Ediția 53

       14 - 16 octombrie 2020

 

 

Sesiunea Științifică Internațională Pontica 2020, la final...

 

Comunicat de presă

 

 

        În perioada 14 – 16 octombrie 2020, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța s-a desfășurat, în format online, A 53-a Sesiune Științifică Internațională Pontica. Deschiderea oficială a avut loc în data de 14 octombrie, iar comunicările științifice au fost susținute în zilele de 15 și 16 octombrie. Despre modul cum s-au desfășurat, deschiderea oficială a sesiunii și susținerea comunicărilor științifice, au făcut scurte mențiuni directorul instituției și mederatorii secțiunilor:

 

           Dr. Sorin Marcel Colesniuc, Director general al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: ”Sesiunea Științifică Internațională Pontica este o manifestare științifică renumită atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Această sesiune s-a desfășurat, fără întrerupere, din anul 1967 până în prezent, fiind una dintre cele mai longevive sesiuni științifice din România. La acest eveniment științific, la care participă oameni de știință din țară și de peste hotare, sunt prezentate cele mai importante descoperiri arheologice din Dobrogea, iar marea majoritate a comunicărilor au ca temă subiecte referitoare la istoria Dobrogei, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Marea majoritate a comunicărilor susținute la sesiune se regăsesc, în anul următor, în paginile celor două reviste științifice ale muzeului: Pontica și Analele Dobrogei. În acest an pandemic, am decis să organizăm sesiunea științifică online. Dacă inițial ne-am gândit că numărul participanților va fi mai mic, comparativ cu anii trecuți, ulterior am fost plăcut surprinși de numărul foarte mare al celor înscriși la sesiune: peste 120 de participanți din: România, Austria, Franța, Bulgaria, Polonia și Republica Moldova, cu peste 100 de comunicări științifice. După deschiderea oficială a manifestării, eu am prezentat Activitățile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în anul 2020, iar Constantin Băjenaru a vorbit despre cercetările arheologice preventive în județul Constanța. Dna Livia Buzoianu a prezentat volumul publicat de MINAC în memoria Mariei Bărbulescu: VARIA EPIGRAPHICA ET ARCHAEOLOGICA, Pontica 52, Suplementum 6, iar Cristina Talmațchi a prezentat catalogul bilingv al expoziției temporare realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României din București și cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion Tulcea, expoziție intitulată: Mixobarbarii din Dobrogea în contextul lumii bizantine (secolele VI – XIII). După vernisarea acestei expoziții, am vernisat o altă expoziție temporară dedicată sculptorului George Culea, fost angajat al muzeului nostru pe funcția de restaurator în piatră. Mulțumiri participanților la sesiunea științifică și mulțumiri tuturor colegilor care s-a implicat în organizarea acestei manifestări științifice inedite, pentru noi.”

 

      Dr. Valentina Voinea, moderator secția Preistorie: ”La secția Preistorie au participat arheologi și cercetători din domeniul interdisciplinar de la universitățile: București, Iași, Târgoviște, Constanța, MNIR, IAB, ICEM, Muzeul Brăilei, Complexul Muzeul Piatra Neamț. Institutul de Arheologie și Etnologie al Academiei Polone Cracovia). Joi, 15 octombrie, au fost prezentate, în mediul online, comunicări cu o tematică arheologică variată, de la cercetări recente de teren (Siliștea Pe Cetățuie, jud Neamț) și preventive (Techirghiol) la studii privind artefacte preistorice din colecții arheologice vechi (șantierele Cernavodă și Satu Nou – Valea lui Voicu), acoperind mai multe perioade preistorice – culturile Hamangia, Boian, Precucuteni – Cucuteni, Costișa, Monteoru, Babadag. Analizele interdisciplinare arheozoologice, petrografice, ceramologice, studiile de arheolgie experimentală cu subiecte variate precum refacerea procesului tehnologic pentru producerea ceramicii sau a inelelor de os, datele de arheologie aeriană - toate aceste prezentări complexe au completat informațional, sesiunea atingându-și obiectivele științifice chiar și în acest format inedit – online.”

 

     Dr. Gabriel Talmațchi, moderator secția Numismatică: ”La secțiunea Numismatică au fost dezbătute numeroase teme specifice monedei antice, medievale și moderne, respectiv de medalistică. Au fost avute în vedere descoperiri monetare elenistice, geto-dacice, romane, romano-bizantine și medievale realizate din aur, argint și broz. Reținem, de asemenea, comunicările privind problematica pondurilor și a sigiliilor antice, respectiv unele concluzii rezultate în urma analizelor interdisciplinare efectuate pe monede. De asemenea, au fost prezentate în context european, o serie de realizări de excepție din medalistica epocii postbelice și contemporane. Aceste teme au fost reprezentate prin 11 lucrări de o deosebită valoare științifică, susținute de numeroși specialiști de la instituții de prestigiu, după cum urmează: Emanuel Petac (Bibioteca Academiei Române București), Gabriel Mircea Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Claudiu Munteanu (Muzeul Brukenthal Sibiu), Silviu Purece (Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea de Științe Socio-Umane), Gabriel Custurea (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Steluța Marin (Muzeul Municipiului București), Irina Achim și Theodor Isvoranu (Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” București), Eugen Paraschiv-Grigore (Muzeul Național de Istorie a României), Radu Dumitrescu (Muzeul de Istorie și Arheologie Craiova), Lilia Dergaciova (Bibioteca Academiei Române București), A. Bojko-Gagarin (Muzeul Național de Istorie a Ukrainei Kiev) și Bogdan Beldianu (ING Romania București).

 

      Dr. Irina Sodoleanu, moderator secția Greco-Romană: ”Comunicările susținute au fost grupate tematic și cronologic. Sesiunea a debutat cu un grup de prezentări dedicate Histriei și evoluției sale în perioadele istorice pe care le-a cunoscut. Specialiști de la Universitatea București, Institutul de Arheologie București, Muzeul de Istorie Națională a Transilvaniei, Institutul de Studii Sud-Est Europene au discutat despre cercetări recente și inventarele arheologice descoperite în zonele cercetate sistematic, precum Zona Sacră, Acropolă Centru-Sud sau centrul cetății romane timpurii. În prima zi a întrunirii a continuat expunerea de tematici legate de teritoriile rurale ale cetăților vest-pontice (rețeaua hidrografică antică în Dobrogea sau cercetări recente în teritoriul histrian – punctul Acic Suat), precum și cu prezentarea rezultatelor unor cercetări arheologice în vechi cetăți dobrogene (Argamum, Capidava, Sacidava). A doua zi a sesiunii a debutat cu o grupare de prezentări privitoare la manifestări de cult în Moesia Inferior, elemente de urbanism și decor arhitectural în zona pontică, dar și în spațiul provincial roman de peste Dunăre și, nu în ultimul rând, cu o interesantă comunicare despre organizarea bisericească în provincia Scythia (sec. VI p.Chr.). Prezentările din ultima parte a secțiunii greco-romane s-au axat pe diverse tipuri de inventare arheologice descoperite în zona Dunării de Jos și în cea vest-pontică, dar și pe analiza unor recipiente ceramice produse în zona pontică, ajunse în urma schimburilor comerciale în Lymira (Turcia de astăzi). Au participat atât cercetători de la instituții de specialitate din România, cât și din centre universitare sau institute din străinătate (Franța, Austria, Bulgaria).

 

       Dr. Lavinia Dumitrașcu și Oana Grigoruță moderatori la secțiile Istorie Modernă- Contemporană și „Analele Dobrogei” la Centenar. Modernitate și Contemporaneitate în Dobrogea: ”Au fost prezentate 16 comunicări științifice privind istoria națională și istoria Dobrogei. Între participanți și un cercetător din Republica Moldova. Comunicările științifice susținute de istorici - cercetători din muzee, universități, arhive, biblioteci din Constanța, Sibiu, Craiova, Târgu Jiu – au avut și auditoriu online, istorici și iubitori de istorie care nu au susținut comunicări, dar care si-au exprimat dorința de a participa. Sărbătorirea Centenarului revistei MINAC „Analele Dobrogei” a cuprins comunicări privitoare la evenimente, personalități  și instituții din Dobrogea secolelor XIX-XXI și, bineînțeles, la „Arhiva Dobrogei” și continuatoare sa, „Analele Dobrogei”. Comunicările au adus informații noi, inedite, puncte de vedere deosebite, care au incitat la discuții.”

 

      Dr. Delia Cornea, moderator la secția Stat și societate în România comunistă și postcomunistă: ”Secțiunea a fost organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius”  Constanța.  La 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și Europa, ambele instituții au considerat necesar un astfel de demers științific. Acesta s-a bucurat de prezența unor specialiști recunoscuți, care au abordat probleme importante, încă actuale: repercursiuni ale instaurării comunismului în România, conceptul de autonomie în România comunistă și postcomunistă, biografii, politica de cadre în deceniile șapte și opt, relația dintre statul comunist și biserica ortodoxă, mecanisme represive în plan local și național, dizidență, raportarea la realitățile occidentale și relații cu statele din Vest, economie, societate și putere politică în deceniile opt și nouă. Aceste teme (și nu numai) au fost susținute de: Daniel Citirigă, Georgiana Țăranu, Gabriel Stelian Manea (Facultatea de Istorie și Științe Politice), Mioara Anton, Cosmin Popa (Institutul de Istorie “N.Iorga”  al Academiei Române, București), Silviu Moldovan, Adrian Nicolae Petcu (CNSAS), Nicoleta Șerban, (IICCMER București), Delia Roxana Cornea, Maria Bolocan (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța), Cristina Preutu, Daniel Lazăr (Universitatea “Alexandru I. Cuza”, Iași), Anemari Monica Negru (Arhivele Naționale ale României), Ion Marius Motreanu (doctorand Facultatea de Istorie – Universitatea București).

 

      Aurel Mototolea, moderator secția Arheologia otomană în Dobrogea: ”În data de 16 octombrie, orele 10-17, în cadrul Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice Pontica 53, s-a desfășurat Workshop-ul Arheologia otomană în Dobrogea. Secțiunea a fost organizată ca activitate a proiectului cultural cu finanțare AFCN (Re)Mapping. Arheologia hărților, organizat de ICEM Tulcea, în parteneriat cu: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ONG ProNoviodunum și EuroCentrica București. Au fost înscriși un număr de 18 participanți, care au prezentat 14 comunicări. De asemenea, numărul auditorilor a fost mai mare, fiind solicitate un număr suplimentar de 13 invitații. Comunicările au fost susținute on-line. Temele abordate s-au centrat, în principal, în jurul cercetărilor arheologice de perioadă otomană din Dobrogea, dar nu numai. Astfel, pe lângă comunicări punctuale, care au prezentat rezultatele unor cercetări arheologice preventive sau sistematice în situri de epocă otomană din Dobrogea (respectiv Constanța, Mangalia, Tulcea, Hârșova, Ester, Pazant-Cheia, au mai prezentat comunicări: cercetător  Driana Gașpar (IAB V. Pârvan), care a prezentat stadiul cercetărilor arheologice din Timișoara otomană; Marius Streinu (INP) a prezentat rolul RAN (Repertoriul Arheologic Național) în gestionarea siturilor de epocă otomană la nivelul întregii țări: Bogdan Șandric (INP) a vorbit despre rolul bazelor de date spațiale în evidența patrimoniului otoman din Dobrogea; cercetător independent, arhitect Ștefan Manolescu, a prezentat un  repertoriu al cișmelelor de apă din sudul Dobrogei, maniera constructivă și propuneri de restaurare și conservare a acestora. De asemenea, au fost prezentate și rezultatele unor studii interdisciplinare, respectiv analize arheozoologice ale materialului faunistic din nivele de epocă otomană de la Ulmetul și Pazvant-Cheia, făcute cu ajutorul specialiștilor de la Universitatea din București și cea din Iași. La final, a solicitat intrarea pe platformă și Jelena Zivkovici, cercetător post-doctoral al ceramicii otomane, care a prezentat succint rezultatele cercetărilor sale în domeniu.”

 

      Dan Ionescu, moderator la secția Restaurare – conservare: ”Sesiunea Pontica 53 a avut pentru prima dată o secțiune distinctă - Restaurare-conservare. În această sesiune au fost înscrise 14 lucrări, dintre care 13 au fost prezentate efectiv. Eu am susținut prima comunicare, intitulată ”Constanța – 45 de ani de restaurare și conservare instituționalizată”. Au urmat mai mulți colegi restauratori din țară, începând cu Gabriela Radu de la ICEM Tulcea, care a prezentat restaurarea a două piese umbo. Constantin Doina, restaurator la MINAC, a prezentat restaurarea unei jucării din ceramică romană (Cocoș). Prof.dr. Simona Herlea, de la Universitatea din Sibiu, a susținut o comunicare referitoare la restaurarea a trei amfore romane descoperite la Capidava. Restauratorul Luiza Ionescu a vorbit despre restaurarea unei amfore de masă romane. Laura Trosan, din cadrul muzeului din Cluj-Napoca, a prezentat restaurarea unui obiect textil. Dr. Delia Cornea a susținut o prezentare a meseriei de restaurator practicată în Constanța încă din 1937, fapt atestat în Arhivele Naționale. De asemenea, a conturat portretul unuia dintre primii restauratori importanți ai muzeului - Constantin Carpuz. O nouă comunicare personală s-a referit la restaurarea unui nou opaiț de bronz cu simboluri creștine, descoperit la Capidava. Secțiunea de restaurare s-a încheiat cu prezentarile lui Romeo Gheorghiță, privitor la restaurarea unui capitel de marmură și prezentarea restaurării realizată împreună cu Sorina Gheorghiță, din colectia Muzeului Național de Artă a României.”

 

 

 

Data: 16 octombrie 2020

 

 

 

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

 

 

 2020 PONTICA

Sesiune

Internațională

Științifică

Contact web: www.minac.ro email: sesiuneapontica@gmail.com

 

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by