Calendar evenimente

  • iunie2024

 

În data de 1 iunie 2024, cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, toate obiectivele Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa vor putea fi vizitate gratuit de către copii şi însoţitorii lor, după cum urmează:

 

      - Expoziţia de bază de la sediul central din Piaţa Ovidiu nr.12,

      - Complexul arheologic Histria,

      - Complexul muzeal Tropaeum Traiani Adamclisi,

      - Muzeul Carsium Hârşova,

      - Complexul arheologic Capidava.

 

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa încurajează  şi facilitează accesul la cultură în sprijinul cunoaşterii moştenirii culturale şi a patrimoniului cultural administrat de instituţia noastră, asigurând un cadru cultural adecvat pentru formarea socială şi spirituală a noilor generaţii.

 

Vă așteptăm cu drag!♥️

 

  • mai 2024

 

Exponatul lunii mai 2024. Fragmente din placajul Edificiului cu mozaic din Tomis

 

Edificiul cu mozaic din Tomis (IV-VI p.Chr.), un impresionant monument construit pe faleza de sud-vest a orașului antic Tomis, a fost descoperit în anul 1959 și introdus în circuitul de vizitare în anul 1970. Cercetările arheologice s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani, sistematic, o perioadă în paralel cu lucrările de restaurare, conservare și ridicare a construcției de protecție. Edificiul este bine-cunoscut pentru mozaicul care îi acoperă podeaua, din care se mai păstrează astăzi 425-450 mp, din cei, probabil, 2000 mp pe care îi închideau zidurile marii săli și care par să fi fost acoperiți în totalitate cu tesserae colorate. Exponatul lunii mai propune o incursiune în lumea decorului interior al lumii antice, prin prisma descoperirilor făcute aici.

Placajul cu marmură albă și colorată întregea imaginea grandioasă a marii săli cu mozaic care se întindea pe terasa superioară a edificiului.  Toți cei patru pereți ai sălii cu mozaic par să fi fost placați cu marmură. Martori stau urmele crampoanelor din bronz identificate pe zidurile încă rămase în picioare (Fig. 1), amprentele lăsate în mortarul încă păstrat la partea inferioară a zidului de SE, dar și descoperirile de plăci căzute în apropierea intrării în încăperile boltite de pe nivelul inferior, pe traseul zidului care închidea sala pe această parte.

 

Decorul pereților marii săli era variat prin jocul de culori al diferitelor tipurilor litice, modul în care era prelucrată suprafața lor, forma diferită în care erau tăiate și mai ales prin motivele decorative complexe sculptate în marmurele albe, de bună calitate. Au fost identificate plăci  rectangulare de diferite dimensiuni, simple sau cu decor organizat în câmpuri, capitele de incrustație, frize, plinte, bare de separare/fixare. Majoritatea descoperirilor o constituie plăcile din marmură albă, nedecorate, plasate, după cum arată amprentele păstrate pe mortarul conservat in situ, la partea inferioară a zidului, ca o bordură. Peste această înălțime intervenea decorul format din plăci cu diverse motive (geometrice, vegetale, antropomorfe și zoomorfe). Plăcile înalte, cu trei sau mai multe câmpuri decorative (din păcate niciuna păstrată integral) (Fig. 2) marcau marginile fiecărui pilastru, terminându-se la partea superioară cu câte un capitel de incrustație, după cum au propus arhitecții care au colaborat la interpretarea materialului provenit din săpătură în anii 60-70 ai secolului al XX-lea (Fig. 3 ) și după cum a fost ilustrat într-un articol recent (Fig. 4). Este un mod de mimare a existenței unor coloane, precum și al decorului în frescă practicat foarte des în perioada romană timpurie. Este o „pictură în piatră”, mult mai durabilă și pregătită să treacă testul timpului decât au fost frescele.

 

Zonele de proveniență ale plăcilor au fost identificate de curând în cadrul unui proiect de cercetare care are în vedere reluarea analizei decorului și publicarea rezultatelor obținute. Marmura de cea mai bună calitate provine de la Dokimeion, din Asia mică. Prokonnesos a furnizat altă parte importantă din marmurele de la Edificiul cu mozaic. Marmurele colorate fac parte dintr-un proiect de cercetare desfășurat în prezent prin colaborarea Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București.

Ansamblul de plăci decorative pentru clădirea din Tomis pare să fi fost subiectul unei comenzi speciale, substanțiale, pentru decorarea noii clădiri. Transportul a fost făcut pe calea apei.

 

Fig. 1. Zidul de sud-est al sălii cu mozaic. Sunt vizibile urmele crampoanelor care susțineau placajul și mortarul păstrat numai în partea inferioară, până la aproximativ 1,10 - 1,20 m înălțime.

Fig. 2. Fragment de placaj cu decor în registre. În registrul median era reprezentat un Dioscur și calul său.

Fig. 3. Una dintre propunerile de organizare a decorului interior al sălii cu mozaic făcute în timpul operațiunilor de conservare, restaurare și introducere în circuitul de vizitare a edificiului cu mozaic, în anii 60-70 ai secolului trecut (Arhiva MINAC).

Fig. 4. Propunere de organizare a decorului pentru sala cu mozaic (M. Mărgineanu Cârstoiu, Fragments d’architecture avec images sculptées a Tomis: les Dioscures et Héracles, Caiete ARA 9 (2018), p. 115, Fig. 10).

Fig. 5. Terasa mediană a Edificiului cu mozaic din Tomis.

Fig. 6. Fragment din pavimentul cu mozaic

 

Fragments of the marble cladding of the Mosiac floored building in Tomis.

 

The mosaic floored edifice from Tomis (4th – 6th c. AD), an impressive monument built on the south-west cliff of the ancient city of Tomis, was discovered in 1959 and has been opened for the public since 1970. Archaeological research was carried out systematically for several years, and for the last of them in parallel with the works of restoration, conservation and erection of the modern protection construction. The building is well-known for the mosaic that covers its floor, of which 425-450 sq m are still preserved today, of the probably 2000 sq m that were enclosed by the walls of the great hall and which appear to have been completely covered with colored tesserae. The exhibit of the month proposes a short walk into the world of interior design of the ancient world, through discoveries made here.

 

The veneer of white and colored marble completed the grandiose picture of the great mosaic hall on the upper terrace of the edifice. All four walls of the mosaic hall appear to have been faced with marble. Witnesses are the traces of bronze studs identified on the walls still standing (Fig. 1), the impressions left in the mortar still preserved at the lower part of the SE wall, but also the discoveries of fallen slabs near the entrance to the vaulted rooms on the lower level, along the direction of the wall that enclosed the hall on this side.

 

The decoration of the walls of the great hall was varied by the play of colors of the different lithic types, the way their surface was worked, the different shape in which they were cut and above all by the complex decorative motifs carved in the high quality white marbles. Rectangular slabs of different sizes, simple or with decoration, inlay capitals, friezes, plinths, separating/fixing bars have been identified. The most numerous finds are the undecorated, white marble slabs, most of them placed at the lower part of the wall, as a border, as shown by the impressions on the mortar preserved in situ. From this point upwards, more complex decoration was placed. Long, tall slabs with three or more decorative fields (unfortunately none fully preserved) (Fig. 2) marked the edges of each pilaster, ending, at the top, with an inlaid capital, as proposed by the architects who collaborated on the interpretation of the material excavated in the 60s-70s of the 20th century (Fig. 3 ) and as illustrated in a recent article (Fig. 4). It is a way of mimicking the existence of columns, as well as the fresco decoration practiced very often in the early Roman period. It is a "painting in stone", much more durable and ready to pass the test of time than the frescoes were.

 

The areas of provenance of the marble veneer have recently been identified as part of a research project that intends to resume the analysis of the decor and publish the results. The best quality marble comes from Dokimeion in Asia Minor. Prokonnesos provided another important part of the marbles of the Mosaic floored building. The colored marbles are being analyzed in an ongoing research project (National History Museum in Constanța and „Vasile Pârvan” Insitute in Bucharest).

The set of decorative tiles for the Tomis building appears to have been the subject of a substantial special order for the decoration of the new building. Shipping was done by sea.

 

Fig. 1. Southeast wall of the mosaic floored hall. Traces of the studs that supported the marble cladding are visible, as well as the mortar preserved only in the lower part, up to about 1.10 - 1.20 m high.

Fig. 2. Fragment of marble slab with decoration in registers. In the middle register a Dioscuros and his horse were represented.

Fig. 3. One of the proposals for organizing the interior decoration of the mosaic floored hall (MINAC Archive).

Fig. 4. Proposal for organizing the decor on the walls of the mosaic floored hall (M. Mărgineanu Cârstoiu, Fragments d’architecture avec images sculptées a Tomis: les Dioscures et Héracles, Caiete ARA 9 (2018), p. 115, Fig. 10).

Fig. 5. The middle terrace of the Mosaic floored building from Tomis.

Fig. 6. Fragment of the mosaic pavement.

 

  • 24 mai 2024

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează vineri, 24 mai 2024, la ora 12.00, în Aula „Adrian Rădulescu”, lansarea volumelor:

 

PONTICA 56 (2023), Editura Mega;

 

SUPPLEMENTUM X (AUX SOURCES DES CONNAISSANCES HISTORIQUES, ÉPIGRAPHIE, TEXTES LITTÉRAIRES ET DOCUMENTS ARCHÉOLOGIQUES ), Revista Pontica 56, Editura Mega (2023);

 

Gabriel Mircea Talmațchi, MONEDE CELTICE ȘI GETO-DACICE ÎN CONTEXTUL COMUNITĂȚILOR LOCALE DIN NORD-ESTUL TRACIEI (SECOLELE III-I A.CHR.),

Editura Eikon (2023);

 

Nicolaie Alexandru, CALLATIS, ORAȘ GRECESC ÎN ȚINUTUL GEȚILOR, Editura Mega (2024).

 

Volumul Pontica 56 (2023) cuprinde un număr de 22 de articole valoroase grupate în mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (studii referitoare la perioadele preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (secțiune cuprinzătoare, în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și bizantină timpurie), Epigraphica (publicarea de noi inscripții), Nomismata (analiza unor aspecte legate de istorie monetară romană, bizantină și medievală) și Auxiliaria ((aplicarea metodologiei pluridisciplinare în arheologie și numismatică). De asemenea, sunt de adăugat patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent), iar în final volumul se încheie cu un Index al revistei Pontica dintre anii 2008-2017 (un instrument de lucru foarte util pentru specialiști, studenți și toți cei interesați de istoria Dobrogei). Numărul 56 a fost tipărit în condiții grafice de calitate, într-un tiraj de 250 de exemplare, el urmând să fie disponibil la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date din care aceasta face parte. Acesta a fost publicat la editura Mega din Cluj-Napoca, una dintre cele mai importante edituri din țară pe segmentul publicării de carte științifică.

 

 

 

Revista Pontica 56 se bucură de un nou număr suplimentar, SUPPLEMENTUM X, un volum dedicat memoriei reputatului profesor, arheolog și epigrafist Alexandru Avram (1956- 2021). Acesta a fost un neobosit cercetător al antichității grecești, puternic legat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța prin numeroase şi constante colaborări științifice, dar şi prin sentimente de prietenie şi prețuire. Volumul, editat de cercetătorii Livia Buzoianu, Vasilica Lungu și Dragoș Hălmagi, cuprinde o evocare dedicată marelui istoric și nu mai puțin de 40 de articole de foarte bună calitate științifică, semnate de 50 de specialiști de excepție din Europa, care l-au cunoscut sau cu care a colaborat de-a lungul timpului. Publicaţia cuprinde un volum imens de informaţii privind variate cercetări ştiinţifice specifice perioadelor grecești și romane, contribuțiile fiind structurate pe mai multe capitole: Historica, Archaeologica, Epigraphica, Amphorica și Nomismata. Supplementum X (revista Pontica 56) a fost tipărit în condiții grafice de excepție, într-un tiraj de 250 de exemplare, el urmând să fie disponibil la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date din care aceasta face parte. Și acest volum este publicat la aceeași editură prestigioasă din Cluj-Napoca.

 

Cel de al treilea volum este semnat de cercetătorul habil. Gabriel Mircea Talmațchi și este intitulat Monede celtice și geto-dacice în contextul comunit ăților locale din nord-estul Traciei (secolele III-I a.Chr.). Apărut la editura Eikon din București, bucurându-se de condiții grafice deosebite, este o sinteză cuprinzătoare a tuturor descoperirilor monetare celtice și geto-dacice din teritoriul istro-pontic cunoscute din bibliografia de specialitate, la care se adaugă un bogat lot de descoperiri inedite, cu acest prilej valorificate după o muncă depusă cu migală în strângerea datelor de interes pe parcursul ultimilor 30 de ani, din surse variate (instituționale, arheologice, întâmplătoare și prin expertize). Interpretarea acestor descoperiri, corelarea celor monetare cu realitățile arheologice și istorice specifice secolelor III-I a.Chr., a condus la identificarea un tablou mai exact privind rolul monedelor celtice și geto-dacice în mediul local tracic, cu precădere a celui aflat pe malul dobrogean al fluviului Dunărea. Direcția și cauzele pătrunderi ilor, zonele cu descoperiri și consecințele impactului asupra comunităților locale reprezintă câteva din aspectele metodologice urmărite etapizat.

 

Un ultim volum lansat aparține arheologului Nicolaie Alexandru, intitulat Callatis, oraș grecesc în ținutul geților, apărut la editura Mega din Cluj-Napoca în anul 2024. Acesta este de fapt o monografie istorică și arheologică a orașului Callatis, unde este prezentat peisajul antic și evoluția geomorfologică a orașului Callatis, perioada precolonială și raportarea așezării la spațiul getic. Istoria orașului este integrată în istoria antică greacă, romană și creștină, din secolul IV a.Chr până în secolul VII p.Chr. Fiind o adevărată istorie a orașului susținută de dosarul arheologic, sunt prezentate: fortificații, elemente de urbanism, edificii publice sau private, zone sacre, necropole, inventare arheologice și descoperiri din teritoriul agricol callatian.

 

Toate aceste noi apariții editoriale lansate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța sperăm foarte curând să se adauge reperelor privind cercetarea de profil a istoriei și arheologiei spațiului danubiano-pontic, atât ca reviste de specialitate cu capitole consacrate, cât și ca monografii propriu-zise, pentru variate epoci istorice și pentru diferite categorii de piese arheologice, epigrafice și monetare. Noile titluri se adresează unui public larg avizat doritor să cunoască istoria și arheologia spațiului danubiano-pontic și nu numai.

 

  • 17 mai 2024

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în parteneriat cu Asociația pentru Patrimoniu "Pontos", organizează vineri, 17 mai 2024, de la ora 14.30, în Aula "Adrian Rădulescu", evenimentul

 

"Mvsevm CXLV".

 

Compus dintr-o serie de mai multe activități, acesta este menit să marcheze și să evidențieze împlinirea a 145 de activitate muzeală la Constanța, din perioada 1879-2024.

 

Astfel, pe data de 16 martie 1879, aveau loc primele demersuri de organizare muzeistică din Dobrogea, primul prefect al Constanței, Remus Opreanu, prezentând la acea dată, într-un raport, idei privind organizarea unor muzee locale la Constanța și Mangalia. Opreanu semnala cu acea ocazie necesitatea de a prezenta publicului din întreaga țară numeroasele obiecte antice descoperite pe teritoriul Dobrogei, mărturii ale civilizațiilor greacă, romană și bizantină.

 

Pentru a celebra acest moment istoric și împlinirea a 145 de ani de la desfășurarea sa, MINAC organizează sub egida „Mvsevm CXLV”, următoarele activități: lansarea colecțiilor de vinuri și de bijuterii Scythia Minor, vernisajul expoziției „Comori pierdute. Comori regăsite” și lansarea catalogului de expoziție, precum și prezentarea 3D „Incursiune interactivă în anticul Tomis".

 

De asemenea, în cadrul aceluiași eveniment va avea loc și decernarea distincțiilor „Mvsevm CXLV”, unor societăți, oameni politici sau specialiști care s-au implicat activ în protejarea și valorificarea patrimoniului cultural-istoric dobrogean.

 

Evenimentul de vineri, 17 mai 2024, este cu atât mai important cu cât el va fi ultimul de mare anvergură realizat anul acesta de către MINAC, în sediul actual din Piața Ovidiu, nr.12. În scurt timp, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își va muta activitatea într-un nou sediu, doar pentru câțiva ani, timp în care clădirea fostului Palat Comunal se va afla într-un amplu proces de reabilitare.

 

  • 18 mai 2024

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Republica Moldova, organizează sâmbătă, 18 mai 2024, ora 13.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, vernisajul expoziției temporare:

 

O istorie a celui mai vechi oraș locuit din România – Constanța.

 

Evenimentul cultural a fost pregătit de specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: dr. Sorin Marcel Colesniuc, dr. Aurel Mototolea, drd. Tiberiu Potârniche, dr. Delia Cornea, dr. Cristian Cealera, dr. Lavinia Dumitrașcu și ing. Ada Marcu, în colaborare cu specialiștii Muzeului Național de Istorie a Moldovei: dr.hab. Eugen Sava și dr. Livia Ermurachi.

 

Așa cum sugerează și titlul, expoziția temporară O istorie a celui mai vechi oraș locuit din România – Constanța prezintă, pe 30 de panouri, istoria orașului Constanța, de la întemeierea sa până în zilele noastre. Panourile au fost organizate după cum urmează: La început a fost legenda; Colonizarea greacă și războiul Tomisului; Începuturile dominației romane; Exilul poetului Publius Ovidius Naso la Tomis; Amfiteatru, lupte și gladiatori la Tomis; Tomis – capitala provinciei Scythia Minor; Apariția și dezvoltarea creștinismului în lumina dovezilor arheologice; De la Tomi la Constantiana; Küstenge – Constanța. 1800 – 1870; Constanța otomană. Arhitectura religioasă – moschei și geamii; Constanța otomană. Arhitectura laică – Casa Beiului; Constanța engleză; Portul în viața orașului – Antichitatea; Portul în viața orașului – perioada otomană; Portul în viața orașului – inovație și modernitate; Constanța regală (2 panouri); Orașul Constanța și constănțenii în Primul Război Mondial; Planul general al orașului Constanța în perioada interbelică; La pas prin Constanța interbelică (3 panouri); Constanța – plajele orașului; Personalități ale Constanței; Constanța sub bombardamentele celui de-Al Doilea Război Mondial; Constanța – aspecte ale evoluției urbanistice în perioada 1948 – 1989; Muzeul constănțean – instituție emblematică a orașului nostru; Tezaurul de sculpturi de la Tomis; Din colecțiile muzeului constănțean (2 panouri).

 

Din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța va fi prezent, la vernisajul expoziției temporare de la Chișinău, cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, care va prezenta munca echipei de specialiști ai muzeului constănțean, precum și istoria orașului Constanța din Antichitate până în Contemporaneitate.

 

  • 09 mai 2024

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România filiala Constanța, organizează, joi, 9 mai 2024, ora 11, în Aula „Adrian Rădulescu” a MINAC,  simpozionul dedicat unei triplei aniversări:

 

                            Proclamarea Independenței României

 

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

 

                            Ziua Europei Unite.

 

Ca în fiecare an, vom fi împreună cu elevi din orașul și județul Constanța: Grădinița „2 Pitici”, Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, Școala gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica”, Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța, Școala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, Școala gimnazială Vulturu.

 

Despre importantele evenimente ale istoriei naționale și universale pe care le sărbătorim vor vorbi: dr. Lavinia Dumitrașcu - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Luca Voinea - Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”, Eric Andrei Ursea - Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”.

Spectacolul va fi susținut de: Răzvan Decu, Maria Comăniță, Maria Ghiață - Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian -, Grădinița „2 Pitici”, Ioana Cristina Andrei și „Norișorii dănsăreți” -  Școala gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica” -, Ansamblul folcloric „Cartalu” - Școala gimnazială Vulturu - și Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța.

 

Moderator: dr. Lavinia Dumitrașcu. Asistenți:  Luca Voinea și Eric Andrei Ursea.

 

Vă așteptăm cu drag!

 

 

  • 17 aprilie 2024

 

În perioada cuprinsă între 17 și 29 aprilie, reprezentanți ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINA Constanța) au participat la o serie de activități culturale în Lecce (Italia), ce fac parte din cadrul proiectului internațional E.T.E.R.I.A. (Enhance Transborder Experiences, Rebuild Interactions of Artists), co-finanțat prin programul european Europa Creativa.

 

Coordonarea și direcțiunea artistică a proiectului este asigurată de liderul de proiect, International Theatre Institute - ITI (Italia), parteneri fiind, alături de instituția noastră, AVR Lab - Department of Engineering for Innovation of University of Salento (Italia), Theatro Tsi Zakynthos (Grecia) și Zdruzenie na umetnici Makedonski centar na Internacionalen teatarski institut (Macedonia de Nord).

 

Rezidența din Lecce (Italia), a fost intitulată "Conflict and Migration" fiind organizată și coordonată de către International Theatre Institute - ITI (Italia). În data de 29.04. în urma unui amplu proces de documentare științifică și artistică, a avut loc reprezentația finală a proiectului intitulată “COMBAT? Lamentation on the body of the slain enemy”. Acest eveniment este precedat de rezidențele organizate de către Theatro Tsi Zakynthos (Grecia) cu tema „Conflict and Memories” și de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, evenimentul fiind intitulat Crossroads and Borders.

 

Manifestările au făcut parte din acest amplu proiect internațional, derulat pe parcursul a 18 luni și care au prevăzut, de asemenea, rezidențe și activități desfășurate în localitățile Lecce (Italia), Constanța (România), Zakynthos (Grecia) și Skopje (Macedonia de Nord).

 

Prin proiectul de față, MINAC, în calitatea sa de partener al unui proiect european, are posibilitatea de a atrage, din nou, atenția supra patrimoniului istoric extraordinar existent în Dobrogea, un ținut al frontierelor și al răscrucilor de drumuri, o provincie multietnică ce merită a fi cunoscută și admirată de întreaga Europă.

 

  • 03 aprilie 2024
  • 9 martie - 9 aprilie 2024

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR)

 

vă invită luni, 11 martie 2024, ora 13.00, la vernisajul expoziției:

 

Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale

Curator Irina Hasnaș Hubbard

 

La evenimentul care se va desfășura la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu nr, 12, etaj II) vor prezenta: Constantin Aurel Mototolea, manager și Delia Cornea, muzeograf dr. șef Secție Expoziții și Muzee în Teritoriu, din partea

MINAC, Alexandru Groza, manager și Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf din partea MOCR.

 

Expozița va putea fi vizitată de publicul larg din data de 9 martie 2024, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști Români din perioada 1948-1989 și va putea fi vizionată până în data de 9 aprilie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 - 17:00.

Prin Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale ne dorim să prezentăm publicului larg, într-un spațiu și concept unitar, preocupările și proiectele instituțiilor și specialiștilor interesați de istoria comunismului. Aceștia s-au unit într-o structură neformalizată juridic, denumită REȚEAUA MEMORIEI, lansată în anul 2015 la inițiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

 

Expoziția, aflată acum la cea de a doua itinerare, a fost inaugurată în luna decembrie 2024, la Memorialul Revoluției din 16-22 Decembrie 1989 Timișoara, bucurându-se de un număr total de 1.600 de vizitatori. Astfel, ea își propune, prin demersuri colaborative alături de ceilalți membri ai Rețelei, să traverseze, atât harta României, cât și a Republicii Moldove, în scopul popularizării la nivel larg a proiectelor ce vizează activarea, păstrarea și transmiterea memoriei recente.

 

MEMBRII REȚELEI PARTICIPANȚI LA EXPOZIȚIE: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, București, Muzeul Ororilor Comunismului în România, București, Memorialul Revoluției din Timișoara, Muzeul Universității din București,

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Ștefănești, jud. Argeș, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Casa Muzeelor Iaşi, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, jud. Sălaj, Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov, Muzeul Marton Aron, Sândominic, jud. Harghita, Muzeul Cineastului Amator, Reșița, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Sfântu Gheorghe, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiția Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroșani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare - Casa natală Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Timișoara, Muzeul de Pânze și Povești, Ţara Făgăraşului și din Republica Moldova: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Complexul muzeal în aer liber în

memoria victimelor represiunii politice, Mereni, Muzeul de Istorie a Satului Avdarma, UTA Găgăuzia și Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău.

 

ECHIPA: Expoziția a fost concepută și dezvoltată de o echipă formată din: Irina Hasnaș Hubbard, dr. muzeograf MOCR (curatoriat); arh. Adina Anghel și arh. Dan Ionescu (design mobilier expozițional); Delia Cornea, muzeograf dr. șef secție Expoziții și muzee în teritoriu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – coordonator expoziție la MINAC;

Alexandru Groza, manager MOCR (coordonator proiect) și Andreea Alexandra Dinu MOCR (responsabil comunicare).

 

ORGANIZATORI: Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) își propune să devină un spațiu al memoriei victimelor represiunii comuniste și să păstreze vie amintirea suferinței lor prin următoarele două linii principale de acțiune: crearea de bază patrimonială și

asigurarea de centre de documentare în parteneriat cu institutele de cercetare. Principalele activități vizează un efort susținut de consolidare a unei borne culturale și instituționale prin intermediul expozițiilor, evenimentelor, conferințelor, experiențelor imersive și mai ales a

dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare și obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945-1989. (https://www.mocr.ro/)

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) este o prestigioasă instituţie publică de cultură, care își desfășoară activitatea prin expoziția de la sediul central și complexele muzeale și arheologice din teritoriu: Histria, Adamclisi, Cernavodă, Capidava, Hârşova, Ulmetum și Murfatlar. În 2024 se împlinesc 145 de ani de la prima atestare documentară a muzeului constănțean, instituție care s-a consacrat prin patrimoniul bogat și variat de artefacte arheologice și istorice, precum și prin cercetarea desfășurată pe tot cuprinsul județului Constanța. (https://www.minac.ro/)

 

PARTENERI MEDIA: AGERPRES, Radio România Cultural, Modernism, Amos News

 

 

  • 1 martie 2024

Exponatul lunii martie 2024

Statuete de teracotă descoperite la Tomis

 

În luna decembrie a anului 2023 a fost efectuată o cercetare arheologică preventivă pe strada Labirint din municipiul Constanța, unde a fost documentată o mică parte a necropolei de vest a anticului Tomis, cu această ocazie fiind cercetate 35 de morminte.

În unul dintre aceste morminte, M15, datat în secolul al II-lea p.Chr., alături de alte elemente ale inventarului funerar (castron, opaiț, vas miniatural de sticlă, vas globular de sticlă, pahar fragmentar din sticlă și 6 mărgele), au fost descoperite și două statuete de teracotă, fiecare cu reprezentarea identică a două personaje feminine.

 

Cele două mici statuete au fost realizate din lut și arse în cuptor, fiind probabil opera aceluiași tipar. Din punct de vedere iconografic, ele poartă imaginea părții superioare a corpului unor personaje feminine, așezate pe un tron cu spătar și mânere, unite din zona șoldurilor și până la umăr.

Acestea sunt îmbrăcate cu o tunică decoltată și strânsă sub sâni, fiind decorate cu coliere în jurul gâtului și având o coafură cu cărare pe mijloc și coc la ceafă, împodobită cu diademe triunghiulare, înalte. Reprezentarea este una de bună calitate, detaliată, fiind vizibile șuvițele părului, buzele fine, nasul drept și ochii migdalați ai personajelor.

 

Literatura de specialitate a identificat acest tip de statuetă drept reprezentarea Demetrei și a fiicei sale Kore - Persephone.

Mitologia antică o identifică pe Demetra ca fiind zeița care patronează, în principal, agricultura, recoltele, grânele și fertilitatea solului, extinzându-și protecția asupra sănătății, căsătoriei și nașterii ușoare și fiind una dintre zeitățile care are putere și în lumea de dincolo.

Ea este fiica titanului Cronos și a soției sale Rhea, soră cu Zeus, Hades, Poseidon, Hera și Hestia. Ca și restul fraților ei, a fost înghițită de tatăl său la naștere și salvată de către fratele său Zeus. Cu el, Demetra o va avea pe Kore - Persephone, ea însăși o zeiță a vegetației și  fertilității.

Legenda despre cele două divinități povestește că, având acordului lui Zeus, Hades a răpit-o pe Persephone și a dus-o în lumea de dincolo, pentru a fi regină. Demetra a căutat-o în zadar pe fiica sa și a cerut tuturor zeilor să-i spună unde poate fi aceasta. Din păcate, nici unul dintre zei nu s-a încumetat să-i răspundă mamei, deși cu toții văzuseră ceea ce se întâmplase. Singurul care s-a îndurat de durerea ei a fost Helios - soarele. Acesta a văzut scena răpirii, din carul său solar cu care traversa bolta cerească. După ce Helios i-a povestit, Demetra l-a rugat pe Zeus să-i poruncească lui Hades să o înapoieze pe fiica sa, însă rugămințile și lacrimile ei nu au fost ascultate. Prin urmare, zeița a decretat că, dacă fiica ei nu îi va fi înapoiată, pe pământ nu va mai crește nimic, oamenii și animalele vor muri de foame, iar zeii vor dispărea în lipsa rugilor muritorilor și întreaga lume se va sfârși. Și așa a venit seceta și nimic nu mai creștea pe pământ. Nu mai existau flori, fructe și grâne, animalele au început să moară iar oamenii l-au rugat fierbinte pe Zeus să o asculte pe Demetra. Din Olimp, Zeus i-a poruncit lui Hades să o înapoieze pe Persephone, mamei sale. Însă, în nefericirea ei, fiica Demetrei mâncase semințe de rodie, singurul fruct pe care-l găsise pe tărâmul lui Hades și astfel soarta ei a fost pecetluită. Legile zeilor spuneau că oricine mânca în lumea de dincolo, trebuia să rămână acolo pe veci. Pentru a o îndupleca pe Demetra și astfel să salveze omenirea, Zeus a decretat că Persephone va sta cu mama sa jumătate din an, iar cealaltă jumătate cu Hades - soțul său, în împărăția morților. Și astfel, legenda spune că au fost instituite anotimpurile. Primăvara, când Kore - Persephone se întoarce la mama sa, natura revine la viață, apar primele flori, pomii și grânele încep să crească, oamenii și animalele se veselesc împreună cu Demetra. Toamna, când fiica se întoarce în împărăția soțului său, mama se întristează și natura moare în așteptarea primăverii ce va veni.

 

Având în vedere legenda care ne vorbește despre iubirea dintre mamă și fiică, prezența celor două statuete în mormântul de la Tomis se poate explica foarte ușor. Este în mod clar vorba despre un mormânt de femeie, căreia pentru a-i ușura trecerea în lumea de dincolo, cei dragi i-au pus cele două mici statuete, un simbol al dragostei neînvinse care luptă cu moartea și luminează calea sufletului prin întunericul rece, spre renaștere.

Statuetele pot fi admirate la sediul instituției, din Piața Ovidiu, nr. 12, Constanța.

 

La începutul primăverii, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă dorește tuturor o primăvară fericită și cu multă dragoste, iar mamelor și fiicelor lor le urează un an cu multă sănătate și fericire și le mulțumește pentru că ele ne fac viața mai frumoasă!

La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor!

 

In December 2023, a preventive archaeological research was carried out on Labirint street from Constanța, where a small part of the western necropolis of ancient Tomis was documented, with 35 graves being investigated.

In one of these graves, M15- dated to the 2nd century A,D., along with other items of the funerary inventory (a bowl, a lamp, miniature glass vessel, globular glass vessel, fragmentary glass cup and 6 beads), two terracotta statuettes were also discovered, each with the identical representation of two female characters.

 

The two small statuettes were made of clay, which was fired in the kiln, probably being  worked in the same mold. From an iconographic point of view, they bear the image of the upper part of the body of female characters, seated on a throne with a back and handles, joined from the hips to the shoulder.

They are dressed in a low-cut tunic tight under the breasts, decorated with necklaces around the neck and having a hairstyle with a parting in the middle and a bun at the back of the head, decorated with high triangular diadems. The representation is of good quality, with many details, the strands of hair, fine lips, straight nose and almond eyes of the characters are visible.

Specialized literature has identified this type of statuette with double representation, as the representation of Demeter and her daughter Kore-Persephone.

Ancient mythology identifies Demeter as the goddess who mainly patronizes agriculture, crops, grains and soil fertility, extending her protection over health, marriage and healthy birth, being one of the deities who also has power in the underworld.

She is the daughter of the titan Cronus and his wife Rhea, sister to Zeus, Hades, Poseidon, Hera and Hestia. Like the rest of her siblings, she was swallowed by her father at birth and saved by her brother Zeus. With him, Demeter will have Kore-Persephone, herself a goddess of vegetation and fertility.

 

The legend of the two of them, tells us that, with the consent of Zeus, Hades kidnapped Persephone and took her to the underworld to become his queen. Demeter searched in vain for her daughter and asked all the gods to tell her where she could be. Unfortunately, none of the gods dared to tell the mother what had happened to her daughter, although they all saw Hades. The only one who felt sorry for the mother's pain was Helios. He saw the scene of the abduction, from his solar chariot with which he crossed the sky. After hearing what Helios told her, Demeter asked Zeus to command Hades to return her daughter, but her pleas and tears were in vain. Therefore, the goddess decreed that if her daughter was not returned, nothing would grow on the earth, people and animals would starve, and the gods would disappear without the prayers of mortals, and the whole world would end. And so, the drought came and nothing grew on the earth, there were no more flowers, fruits and grains, the animals began to die and the people fervently begged Zeus to listen to Demeter. Zeus asked Hades to return Persephone to her mother. But in her misfortune, Persephone had eaten pomegranate seeds, the only fruit she had found in the realm of Hades, and so she had to remain in the underworld. The laws of the gods said that whoever ate in the afterlife, had to stay there forever. In order to pacify Demeter and save the people, Zeus decreed that Persephone would spend half the year with her mother, and the other half with her husband Hades, in the realm of the dead. And thus, legend has it, the seasons were instituted. In the spring, when Kore-Persephone returns to her mother, nature returns to life, the first flowers appear, trees and grains begin to grow, and people and animals rejoice with Demeter. In autumn, when she returns to her husband's kingdom, the mother grieves and nature dies in anticipation of the coming spring.

Considering the legend related to the love between mother and daughter, the presence of the two statuettes in the tomb from Tomis can be easily explained. It is clearly a grave of a woman, to whom, in order to facilitate her passage to the afterlife, her loved ones placed the two small statuettes, as a symbol of the love who fight death and illuminate the path of the soul through the cold darkness, to the rebirth.

 

The two statuettes can be admired at the institution's headquarters, from Piața Ovidiu, no. 12, Constanta.

 

At the beginning of spring, the Museum of History and Archaeology in Constanța wishes you all a happy spring, full of love! We also wishes mothers and their daughters a year full of health and happiness and thanks them for making our lives more beautiful!

Happy birthday to all young ladies and ladies!

 

 

  • 23  ianuarie 2024

 

Simpozion

24 IANUARIE 1859 - UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România-filiala Constanța, împreună cu preșcolari și elevi din județul Constanța, aduc un omagiu patrioților români cărora le datorăm prima etapă a procesului de realizare a României Mari, Unirea Moldovei cu Țara Românească.

 

La simpozionul 24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române, vor vorbi despre evenimentele istorice și despre personalitățile care le-au făcut posibile dr. Lavinia Dumitrașcu  -Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa-, dr. Andreea-Cristina Mănăilă -Serviciul Judeţean Constanța al Arhivelor Naționale-, elevii Luca Voinea -Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”- și  Eric Andrei Ursea -Școala gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”.

Un spectacol artistic dedicat evenimentului va fi susținut de preșcolari de la Grădinița „2 Pitici”, de Corul Școlii gimnaziale nr. 18 „Jean Bart”, de elevi de la Școala gimnazială nr. 22 „I.C.Brătianu”, de Maria Comăniță, Maria Ghiață -Şcoala gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, de Ansamblul folcloric „Cartalu” -Școala gimnazială Vulturu- și de Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța.

Moderator va fi dr. Lavinia Dumitrașcu și asistenții săi, Luca Voinea și Eric Andrei Ursea.

 

Simpozionul va avea loc la marți, 23 ianuarie 2024, ora 11.00, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Într-o dimineață ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau vorbeau de Cuza, de Unire, se îmbrățișau și încingeau horă în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele. Da unde mai sta cineva în casă?Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie. Vreo săptămână n-am mai putut lucra. Plăteam câte trei și câte patru sfanți pe o gazetă și ne strângeam toți s-ascultăm noutăți - «novitale» cum se zicea pe atunci. Nici nu mai era chip să ne gândim la altceva. Mi-aduc aminte că stam seara până târziu și făceam desenuri alegorice despre Unirea Principatelor.”

 

Tur virtual

Resurse Web

Organigrama

Declarații de avere

rapoarte de activitate

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by