea expoziției

Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța,

de către MINA Constanța, la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui, în perioada 5 aprilie - 10 mai 2023.

 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, are deosebita plăcere de a anunța vernisajul expoziției Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța, manifestare care va avea loc în data de 5 aprilie 2023, ora 1100, la sediul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, Sala Arta.

Expoziția este itinerată de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” și poate fi vizitată în perioada 05. 04. 2023 - 10. 05. 2023, la sediul instituției gazdă, aflată pe str. Hagi Chiriac, la nr. 2, din localitatea Vaslui. Demersul expozițional este curatoriat de către doamna A. C. Georgescu-Hamat și domnul Ștefan Georgescu din partea MINA Constanța și de către domnul C. Lazanu, din partea Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

În cadrul expoziției vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologice din colecția MINA Constanța, cu o deosebită valoare istorică și de patrimoniu și care au fost restaurate în laboratoarele MINA Constanța. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța între anii 2021-2022, fiind documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparținând perioadei romane și romano - bizantină. Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului și fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea și începutul secolului al VII-lea p. Chr. Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei și a domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul al  IV- lea.

Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II- VII A.D, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezări a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria poporului român.

Lansare volum omagial

IN HONOREM dr. Gabriel Gheorghe Custurea

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de numismatică, arheologie și istorie la lansarea volumului Pontica 55, Supplementum IX: STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA. In honorem Gabriel Gheorghe Custurea, care va avea loc joi, 16 martie, orele 11.00, la sediul din Piața Ovidiu, nr. 12.

Cercetătorul științific dr. Gabriel Gheorghe Custurea s-a născut la 18 martie 1952 în Constanța, într-o familie cu rădăcini dobrogene de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, la care au mai existat câteva contribuții transilvănene și oltenești. A terminat studiile gimnaziale la liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1967-1971) și a urmat Școala Militară de Ofițeri de Rezervă de la Bacău (1979-1980), pe parcursul a șase luni. A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității din București (1973-1978), iar lucrarea de licență a pregătit-o sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Ceachir.

În perioada 1993-1999 a efectuat pregătirea doctorală, sub coordonarea remarcabilului prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași, cu tema Aspecte ale vieții economice în Dobrogea în secolele IX-XI în lumina descoperirilor monetare. Începând cu anul 1993 devine cercetător la muzeul constănțean, iar între anii 1998-2004 a predat un curs de numismatică, în calitate de lector asociat, la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța.

În perioada anilor 2005-2009 a fost director adjunct al instituției muzeale constănțene, iar din 2009 până în 2016 director general.

Calitatea pregătirii sale științifice a fost onorată printr-o amplă activitate publicistică, fiind autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XIe Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike.

Data de 9 martie marchează atât sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, adoptată de Parlamentul României prin Legea nr. 247/2011. Cu ocazia acestei zile cu o deosebită semnificație, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită la sediul central din Piața Ovidiu nr. 12 (Sala Comunism, etaj II),  ora 11:30, la un eveniment menit a comemora victimele regimului comunist din România.

În cadrul acestei manifestări, MINA Constanța prezintă mărturii lăsate posterității de  către deținuții politici ce au participat la lucrările de reamenajare a Cazinoului din Constanța la începutul anilor '50, mărturii descoperite cu ocazia implementării proiectului de reabilitare a clădirii Cazinoului, demarat la începutul anului 2020. Cele două artefacte -mărturii, reprezentând bilete olografe scrise pe hârtie de sac de către deținuții politici și ascunse în pereții Cazinoului, sunt prezentate astăzi publicului larg, sub titlul Exponatul lunii martie.

La eveniment va participa din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Constanța, doamna Marioara Ionescu,  în calitate de președinte interimar.

Vă așteptăm!

Manager,

dr. Constantin Aurel MOTOTOLEA

În data de 3 martie 2023, cu începere de la orele 14.00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu, nr. 12), va fi gazda manifestării culturale  intitulate

Basarabia- lacrimă de dor.

Programul evenimentului cuprinde următoarele momente:

• vernirea Expoziției Monumentele Basarabiei furate

• lansarea volumului Războiul monumentelor, semnat de Iulian Rusanovschi

• recitalul Din Basarabia, susținut de compozitorul și maestrul în Artă, Viorel Burlacu.

Expoziția, compusă din 32 de panouri tematice, aduce în atenția publicului o serie de monumente din spațiul basarabean, datând din perioada interbelică, și va rămâne deschisă spre vizitare publicului larg în perioada 3-17 martie 2023.

Manifestarea se bucură de prezența doamnei Ambasador Iuliana Gorea COSTIN, iar la festivitate va vorbi și autorul cărții, avocat Iulian Rusanovschi.

Vă așteptăm cu drag!

Simpozion

     Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Inspectarul Școlar Județean Constanța și Societatea de Științe Istorice din România–filiala Constanța, vă așteaptă, vineri, 20 ianuarie 2023, ora 11.00, în Aula „Vasile Canarache” („Ovidiana”) a MINAC, la simpozionul dedicat primei etape a realizării României Mari, Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie 1859.

     Vor evoca momente ale luptei pentru realizarea „Micii Uniri” și primii pași ai modernizării României dr. Lavinia Dumitrașcu – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Laura Bujor  - Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” - prof. coord. Cristina Gâlă; Fabian Cotan - Liceul Teoretic „George Călinescu” - prof. coord. Eugenia Crăciun; Maria Alexandra Costea, Maria Cristina Comșa - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” – prof. coord. Violeta Borandă.

     Spectacolul dedicat acestui eveniment va fi susținut de elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Cuv. Dionisie Exiguul” Constanța - coord. prof.: Marian Bostan, Adrian Clinciu, Mircea Cristian Pricop -, ai Școlii gimnaziale nr. 16 „Bogdan Petriceicu Hașdeu”- coord. prof:  Alina Burciu, Grozavu Adriana - și Răzvan Decu - Școala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian - coord. prof. Mihaela Acsân.

     Simpozionul va fi moderat de dr. Lavinia Dumitrașcu -– Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța - și de asistentul ei, Luca Voinea, elev al Școlii gimnaziale nr. 22 „I.C. Brătianu”.

Expoziție

Natură statică „Subiect Pretext”

21 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța găzduiește în perioada 21 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023 expoziția Natură statică” Subiect Pretext”, semnată de artista Roxana Dumitru, membru stagiar UAPR, curator expoziție –  conf.univ. dr. Gheorghe Caruțiu.

Din lucrările prezentate în această expoziție personală rezultă o preocupare pentru compunerea imaginilor, printr-un sistem coerent de lucru, ținînd seama de sistemul structural geometric-plastic, format din repere geometrice, prin care a identificat modalități de a organiza spațiul, căutand permanent soluții inedite și înțelegand mecanismele complexe prin intermediul descifrării modelelor de studiu ale unora dintre marii maeștrii din istoria artelor plastice.

În tema propusă, artista a realizat diferite variante compoziționale pornind de la natura statică ca pretext, în sensul de a dezvolta diferite variante compoziționale.

Natura statică aleasă a fost cea din spațiul atelierului în care diferite forme, realizate din recuzita atelierului, creează diverse ritmuri, care au inspirat-o pentru lucrările prezentate. Compoziția a devenit pentru Roxana Dumitru principala temă în care unitatea întregului, ca principiu plastic, devine un tot unitar.

Pe drumul ales, tânăra artistă Roxana Dumitru are șanse reale de a-și impune concepția plastică în climatul divers al tendințelor actuale, afirmându-se printr-o viziune personală ce ține de tradiția picturii românești.