(text și imagini selectate integral din expoziția "140 DE ANI DE ARHEOLOGIE DOBROGEANĂ", MINAC , 2018) Primele preocupări în domeniul arheologiei subacvatice desfășurate pe litoralul românesc al Mării Negre au început odată cu activitatea de pionerat a comandorului Constantin Scarlat (1935 - 2006), care studiază şi cartează vestigiile submerse din apele române. În anul 1966, Constantin Scarlat și echipa sa au executat cercetări submarine în zona Digului Genovez al portului antic Callatis, iar mai târziu efectuează cercetări în zona portului antic Tomis. Cu această ocazie au fost identificate trei epave antice în portul Callatis, cu material arheologic databil în secolele IV – III a.Chr. De asemenea, au executat cercetări pe brațul Sulina, în apropierea satelor Letea și Siftofca, de unde au fost recuperate bucăţi de lemn de bordaj precum și o bucată de lemn din chila unei epave, lungă de 5 m. Între anii 1962 – 1976, sub îndrumarea comandorului Constantin Scarlat au fost efectuate cercetări subacvatice precum și lucrări de cartografiere în zona costieră de la Capul Midia până la Vama Veche. Cu ocazia implementării proiectului HERAS au fost readuse în prim plan vestigiile arheologice submerse identificate în zona litorală a Mării Negre. Prin contribuția cercetătorului Constantin Chera, din cadrul MINA Constanța, o parte dintre acestea au fost repertoriate cu ajutorul tehnologiei moderne pentru a fi introduse în circuitul turistic și științific. În anul 2015 cercetările arheologice subacvatice efectuate în zona litoralului românesc au fost reluate prin intermediul activității intreprinse de cercetătorul Cătălin Dobrinescu. Cu această ocazie au fost repertoriate și verificate, prin intermediul scanărilor și a scufundărilor successive, în zonele în care s-au înregistrat anomalii, cinci puncte distincte susceptibile de a furniza date de interes arheologic. În anul 2016 se înființează Biroul de arheologie subacvatică, ca parte integrantă a secției Cercetare din cadrul MINA Constanța. Acesta a demarat primele evaluari de teren in Marea Neagră, având ca metodologie de lucru documentarea istorică, consultarea datelor batimetrice, scanarea fundului mării și interpretarea acesteia, scufundare cu echipament autonom, înregistrări foto-video, măsurători și coordonate GPS. Evaluarea de teren are ca scop principal identificarea și protejarea siturilor arheologice submerse existente pe platforma continentală a Mării Negre. Acest demers se justifică în condițiile existenței unor orașe – porturi antice pe țărmul vest-pontic românesc și a unei intense activități comerciale și maritime desfașurate în Antichitate și Evul Mediu în acest spațiu. Informațiile actuale, culese din mediul submarin, sunt insuficiente și disproporționate în raport cu amploarea cercetărilor de pe uscat. Din acest motiv , cercetările subacvatice pot contribui major la completarea istoriei acestui spațiu. România a ratificat în 1997 Convenția adoptată la La Valetta din 1992, pentru protecția patrimoniului arheologic; prin intermediul legii 99 din 2007, Parlamentul României a acceptat Convenția UNESCO, adoptată la Paris în anul 2001, motiv pentru care suntem obligați să respectăm standardele și normele internaționale de protecție și conservare a patrimoniului arheologic submers. În perioada 2016 – 2017, Biroul de Arheologie Subacvatică, din cadrul MINAC, a efectuat evaluări de teren în Marea Neagră, în mai multe perimetre situate în dreptul localităților Constanța, Vadu și Tuzla. Rezultate: - Fundul mării scanat pe mai mult de 40 kmp. - Distanța față de țărm: 0,2-8 Km. - Adâncimi variabile: 2 – 50 m. - 40 de ore de scufundare. - 90% dintre anomaliile reperate prin scanare, aparțin perioadei moderne. - Obiecte de interes arheologic au fost descoperite, in fața Tomisului, la adâncimi cuprinse intre 6 si 15 m.

Constantin Scarlat         Constantin Chera        Cătălin Dobrinescu

      (1935-2006)

Tiberiu Potârniche        Vitalie Bodolică             Mircea Popa

Lest de piatră, provenit de pe o corabie otomană din sec. XVIII, descoperit

                                                   în dreptul Cazinoului Constanța, în anul 2015

Lampă otomană (sec. XVIII), descoperită în dreptul Cazinoului Constanța,

la o adâncime de 12m.

Amforă pontică (sec. IV), descoperită în bazinul de la Cazino.

 Amforă San Lorenzo 7 (sec. III-IV), imagine in situ.

Sonar SIDE SCAN utilizat pentru scanarea fundului mării.

Recuperarea materialului arhe-ologic, descoperit în bazinul de la Cazino.

Lest de calcar provenit de pe o corabie scufundată la aprox. 1 milă în dreptul Cazinoului.

Amforă San Lorenzo 7, sec. III-IV, descoperită în bazinul de la Cazino.

Echipamente și pregătirea pentru scufundare.

               Cargoul german Arcadia, scufundat în 1942, în dreptul stațiunii Mamaia, aflat la 26 m adâncime (fotografie, imagine scanată cu DEEP VISION, detaliu in situ).

Aspecte din timpul lucrului sub apă.

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by