foto 1
foto 2
 BASORELIEF MITHRIAC DESCOPERIT LA TOMIS (sec. II - III p.Chr.) Exponatul lunii august este reprezentat de un basorelief dedicat zeului Mithras (sec. II-III p. Chr.) descoperit în luna mai a anului curent în timpul cercetărilor arheologice efectuate în zona veche a orașului Constanța (între Lupa Capitolina și fostul Palat Regal, actualmente Tribunalul Constanța), cercetări ce au dus la descoperirea a numeroase vestigii de epocă romană și romano-bizantină ( secolele I – VI p.Chr. ). Piesa a apărut în martorul dintre S1 și S2, la adâncimea de 1,10 m, în proximitatea unui pavaj de piatră convențional denumit Complex I. Are următoarele dimensiuni: lungime 30 cm, lățime 22 cm și grosime 4 cm. Este sculptată în marmură, stilul de lucru fiind specific artei provinciale romane. (foto 1) Mithras este o divinitate bine documentată în panteonul Dobrogei romane. Peste 25 de monumente sculpturale, câteva geme și mai multe atestări epigrafice, sunt dovezi de necontestat ale popularității cultului acestui zeu de origine orientală. În teritoriul dobrogean, piesa descoperită recent la Tomis prezintă bune analogii cu basorelieful de marmură descoperit la Gura Dobrogei ( sec. II p.Chr.), unde se presupune că a fost un mithraeum. (foto 2) Din punct de vedere al schemei iconografice, basorelieful se înscrie în așa-numitul tip "danubian": o scenă centrală, înconjurată – în chip de chenar – de o serie întreagă de scenete realizate în mici casete, în tendința de a reuni într-un singur monument ilustrația esențială a întregii doctrine mithriace. Scena principală îl înfățișează pe Mithras Taurochton; grota sacră în care se desfășoară sacrificiul este redată printr-un simplu arc. De o parte și de alta a scenei, în partea de sus sunt reprezentate busturile lui Sol și al Selenei; dadophorii sunt plasați la dreapta și la stânga imaginii centrale, iar sub taur sunt figurați șarpele și câinele; scorpionul nu se distinge. (foto 3, imaginea centrală) De altfel, această schemă iconografică este specifică întregii lumi romane, diferind numai maniera de reprezentare, nu și conținutul. În lumea romană Mithras, zeul din „stâncile din grota persană” (cum este amintit în poemele lui Statius), apare în timpul Principatului, cultul acestui zeu, care a avut o mare difuziune mai ales din sec. II p.Chr., absorbind mai multe culte păgâne și influențând o serie de culte orientale, reușind astfel să ajungă cea mai importantă doctrină religioasă opusă creștinismului. Ernest Renan sintetizează imaginea de ansamblu a epocii: "dacă creștinismul ar fi fost cumva oprit, atunci lumea ar fi devenit mithraică". Esența dogmei mithriace constă din lupta dintre bine și rău în univers, puterea zeului întinzându-se asupra celor trei lumi: subterană, pământeană și celestă. Mithraismul nu are ceremonii publice, zgomotoase, ca ale altor divinități orientale, iar la sărbătorile cultului nu puteau participa decât inițiații, fiind o religie practicată în grupuri mici, ai cărei membri se cunoșteau între ei, sau aveau semne de recunoaștere. Asigura adepților săi nemurirea, victoria împotriva forțelor răului și o viață fericită dincolo de mormânt. De la inițiere, care se făcea în cadrul unor ceremonii secrete, erau excluse femeile, iar depășirea celor șapte probe – deosebit de lungi și de grele – asigurau adepților (pentru mai târziu) o viață lipsită de griji în care nu vor mai exista diferențe sociale și în care toți oamenii vor fi egali. Lui Mithras i-au fost alăturate epitetele Invictus, Deus Invictus sau Sol Invictus, fiind adorat în special de militari sau de veterani. Prima atestare a tauroctoniei datează din epoca lui Tiberius, un relief dedicat de Claudius Livianus, sclav al împăratului. Aici deja apare iconografia standard, cu elemente precizate şi bine cunoscute din alte analogii din epoci ulterioare. În lumea romană, deseori reprezentările sale sunt colorate, pentru a spori impactul vizual asupra adorantului: diverse materiale (piatră, marmură, ceramică) sau chiar pictarea scenei principale, cu atributele caracteristice, pe pereții mithraeum-ului. Există un interval de timp relativ scurt - între 60. î.Hr şi 60 d.Hr.- când Mithras devine un zeu roman, cu un aspect iconografic bine precizat (cea ce indică şi o ceremonie închisă şi bine conturată), universal, aproape schematic în întreg Imperiul roman. Mithras este un rod al unei interpretatio Romana, totuşi, prezenţa accentuată a elementelor persane indică sa distingem acest cult „oriental” din marea familie a cultelor orientale. Cultul lui Mithras, prin elemente persane şi elenistice (grota, iconografia zeului, denumirea gradelor iniţiatice, latura astrală şi soteriologică) şi prin caracteristici unice (o architectură sacrală unică, exclusivitatea bărbaţiilor în cult) se distingea de alte culte orientale.
foto 3

Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,

900745, Constanța.

Tel./Fax: +4 0241 618 763

E-mail: minaconstanta@gmail.com

date de contact

caută în site

Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Hosted by